Suferinte si mangaieri


Proorocul spune mai departe
De suferința, ce-a văzut;
În întuneric, dus departe
A suferit și l-a durut

Ca și un zid înconjurat
Plin de otravă și durere
La fel ca cei morți așezat
Și pus, în lanțurile grele

Dar ajutor el a cerut
Și cu putere a strigat
Dar Dumnezeu tot nu a vrut
Cărările i le-a schimbat

Căile lui le-a abătut
Și l-a pândit, l-a pustiit
Și a făcut tot ce a vrut
Și cu săgeți a fost lovit

Și cu cântece dușmănoase
A fost mereu întâmpinat
Și cu pedepse dureroase
De amar pelin, s-a săturat

Când sufletul își amintește
Sătul de pelin și otravă
A lui inimă se mâhnește
Dar Domnul, nu le ia în seamă

În inimă trage nădejde
Că Domnul se va îndura
Că al său necaz acum îl vede
Și iar va fi de partea sa

Căci Domnul este tare bun
Cu acei de care-I căutat
Cu acei care nădejdea-și pun
Cu acei, cu sufletul curat

Și în tăcere toți așteaptă
Ca Domnul lor să îi ajute
Să umble doar pe calea dreaptă
Ale lor fapte să le uite

Pe cine Domnul se mâhnește
Iarăși se va îndura de el
Fără plăcere-l pedepsește
Să iî îndrepte-n a lui țel

Dreptatea când este călcată
E tot cu știrea Domnului
Ea de pedeapsă e lăsată
Pentru îndreptare, omului

Pașii să-i fie cercetați
Întorși spre Domnul, ca să fie
Multi au fost morți și îngropați
Loviți, de-a Domnului mânie

Ai lor ochi ca să nu mai plângă
Prăpădul, ca să se oprească
Ale lor suspine sus s-ajungă
Domnul cu mila, să-i primească

Când Domnul vrea încurajează
Pe acei care numele-I strigă
ÎI apară, îi protejează
Și liniștește a lor frică

Domnul viața a răscumpărat
Și apăsarea a văzut
Și uneltirea a curmat
În cel întors, Domnul a crezut

va urma