Cu glas de Tată Iubitor,
Tu chemi şi azi cu-atâta dor
Pe cei căzuţi, pe cei orfani,
Pe cei plecaţi de-atâţia ani;
Îi chemi şi-i vrei în braţul Tău
Să-i mângâi, să-i îndrumi mereu.

Cu ochi de Tată îi priveşti
Pe cei ce fug şi nu-ndrăznesc
Să vină-n braţul Tău de har,
S-arunce-al lor veşmânt murdar;
Tu îi priveşti cu ochi cereşti
Şi-n sânge sfânt Tu îi sfinţeşti.

Cu buze pline de Cuvânt
Şi îmbrăcate-n Duhul Sfânt
Tu binecuvântezi şi creşti
Şi inimile le sfinţeşti;
De stai ascuns în mâna Sa
Doar mângâiere vei avea.

O, Tată Scump, cât ne dorim
Cu toti copiii Tăi să fim,
Să ascultăm al Tău Cuvânt
Şi să ne-mbraci cu Duhul Sfânt;
Să luminăm cât vom trăi
Şi binecuvântaţi vom fi!

Amin!