Tu,când vorbeşti eu,...să ascult,
Apoi pe urma Ta,plăcut să calc.
Să urc pe Muntele Cel Sfânt,
Şi-n toate numai voia Ta,s-o fac.

Poveţe calde când îmi dai,
În inimă sădite să-mi rămână.
Venite din dragostea ce-o ai
Ca să fim veşnic împreună!

Cuvinte-alese,mi-ai dat în dar,
În cântece şi-n poezie.
Ca să mă-nchin la al Tău Altar,...
Ziua şi-n noaptea cea mai târzie.

Când îmi vorbeşti eu,...să pricep
Şi să-mplinesc lucrarea Ta.
Deloc pe cale să nu obosesc,
Cu Tine,să moştenesc Împărăţia!

Cuvântul Tău,să-mi fie Temelie
Iubirea Ta,al dragostei hotar.
Lumina Ta,s-o port o veşnicie
Inima,...să fie cel mai mare dar.

Vorbeşte Tu,...eu să-nţeleg
Cuvântul Sfânt,el să-mi rămână
Ce Tu,...ai legat,să nu dezleg
În Duh,păşind doar împreună!



Amin,Amin!