E din nou dimineață,
Din nou o alta zi.

Zilele trec, altele vin,
Așa e viața unui străin.
Dar noi visăm spre-un viitor,
Spre-un paradis fără de nori.

Și mâine? Mâine vom gândi la fel,
C-a mai trecut o zi... că a fost ieri.
Și, tot gândind, ca să ne umplem timpul,
Ne vom trezi că am îmbătrânit cu trupul,

Cu lipsă dinți, cu glezne obosite,
Cu riduri, griji — toate-s ostenite,
Zadarnice, dacă nu ai tu, soră, frate,
Un loc în Rai și-o viață dincolo de moarte.

Și pentru noi? Va fi o fericire,
Că va mai fi o zi de bucurie...
Și-această zi — s-o știe orișicine —
Că nu-i aici, ci e în veșnicie.