Strada George. Povestea incredibilă a domnului Genor (Frank Jenner)
Autor: Hojda Alexandra Ligia  |  Album: traducător necunoscut  |  Tematica: Experiente cu Dumnezeu
Resursa adaugata de AlexandraHojda in 25/08/2012
    12345678910 10/10 X
Media 10 din 3 voturi

Iată aici o mărturie extraordinară, tradusă în română, pe care poate aţi mai auzit-o. E vorba de relatarea unui pastor baptist care a descoperit  povestea unei vieţi de slujire cum nu s-a mai întâlnit.. Aici mărturia pastorului :

          Totul s-a întâmplat în urmă cu câţiva ani într-o biserică din Palatul de Cristal, din sudul Londrei. Într-o duminică dimineaţa, ajunsesem deja la sârşitul serviciului divin, când un om aflat în ultimele rânduri s-a ridicat în picioare, a ridicat mâna şi a întrebat: ,,Scuzaţi-mă, domnule pastor, aş putea să spun o scurtă mărturie?”

M-am uitat la ceas şi am aprobat cu o jumătate de gură: ,,Aveţi 3 minute.”

Imediat omul şi-a început istoria:

,,M-am mutat aici de puţin timp, înainte am locuit în Sydney, Australia. În urmă cu câteva luni mi-am vizitat, acolo, nişte rude şi m-am plimbat pe strada George. Ea se întinde din Cartierul Comercial al Sydney-ului până în Cartierul Rezidenţial. Un om micuţ, cu părul alb, care arăta cam ciudat, a ieşit dintr-un magazin, mi-a pus o publicaţie în mână şi m-a-ntrebat: ,,Domnul meu, sunteţi mântuit? Ajungeţi în cer dacă muriţi în noaptea asta?” Am rămas perplex în urma acestor cuvinte, deoarece niciodată nu mă mai întrebase cineva aşa ceva. I-am mulţumit politicos, dar în timpul lungii călătorii înapoi înspre casă, am rămas destul de nedumerit. Am contactat un prieten, care, mulţumesc lui Dumnezeu, era creştin, şi m-a condus la Cristos.”

Biserica mea l-a primit cu drag în sânul ei, deoarece fraţilor le-a plăcut mărturia lui.

          O săptămână mai târziu am zburat la Adelaide, în sudul Australiei. Zece zile mai târziu, exact în mijlocul unei seri de întâlniri de 3 zile, intr-o biserică, o femeie a venit la mine şi mi-a cerut nişte sfaturi. Am întrebat-o care era relaţia ei cu Isus. Mi-a răspuns:

          ,,Mai demult, am locuit în Sydney şi-n urmă cu câteva luni mi-am vizitat nişte prieteni acolo. Îmi făceam nişte cumpărături, pe strada George, când un om, care arăta cam ciudat, micuţ de statură şi cu părul alb, a venit spre mine la intrarea în magazin, mi-a oferit o broşură şi m-a întrebat: ,,Scuzaţi-mă doamnă, sunteţi mântuită? Ajungeţi în cer dacă muriţi în noaptea aceasta?” Cuvintele lui m-au neliniştit. Întoarsă acasă, în Adelaide, nu ştiam de existenţa unei biserici. Dar exista o biserică chiar în apropierea locuinţei mele. L-am căutat pe pastor şi după discuţia avută cu el l-am acceptat în inima mea pe Isus. Aşa că acum pot spune că sunt mântuită!”

Eram foarte uimit. În decurs de două săptămâni, de două ori, în locuri cu totul diferite, auzeam aceeaşi mărturie.

         Am zburat apoi spre Perth, în vestul Australiei. După ce serviciul divin a luat sfârşit, bătrânul bisericii m-a invitat la masă. Cu acea ocazie, l-am întrebat cum a devenit creştin. Mi-a răspuns:

          ,,În urmă cu cincisprezece ani, am venit în această biserică fără să am o relaţie personală cu Isus. Participam la toate serviciile bisericii, ca toţi ceilalţi membri. Datorită capacităţilor mele în afaceri şi succeselor avute, a crescut şi influenţa mea în biserică. În urmă cu trei ani am mers într-o călătorie la Sydney. Un om  micuţ, care părea respingător şi răutăcios, a ieşit din holul unui magazin şi mi-a întins o tipăritură religioasă şi m-a confruntat cu întrebarea: ,,Scuzaţi-mă, domnul meu, sunteţi mântuit? Ajungeţi în cer dacă muriţi în noaptea aceasta? ” Am încercat să-i explic că eu sunt dintre prezbiterii de la baptişti, dar n-a vrut deloc să asculte. Întreg drumul spre casă, de la Sydney la Perth, am fiert! Sperând în empatia pastorului, i-am povestit această întâmplare neobişnuită, dar el n-a vrut să-mi dea dreptate. Cu ani în urmă mi-a spus că eu n-aveam o relaţie personală cu Isus şi avea dreptate. Aşa că pastorul meu m-a condus la Isus în urmă cu trei ani. ”

            Am zburat la Londra imediat după aceea şi am vorbit la o biserică. Acolo am povestit despre aceste mărturii. Nu mai puţin de patru pastori au venit la sfârşit şi mi-au povestit cum şi ei, în urmă cu 25-30 de ani au fost salvaţi în urma aceleiaşi întrebări adresate concomitent cu înmânarea unei tipărituri, pe strada George, în Sydney.

În săptămâna următoare am zburat la o altă întâlnire asemănătoare şi am vorbit în faţa misionarilor din Caraibe. Şi acolo am povestit aceste mărturii. La sfârşitul discursului meu trei misionari au venit şi mi-au povestit cum în urmă cu 15-25 de ani au fost salvaţi prin exact aceeaşi mărturie şi întrebare provocatoare a micuţului om cu părul alb din strada George, Sydney.

          Următoarea călătorie a fost în Atlanta, Georgia, din Stalele Unite. Acolo a trebuit să vorbesc la o reuniune a capelanilor de pe vas. Timp de trei zile am vorbit în faţa a o mie de capelani. Apoi liderul capelanilor m-a invitat la masă. Cu această ocazie l-am întrebat cum a devenit creştin.

          ,,A fost ca o minune. Eram marinar pe vas şi duceam o viaţă destrăbălată. Desfăşurasem exerciţii cu flota în largul Pacificului de Sud şi ne-am reînnoit proviziile în portul din Sydney. Mi-am făcut de cap. Eram beat criţă. Am urcat într-un autobuz greşit şi am coborât exact pe strada George. La coborâre mi-a apărut, ca o fantomă, în faţă, un om care mi-a înmânat o broşură şi m-a întrebat: ,,Marinarule, eşti mântuit? Ajungi tu în cer dacă mori în noaptea asta?” Frica lui Dumnezeu m-a cuprins imediat. M-am trezit din beţie, am fugit apoi înapoi la vas şi l-am căutat pe capelan, care m-a condus la Cristos. Imediat am şi început să mă pregătesc sub conducerea lui pentru slujire. Acum am în grijă sute de capelani care încercă astăzi să câştige suflete pentru Domnul.”

            Şase luni mai târziu am zburat la o conferinţă în India. La sfârşit, conducătorul misiunii, m-a invitat la o masă simplă în căsuţa sa micuţă şi modestă. Şi pe el l-am întrebat despre modul în care l-a cunoscut pe Cristos.

          ,,Am crescut (spunea el), într-o poziţie foarte privilegiată. Făceam parte din Reprezentanţa Diplomatică a Indiei şi am călătorit în întreaga lume. Astăzi pot spune că am primit cu bucurie iertarea şi faptul că păcatele mele au fost spălate în sângele lui Cristos. Ar fi trebuit să mă ruşinez mult dacă s-ar fi aflat de toate relele pe care le făcusem. Pentru o vreme munca mea de diplomat m-a dus la Sydney. Mi-am făcut ceva cumpărături şi eram încărcat cu jucării şi haine pentru copiii mei. Treceam pe strada George când um om politicos, micuţ şi cu părul alb a apărut în faţa mea şi mi-a oferit un tratat şi mi-a pus o întrebare personală: ,,Scuzaţi-mă, domnul meu, sunteţi mântuit? Ajungeţi în cer dacă muriţi la noapte?” I-am mulţumit frumos, dar ulterior întrebarea aceea nu mi-a adus pace. Întors în oraşul natal, l-am căutat pe preotul meu hindus. El nu m-a putut ajuta. M-a sfătuit să merg la un misionar şi aşa l-am cunoscut pe Domnul Isus.”

            După opt luni am predicat în Sydney. L-am întrebat pe pastorul baptist de acolo dacă nu cunoaşte pe un om micuţ, în vârstă, cu părul alb, care împarte broşuri pe strada George. Mi-a spus: ,,Da! Îl cunosc! Numele lui este Genor. Dar nu cred că mai este în această slujbă deoarece este înaintat în vârstă şi foarte slăbit.

Două zile mai târziu am pornit spre căsuţa lui modestă. Am bătut la uşă şi un om micuţ, slăbuţ, ne-a salutat. Ne-a rugat să luăm loc, ne-a pregătit un ceai. Era atât de slăbit că mânile îi tremurau aşa de tare încât ceaiul i-a curs pe farfurioară. I-am povestit toate mărturiile pe care le auzisem în ultimii trei ani. Micuţului om au început să-i curgă lacrimi pe obraji. Apoi a început să ne spună propria lui istorie:

          ,,Eram marinar pe un vas australian de război. Duceam o viaţă libertină. În timpul unei crize am clacat. Însă unul dintre colegii mei, de care anterior îmi bătusem joc, nu m-a lăsat singur şi m-a ajutat. El m-a condus la Isus şi viaţa me-a s-a schimbat constant, de la o zi la alta. Eram atât de recunoscător lui Dumnezeu încât i-am promis că în fiecare zi îl voi mărturisi pe Isus într-un mod simplu, la cel puţin zece oameni. După ce Dumnezeu m-a întărit din nou, am început lucrarea. Câteodată eram bolnav şi nu-mi puteam face slujba, dar când mă simţeam din nou bine eram pe poziţie!  După pensionare mi-am stabilit locul de mărturie pe strada George, unde zilnic puteam intra în contact cu sute de oameni. Am avut parte de multe refuzuri, dar au fost şi mulţi oameni care mi-au luat politicos broşurile. În cei 40 de ani de când fac lucrarea aceasta n-am auzit însă niciodată până astăzi, de absolut nicio persoană care a ajuns prin ele la Isus. ”

Bătrânul Genor a murit două săptămâni mai târziu.

            Patruzeci de ani de dedicare, fără să auzi vreun rezultat. Simplul om micuţ, cu părul alb, fără prea mare carismă, l-a mărturisit pe Domnul la vreo 147,000 de oameni, probabil. Vă puteţi imagina ce răsplată a primit acesta în cer? Mă îndoiesc că figura lui a apărut vreodată în Charisma Magazine şi mă îndoiesc că a existat vreodată vreo fotografie sau vreun articol în Billy Grahams Decision Magazine. Nimeni în afară de un mic grup de baptişti din Sydney îl cunoşteau pe Genor, dar, cu siguranţă, numele lui era şi este celebru în cer! Cerul îl cunoştea pe micuţul Genor şi îmi imaginez primirea extraordinară care i-a fost făcută şi covorul roşu pe care a călcat când a ajuns acasă, în Glorie.

 

„Mare este secerişul, dar puţini sunt lucrătorii! Rugaţi, dar, pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Lui.” MATEI 9:37,38

SURSA:  Predica fratelui Nelu Brie-TU AI FOST FĂCUT PENTRU O MISIUNE, http://www.theocraticfaith.com/2009/george-street/

Ii multumesc Domnului, pentru aceasta postare!Cu ceva timp in urma, ne-am mutat la o biserica in noul oras, in care locuim acum.Am fost primiti cu multa caldura si am fost chemata sa impart si eu,brosuri ,c u aceeasi intrebare, cea pusa in textul de mai sus.Am hotarit, sa ma postez in fata magazinelor cu mare fluctuatie sociala si asa am impartit ''Piinea'' pe care Domnul , mi-a dat s-o impart cu cei pe care nu i-am cunoscut vreodata.Am fost pusa in situatii diferite, [de a fi bine primita de unii, si refuzata categoric de altii, am vazut oameni fericiti sa-i inviti labiserica,am vazut oameni ''nervosi''numai pentru faptul caci am indraznit sa le adresez o o intrebare, am vazut tineri, batrini ,luind cu bucurie informatia, si am vazut pe altii cum au aruncat la gunoi, singura lor sansa de a fi salvati. Am impartit cu bucurie si lacrimi ,m-am rugat neincetat ca sa ma intilnesc cu ei si pe pamint dar mai ales in cer, acolo unde suntem asteptati cu totii.A fost pentru prima data in viata mea, cind am simtit lacrimile Mintuitorului pentru cei ce au aruncat la gunoi, sau au refuzat categoric invitatia de a medita la viata personala.Ma rugam si intrebam [in gind]Domnule, doamna, Ilvreti pe Isus?Pe Mintuitorul lumii, pe Salvatorul personal?N-am crezut,niciodata caci pot impartasii asa o bucurie mare in aceasta lucrare,pentru care II multumesc Domnului special.
Adăugat în 25/08/2012 de sanda_tulics
Doamna Sanda Tulics....nu ştiţi cât mă bucur că această mărturie v-a fost de folos. Pe internet se găseşte doar varianta în engleză şi Domnul mi-a pus pe inimă să o scriu în română şi să o postez. De fapt, nu eu am tradus-o, eu am luat-o dintr-o predică a fratelui Nelu Brie. El avea varianta în română şi a citit-o într-o biserică şi m-am gândit că ar fi de folos să o scriu în Word şi să o postez pentru alţi oameni! Şi mie mi s-a părut extraordinară. O întrebare, aţi început să împărţiţi broşuri înainte să aflaţi de mărturia asta...sau ştiaţi deja de poveste?
Adăugat în 25/08/2012 de AlexandraHojda
eu,am impartit si inca mai impart brosuri inainte de a sti de acest mesaj[postare],si ma gindeam zilelel trecute, vorbind[credeam eu, ca pentru mine, Domnule, doaman, il vreti , pe Mintuitotrul meu?, pe Singurul Mintuitor, care este Viata? s a am d].Toate aceste intrebari, acum stiu, ca-mi erau aduse de Duhul Sfint in minte, pregatindu-ma pe mine pentru lucrarea respectiva dar si pentru a citii acest mesaj.Inteleg acum si mai mult, de ce, am o bucurie imensa in a imparti Chemarea la Mintuire,ea, fiind facuta de alti inaintasi, eu, impreuna cu altii pe care nu-i cunosc, am preluat stafeta acestei lucrari, fara sa ne cunoastem dar tare mult mi-ar place sa cunosc macar pe unii din ei, s i daca nu...acolo sus,in cerurile Dumnezeului Viu, sper sa ne recunoastem dupa voia Domnului.
Adăugat în 25/08/2012 de sanda_tulics
eu,am impartit si inca mai impart brosuri inainte de a sti de acest mesaj[postare],si ma gindeam zilelel trecute, vorbind[credeam eu, ca pentru mine, Domnule, doaman, il vreti , pe Mintuitotrul meu?, pe Singurul Mintuitor, care este Viata? s a am d].Toate aceste intrebari, acum stiu, ca-mi erau aduse de Duhul Sfint in minte, pregatindu-ma pe mine pentru lucrarea respectiva dar si pentru a citii acest mesaj.Inteleg acum si mai mult, de ce, am o bucurie imensa in a imparti Chemarea la Mintuire,ea, fiind facuta de alti inaintasi, eu, impreuna cu altii pe care nu-i cunosc, am preluat stafeta acestei lucrari, fara sa ne cunoastem dar tare mult mi-ar place sa cunosc macar pe unii din ei, s i daca nu...acolo sus,in cerurile Dumnezeului Viu, sper sa ne recunoastem dupa voia Domnului.Alexandra, fi incredintata, caci ai facut o treaba foarte buna, traducind acest mesaj,Domnul isi are copiii Lui, implicati, acolo unde El, stie caci este nevoie,Resurse Crestine, are nevoie de traducatori, de lb engleza, daca simti chemarea si_l iubesti, ia legatura cu Laurentiu Trica, administratorul acestui site. Pot, intreveni, pentru tine, daca crezi caci este nevoie.Fi binecuvintata!
Adăugat în 25/08/2012 de sanda_tulics
Atunci este clar că pentru dvs am postat această mărturie. Dvs trebuia să o vedeţi neaparat, ca să vă întărească! Slavă Domnului.
Dacă o să mai găsesc texte interesante o să traduc şi o să mai postez.
Shalom !
Adăugat în 26/08/2012 de AlexandraHojda
Mulţumesc şi surorii DANAB pentru aprecieri!
Fiţi binecuvântate!
Adăugat în 26/08/2012 de AlexandraHojda
Ca mine, sunt multi, foarte multi care lucreaza si in aceasta directie, ei, poate n-au scris, sau n-au ajuns sa citeasca postarea ta, si pentru ei, cit pentru toti, a fost adus acest mesaj.Eu, II multumesc Domnului ,pentru ''pascuirea aceasta'',indemnind pe fiecare sa faca si acest gen de lucrare, in ea,ascunzindu-se rezultate foarte mari si binecuvintari scumpe Fi ti binecuvintati toti cititorii dar si Dana b si tu, Alexandra.
Adăugat în 26/08/2012 de sanda_tulics
Amen!
Adăugat în 26/08/2012 de AlexandraHojda
Statistici
Opțiuni