Interfața site-ului a fost îmbunătățită și mai sus vedeți săgeți care indică unde se află acum fiecare element principal de navigare și căutare.

Binecuvantare sau blestem
Autor: DERECK PRINCE  |  Album: fara album  |  Tematica: Diverse
Resursa adaugata de Mesagerum in 17/07/2012
    12345678910 0/10 X

 

Derek Prince

Binecuvântare sau blestem

Tu alegi!

Eliberare de poverile despre care credeai că trebuie să leporţi toată viaţa

 

Cuprins

 

Cuvânt înainte

Introducere

Introducere la cursul de studiu

Secţiunea I – Binecuvântări şi blesteme

Introducere la secţiunea întâi

Lupta cu umbrele .

Bariere invizibile  

Cum acţionează binecuvântările şi blestemele

Lista lui Moise: binecuvântări şi blesteme

Şapte indicii ale existenţei unui blestem

 

Secţiunea II – Orice blestem are o cauză

Introducere la secţiunea a doua

Dumnezeii falşi

Diferite păcate morale şi etice

Antisemitismul

Legalism, fire pământească, apostazie

Furtul, mărturia mincinoasă, jefuirea lui Dumnezeu

Tipare de autoritate

Blesteme autoimpuse

Slujitorii lui Satan

Vorbirea firească

Rugăciuni fireşti

Rezumatul secţiunii a doua

Secţiunea III – De ia blestem la binecuvântare

Introducere la secţiunea a treia

Schimbul divin de la cruce

Şapte paşi spre eliberare

De pe teritoriul umbrelor pe teritoriul luminii

Împărăţia lui Dumnezeu se ia cu năvala

După mărturisire: proclamare, mulţumire, laudă

Proclamări pentru o victorie continuă

Secţiunea IV – Cuvinte importante de încheiere

Introducere la secţiunea a patra

Blesteme care n-au fost anulate

A blestema sau a binecuvânta

 

Cuvânt înainte

 

Autorul acestei cărţi a fost mentorul şi părintele meu spiritual. A fost un privilegiu pentru soţia mea, Bonnie, şi pentru mine să asist acestui mare slujitor al lui Dumnezeu şi să lucrez alături de Derek Prince într-o echipă pastorală timp de optsprezece ani. Odată cu trecerea anilor, am început să călătorim asemenea unei echipe apostolice. Derek avea să-mi încredinţeze adeseaconducerea serviciilor de evanghelizare şi vindecare.Vieţile noastre au fost influenţate şi transformate de adevărurile profundepe care Derek Prince le-a împărtăşit cu noi. El a fost prietenul şi prezbiterul nostru mai vârstnic. El a administrat aceste adevăruri cu har şi integritate, cu bucurie şi umor, fără religiozitate şi legalism. În primul nostru pelerinaj în Israel, Bonnie şi cu mine am cinat cu Derek şi Ruth Prince pe malurile Mării Galileii. El a insistat să-mi cumpere tilapia (numit şi peştele Sfântului Petru). în timp ce era adus platoul aburind, Derek, având o faţă serioasă, mi-a spus că obiceiul pelerinilor aflaţi în prima lor călătorie la Marea Galileii era să mănânce ochii acestui peşte în onoarea Sfântului Petru.Fiind un bun ucenic, am muşcat imediat din ei. A fost cel mai groaznic lucru pecare l-am gustat-o vreodată. In timp ce îmi ştergeam limba cu un prosop umed,mi-am ridicat privirea. Derek zâmbea. îi plăcea să-şi tachineze prietenii cu glume practice.

 

De-a lungul anilor, am observat rezultatele practice ale adevărurilor împărtăşite în această carte în vieţile a nenumăraţi oameni din Africa, America,Asia şi Europa. Îmi amintesc de călătoria noastră misionară în Zambia. Slujeam departe în mijlocul Africii, având în faţa noastră râul Zambezi, unde se adunaseră mii de locuitori din satele învecinate pentru a auzi Cuvântul lui Dumnezeu. Derek,Ruth şi cu mine locuiam în apropiere, într-o casă dărăpănată, care avea găuri mari în acoperiş. Deseori cădeau şopârle prin acoperiş în timp ce Derek dădea învăţătură păstorilor coordonatori şi lua masa cu ei, un prânz simplu, format din supă şi pâine.O zonă întinsă din imediata apropiere a râului fusese defrişată, şi o mare mulţime de oameni se adunase pentru a auzi adevărurile împărtăşite înaceastă carte. Am văzut minuni extraordinare, care confirmau faptul că mulţi au experimentat eliberări măreţe din blestemele care îi robiseră generaţii la rând. Seara târziu ne-am întors printre tufişuri la locuinţa noastră, ţinând cu grijă lanternele cu kerosen ca să nu călcăm pe mulţimea de şerpi veninoşi carese târau peste tot în jur.Când umilii păstori africani şi-au luat rămas-bun, ne-au mulţumit şi au făcut următoarea remarcă: „Ultima echipă de slujire notabilă care ne-a vizitat înaintea voastră a fost cea a dr. David Livingstone. Vă mulţumim pentru acest mesaj. Acum ştim că nu trebuie să ne mai temem de vraci şi de blestemele lor.Blestemele pot fi rupte. Am auzit şi am văzut că puterea crucii biruieşte totul." În acele călătorii apostolice cu Derek Prince am văzut măreţia mesajuluiEvangheliei, ruperea blestemelor şi importanţa binecuvântării. Am văzut că aceste adevăruri pot transforma şi vindeca familii, oraşe şi naţiuni. Trebuie să luăm în stăpânire binecuvântarea pentru noi înşine, pentru copiii noştri şipentru naţiunile noastre, aşa cum a făcut Iacov în cartea Geneza.Când Rebeca l-a îndemnat pe Iacov să primească binecuvântarea tatălui său, ea se afla într-o misiune a lui Dumnezeu. Iacov s-a temut să nu fie descoperit, dar mama lui a zis: „Voi lua blestemul asupra mea. Tu ascultă glasul meu." Din femeia stearpă, Rebeca devenise de două ori binecuvântată. La aproximativ douăzeci de ani după ce se născuseră cei doi fii ai ei, al doilea dintre gemeni a moştenit binecuvântarea primului născut. Conform tradiţiei, Iacov nu ar fi trebuit să primească binecuvântarea. Conform abilităţilor sale, Iacov nu ar fi trebuit să primească binecuvântarea. Conform cuvântului propriului său tată, Iacov nu ar fi trebuit să primească binecuvântarea. Dar puterea unei binecuvântări care vine de la Dumnezeu este mai mare decât orice blestem pe care lumea sau omul le pot aduce! Puterea binecuvântării care vine de la Dumnezeu va birui orice putere de distrugere sau faliment care te urmăresc.Favoarea care a venit peste Iacov era de fapt binecuvântarea lui Dumnezeu, dată prietenului Său, Avraam, bunicul lui Iacov. Promisiunea legământului pe care Dumnezeu îl făcuse cu Avraam era vie şi activă chiar şi Ia câteva generaţii după ce Avraam murise. Acel legământ şi acele promisiuni reprezentau originea şi prefigurarea promisiunii şi binecuvântării de care noi, eu şi cu tine,avem parte prin credinţa în Hristos. Umbra crucii care se răsfrânge peste viaţa unei personae, este mult mai puternică decât orice altă umbră. Isus a luat blestemele păcatului şi ale morţii pentru ca noi să putem primi binecuvântările în urma ascultării de Cuvântul Său. Prin cruce, noi suntem răscumpăraţi de orice blestem. în cele din urmă, sărăcia, eşecul, boala, violenţa, distrugerea şi chiar moartea trebuie să seoprească înaintea umbrei crucii, pe care Isus a înălţat-o pentru vieţile noastre.

 

Tulburarea pe care a experimentat-o Rebeca a determinat-o să se teamă că se va întâmpla ceva groaznic. Aceasta a condus-o la Dumnezeu, şi ea adescoperit secretul binecuvântării Lui. Cheia primirii unei binecuvântări continue a fost ascultarea de glasul lui Dumnezeu. La câteva secole după promisiunea făcută lui Avraam, Dumnezeu a eliberat din Egipt, din robie şi moarte, aproape trei milioane de descendenţi ai lui Avraam. Cum a făcut asta? El a făcut-o prin puterea sângelui unui miel. Astăzi, la două mii de ani după moartea şi învierea Sa, puterea crucii lui Hristos încă triumfă prin frângerea blestemelor şi prin declanşarea binecuvântării. Bonnie şi cu mine ne rugăm să fii atins şi transformat prin învăţăturiledeosebite ale prietenului meu despre cum să recunoşti blestemele si cum sa fi eliberat de ele. Fie ca tu si familia ta să umblaţi întotdeauna în binecuvântări; si aceasta – după cum ar sublinia Derek Prince – datorită crucii.Mahesh Chavda Pastor senior, Biserica „All Nations”, Charlotte, Carolina de Nord, SUA

 

Introducere

 

În anii 70, Derek Prince a început să dezvăluie credincioşilor o învăţăturăuimitoare din Biblie, care schimbă întreaga viaţă, şi pe care puţini oameni o auziseră vreodată. Era un mesaj întru totul biblic şi binecuvântat de Dumnezeu, despre binecuvântări şi blesteme. Această revelaţie surprinzătoare – despre care avea să dobândească tot mai multă înţelegere spirituală şi pe care avea să o dezvolte în mod continuu în mai bine de trei decenii – a influenţat în mod profund câteva generaţii de teologi şi predicatori. Mai important este faptul că această învăţătură a oferit o cheie simplă pentru o viaţă mai bună pentru sute de mii de creştini din întreaga lume.Poate că nu ai auzit despre Derek Prince. Nu este un nume de seamă în cercurile creştine de astăzi. Cu toate acestea, el rămâne unul dintreextraordinarii teologi şi învăţători ai Bibliei din secolul douăzeci.Ca cetăţean britanic născut în India, Prince a fost educat la Eton, a fost instruit la Cambridge (acolo fiind contemporan cu C. S. Lewis, cei doi cunoscându-se). Pentru o perioadă de timp, anterioară experienţei sale dramatice de convertire, a fost un cercetător prestigios în domeniul filozofiei vechi şi moderne la Cambridge. Dar, odată ce intelectul său uimitor s-a supus lui Hristos şi a fost iluminat de Duhul Sfânt, el a devenit o forţă formidabilă în comunicarea adevărurilor Scripturii. In calitate de filozof pregătit în mod clasic,dar şi a unui carismatic îndrăzneţ, el avea acea rară confluenţă dintre rigoarea academică şi deschiderea spre supranatural. Cuvântul şi puterea. Adevărul şiDuhul. De-a lungul a mai bine de cinci decenii, în nenumărate oraşe de pe şase continente, Derek Prince a dat învăţătură, a predicat, încurajat, proclamat, împărtăşit şi inspirat. Şi, în tot acest timp, el a scris. Ar fi dificil să exagerăm impactul şi influenţa pe care acest învăţător smerit, care căuta să rămână în umbră, l-a avut în întreaga lume. În toamna anului 2003, Derek Prince a murit în mult iubitul său oraş,Ierusalim – căminul lui timp de aproape douăzeci de ani. Avea 88 de ani. A lăsat în urmă câteva daruri minunate. Pentru cei care au avut privilegiul să-l cunoască, el a lăsat un exemplu însufleţitor: de supunere faţă de Dumnezeu,de dragoste faţă de Biserică, o inimă pentru Israel şi o pasiune vie de a vedea poporul lui Dumnezeu umblând în plinătatea libertăţii şi autorităţii pe care Hristos a câştigat-o pentru el. Pentru fiecare dintre noi el a lăsat un volum uimitor de învăţătură prin cărţi, articole, predici şi scrisori. Acum ai în mâinile tale un fragment unic din acea comoară. In această nouă ediţie, revizuită şi extinsă, a cărţii Binecuvântare sau blestem: tu alegi vei găsi un ghid de studiu folositor la sfârşitul fiecărui capitol.Suntem încrezători că pe măsură cei vei absorbi şi aplica adevărurile găsite aici - fie că studiezi în mod individual, fie într-un grup - vei descoperi adevăruri care te vor ajuta să umbli într-o libertate, binecuvântare şi o eficienţă cerească mult mai mare decât înainte. Îţi dorim să experimentezi în mod real toată binecuvântarea pentru care Isus a murit ca să o câştige pentru tine.

 

Introducere la cursul de studio

 

Suntem încântaţi să includem în această nouă ediţie a cărţii Binecuvântare sau blestem: tu alegi un curs de studiu în vederea folosirii acestuia într-un grup de studiu sau în mod individual. Aceste lecţii, care apar la sfârşitul fiecărui capitol, includ întrebări recapitulative din acel capitol (cu răspunsuri la sfârşitul studiului), întrebări aplicative la viaţa de zi cu zi pentru meditaţie sau discuţie, un verset de memorat şi un răspuns al credinţei. De asemenea, la începutul fiecăreia din cele trei secţiuni ale cărţii am adăugat mărturii pentru a te încuraja.

 

Pregătirea

Roagă-te la începutul fiecărui capitol, cerând Duhului Sfânt să te înveţe.

Citeşte capitolul.

Odată ce l-ai terminat, abordează studiul. Scrie răspunsurile tale pe o foaie de hârtie separată. (Este important să scrii răspunsurile; le vei folosi în studiile de mai târziu.)

Citeşte versetul de memorat cu voce tare, şi mai târziu învaţă-l pe de rost.

Rosteşte cu voce tare răspunsul credinţei.

Roagă-te la sfârşitul fiecărui studiu, cerând Duhului Sfânt să confirme ceea ce ai învăţat, şi aplică învăţătura la viaţa ta.

 

Ajutor pentru memorarea versetului

Cel mai uşor se memorează un verset propoziţie cu propoziţie. Citeşte propoziţia de câteva ori; apoi încearcă să o spui din memorie. Fă asta până când ai memorat-o. Treci la propoziţia următoare şi adaug-o la cea anterioară.Citeşte ambele propoziţii împreună de câteva ori; apoi încearcă să le spui pe amândouă din memorie. Fă asta până când ai memorat ambele propoziţii.Continuă cu restul versetului, frază cu frază.

Scrie versetul de memorat pe un cartonaş de mărimea 8 x 13 cm. Poartă cartonaşul cu tine sau pune-l într-un loc în care să-l vezi în fiecare zi.Rosteşte-l de câteva ori pe zi.

Foloseşte versetul în rugăciune şi meditaţie.

 

Secţiunea Binecuvântări şi blesteme

 

Iau azi cerul şi pământul martori împotriva voastră că ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvântarea şi blestemul. Alege viaţa ca să trăieşti tu şisămânţa ta. (Deuteronom 30:19)

Pentru a proteja intimitatea unora dintre persoanele menţionate, in anumite cazuri au fost schimbate atât nume de persoane, de locuri, cât şi unele detalii

Introducere la secţiunea întâi

Ai putea fi tu şi familia ta. sau familia din vecini. Sau persoana care lucrează cu tine. Oricine ar fi, viaţa lui sau a ei este o cronică a dezamăgirilor, afrustrărilor şi chiar a tragediilor. Pentru un motiv oarecare, povestea nu se mai termină.În schimb, cu toţii cunoaştem familii care se aseamănă în privinţa originii şi poziţiei sociale - şi totuşi, necazul pare să nu îi atingă. Este aproape „prea frumos ca să fie adevărat". În ambele cazuri, forţe invizibile sunt la lucru şi determină destinul fiecărei persoane, fie în bine, fie în rău. Biblia identifică acestea ca fiind binecuvântări, respectiv blesteme. Ba mai mult, ne arată cum să ne raportăm la aceste forţe astfel încât să ne putem bucura de efectele benefice ale unora şi să ne protejăm de efectele dăunătoare ale celorlalte. 0 înţelegere biblică atât a binecuvântărilor, cât şi a blestemelor, precum şi a modului în care ele lucrează îţi va oferi o perspectivă cu totul nouă asupra vieţii tale şi îţi va da un răspuns la problemele care până în prezent te-au nedumerit şi te-au frustrat.

Această învăţătură mi-a schimbat viaţa. Privind in urmă, chiar nu cred că astăzi aş mai fi în viaţă dacă nu aş fi acordat atenţie învăţăturilor legate de blestemele cauzate de mine însumi şi de cele generaţionale.

 

1 Lupta cu umbrele

 

Pentru un observator superficial, viaţa umană prezintă un amestec confuz de lumină şi umbră, aranjate după un model neidentificabil, guvernat de legi nedesluşite. In acest scenariu, doi bărbaţi încep să umble unul lângă altul. Având origini şi abilităţi similare, ei se îndreaptă în aceeaşi direcţie. Şi totuşi, unul merge aproape întotdeauna în lumina succesului şi a împlinirii. Celălalt, aflându-se aproape de el, abia dacă zăreşte lumina. El este umbrit continuu de eşec şi frustrare, şi viaţa lui se stinge la o vârstă prematură. Niciunul dintre aceşti bărbaţi nu înţelege forţele care lucrează în viaţa lor. Sursele luminii şi ale umbrei sunt ascunse pentru amândoi. Probabil nu au luat niciodată înconsiderare posibilitatea că atât lumina, cât şi întunericul şi-ar putea avea sursa în generaţiile anterioare.Biblia vorbeşte desluşit despre aceste forţe. De fapt, ea are multe lucruri despus despre ele. Ea le numeşte binecuvântări, respectiv blesteme.Pentru un moment, să privim mai îndeaproape la bărbatul care se află sub influenţa umbrei. El face toate lucrurile cum trebuie: îşi schimbă slujba sau domiciliul; îşi însuşeşte noi abilităţi profesionale; studiază toate apariţiile recente din literatură privind gândirea pozitivă. Poate că merge la un curs despre cum să elibereze din „potenţialul" misterios aflat în el însuşi. Cu toate acestea, succesul îl ocoleşte. Copiii lui sunt rebeli, căsnicia lui este tensionată, accidentele şi bolile sunt o rutină. Obiectivele lui mult dorite îi alunecă printre degete ca apa printre degetele unui om care se îneacă. Este „urmărit" de un sentiment al falimentului inevitabil, pe care probabil că îl poate amâna, dar niciodată birui. Toată viaţa el are sentimentul că se luptă împotriva unui lucru pe care nu-l poate identifica, ceva nedefinit şi nedesluşit. Se simte uneori ca şi când ar lupta cu o umbră. Indiferent cât de tare se străduieşte, el nu poate indica cu precizie cauza problemei sale sau nu poate fi stăpân pe situaţie. Deseori simte că ar vrea să renunţe. „Ce folos?" exclamă el. „Nimic nu-mi merge bine! Tata a avut aceleaşi probleme. Şi el a fost un ratat!" Persoana aflată sub influenţa umbrei ar putea fi la fel de bine o femeie, desigur. S-a căsătorit de tânără şi a început căsnicia cu tot felul de planuri pentru o căsnicie reuşită şi un cămin fericit. Totuşi, ea se simte ca într-un balansoar invizibil: într-o zi e „sus", iar în următoarea e „jos". Din punct de vedere fizic, ea trece dintr-o problemă în alta, fiind întotdeauna la limită cu sănătatea, dar niciodată destul de aproape ca să o dobândească. Fiul ei începesă se drogheze, după care soţul ei o părăseşte. într-o zi se trezeşte la realitatea şocantă că ea însăşi a devenit alcoolică. La fel ca bărbatul aflat sub influenţa umbrei, şi această femeie a făcut toate lucrurile cum trebuie. A studiat cărţi legate de nutriţie şi de psihologia copilului. In căutarea ei după succes, s-a îmboldit de la un stadiu de efort la altul - fiecare revendicând toată puterea pe care ea o putea mobiliza. Şi totuşi, vedea alte femei, mai slab motivate şipregătite, realizând obiectivele pe care ea însăşi nu le-a putut atinge niciodată. În timp ce priveşti mai îndeaproape la persoana aflată sub influenţa umbrei, probabil vei observa ceva ce-ţi aminteşte de tine. Ai impresia că parcă te-ai uita la propria ta viaţă, dar dintr-un punct aflat în exteriorul tău. Şocat, începi să te întrebi dacă nu cumva cauza problemelor tale ar putea fi aceeaşi: un blestem care porneşte de la generaţiile precedente. Sau, s-ar putea să nu fi tu cel în cauză, ci o persoană foarte apropiată ţie -un partener de viaţă, sau un membru din familie, sau un prieten drag. Deseoriai suferit pentru această persoană şi ai tânjit după o rază de speranţă, dar întotdeauna în zadar.' Acum eşti confruntat cu o posibilă explicaţie a umbrelor, care reprezintă o idee nouă pentru tine. Este posibil ca rădăcina problemei săfie într-adevăr un blestem? Mintea ta se întoarce înapoi la evenimente şi situaţii din viaţa ta sau a familiei tale care niciodată nu au avut vreun sens. Ai încercat de multe ori să ţi le scoţi din minte, dar nu ai reuşit în totalitate. Iţi dai seama că trebuie să ştii mai mult. Presupun că mă aflu sub un blestem, îţi spui. Ce pot face? Care ar putea fi sursa acestuia? Un blestem poate fi asemănat cu un braţ lung, rău, care se întinde spre tine din trecut. Se odihneşte pe umerii tăi cu o forţă întunecată, apăsătoare, care împiedică exprimarea personalităţii tale în toată plinătatea ei. Ştii că deţii un potenţial pe care niciodată nu l-ai dezvoltat pe deplin. Intotdeauna aştepţi mai mult de la tine decât eşti în stare să realizezi. Sau, acel braţ lung şi rău poate avea efectul să te facă să te împiedici în timp ce umbli. Drumul ţi se pare liber înaintea ta, dar din când în când te împiedici - şi totuşi nu poţi vedea de ce anume te-ai împiedicat. Dintr-un motiv misterios, momentele în care te împiedici sunt cele în care eşti pe cale să atingi un obiectiv urmărit de multă vreme. Cu toate acestea, obiectivul îţi scapă.

 

De fapt, cuvântul misterios ar putea fi comparat cu o lumină roşie de avertizare. Experimentezi evenimente şi situaţii cărora nu le găseşti vreo raţiune logică naturală. Se pare că o anumită forţă este la lucru, forţă care nu este complet supusă legilor obişnuite ale firii sau ale normalităţii. Există un cuvânt care rezumă efectele unui blestem: frustrare. Atingi un anumit nivel de realizare în viaţa ta şi totul pare a indica un viitor strălucit. Ai toate calificările evidente – şi, cu toate acestea, ceva nu merge! Aşa că o iei de la capăt şi atingi acelaşi nivel ca înainte, dar încă o dată lucrurile merg rău.După ce asta ţi se întâmplă de câteva ori, îţi dai seama că acesta este tiparul vieţii tale. Şi totuşi nu poţi vedea nici un motiv evident. Mulţi oameni mi-au împărtăşit povestea unei vieţi care are un tipar similar. Detaliile individuale se pot deosebi, dar tiparul există. Deseori, asemenea oameni spun ceva de genul: „Acelaşi lucru s-a întâmplat de fiecare dată şi tatălui meu. Mă simt de parcă aş retrăi frustrările lui." Sau: „Parcă îl aud pe bunicul meu cum repeta mereu: «Lucrurile nu-mi merg niciodată bine." Acest tipar poate apărea în diferite domenii din viaţa oamenilor: afaceri, carieră, sănătate sau finanţe. Aproape întotdeauna el are un efect negative asupra relaţiilor personale, mai ales asupra celor de căsătorie şi de familie. De asemenea, el afectează în mod frecvent nu numai un individ izolat, ci şi ungrup social mai larg. Deseori acesta ar putea fi o familie, dar se poate extinde la un cerc mai larg, cum ar fi o comunitate sau o naţiune. Totuşi, ar fi greşit să sugerez că un blestem determină întotdeauna o persoană să falimenteze. O persoană poate realiza ceea ce pare a fi un succes real, şi totuşi să fie chinuită de frustrare şi să nu se bucure niciodată de roadele succesului. Într-o călătorie de slujire în sud-estul Asiei am întâlnit o femeie inteligentă, judecător de profesie, bine educată şi care era o descendentă a familiei regale. Ea îl cunoştea pe Isus ca Mântuitor personal şi nu era conştientă de niciun păcat nemărturisit din viaţa ei. Cu toate acestea, mi-a spus că nu era cuadevărat satisfăcută. Cariera ei de succes şi poziţia ei socială înaltă nu îiaduseseră împlinirea personală. În timp ce vorbeam cu ea, am descoperit că se trăgea din mai multegeneraţii de închinători la idoli. I-am explicat că, în conformitate cu Exod 20:3-5, Dumnezeu a rostit un blestem la adresa închinătorilor la idoli până la a treia şi a patra generaţie. Apoi i-am arătat cum să primească eliberare din acest blestem prin Isus, Mântuitorul ei. Uneori se poate ca blestemele să nu-şi aibă originea în generaţiileanterioare. Ele pot fi rezultatul faptelor sau evenimentelor petrecute în timpul vieţii tale. Sau, s-ar putea ca un blestem al generaţiilor anterioare să fi fost amestecat cu lucruri pe care tu însuţi le-ai făcut. Oricare ar fi sursa problemei tale, totuşi un lucru este cert: te lupţi cu ceva ce nu poţi nici identifica, nici înţelege. La fel ca acea judecătoare, şi tu ai gustat probabil succesul. Cunoşti într-adevăr dulceaţa sa – dar nu durează niciodată! Dintr-odată, dintr-un motiv pe care nu-l poţi explica, eşti nesatisfăcut. Depresia se instalează asupra ta asemeni unui nor. Toate realizările tale par atât de iluzorii. Priveşti la alţii care par mulţumiţi în circumstanţe similare şi îţi pui întrebarea: Ce este greşit cu mine? De ce nu experimentez niciodată adevărata împlinire? Probabil că în acest moment reacţia ta este următoarea: Câteva din aceste descrieri într-adevăr mi se potrivesc. Să însemne oare că nu există nici o speranţă pentru mine? Trebuie să continui astfel tot restul vieţii mele?

 

Nu! Există speranţă pentru tine! Nu fi descurajat. Pe măsură ce vei citi în continuare, vei descoperi că Dumnezeu a prevăzut un remediu, şi ţi se vor da instrucţiuni simple, practice despre cum să aplici remediul în propria ta viaţă. Între timp, vei găsi încurajare în scrisorile următoare pe care le-am primit de Ia doi oameni care au ascultat la radio programul meu de învăţătură biblică cutema „De la blestem la binecuvântare". Prima scrisoare este de la un bărbat, iar cea de a doua este de la o femeie.

Am ascultat mesajul tău referitor la blestem şi am aflat că mă aflam sub puterea unui blestem de ani de zile şi nu am ştiut niciodată aceasta. Nu am reuşit niciodată să am succes în viaţă, şi în mod constant am suferit din pricina pornirilor homosexuale, cu toate că niciodată nu am dat curs acestor impulsuri. Sunt creştin de zece ani, dar din pricina blestemului nu am fost niciodată în stare să mă apropii de Dumnezeu aşa cum îmi doream.Devenisem foarte deprimat. De când am fost eliberat din acest blestem mă simt atât de liber în Isus şi atât de viu în El. Nu m-am mai simţit niciodată atât de aproape deDumnezeu!

 

Mulţumesc pentru emisiunile tale recente referitoare la blesteme şi pentru broşura ta „De la blestem la binecuvântare". Viaţa mea a fost schimbată uimitor prin ele. Aproape toată viaţa mea am fost tulburată de depresie repetată, şi timp de cinci ani m-am aflat în grija unui psihiatru. In această primăvară, o doamnă s-a rugat cu mine şi pentru mine, şi am renunţat la toată implicarea mea în ocult, cum ar fi cărţile de tarot şifrunzele de ceai. Slavă Domnului, iată începutul unei eliberări reale. Apoi am auzit emisiunile tale despre cum poţi fi sub blestem fără a şti lucrul acesta, şi m-am rugat cu tine în timp ce te rugai rugăciunea de eliberare din blesteme. Acum sunt liberă! Este ca şi cum un baraj s-ar fi surpat şi Dumnezeu S-a putut revărsa în duhul meu. Blocajul a dispărut, şi în câteva săptămâni am crescut atât demult din punct de vedere spiritual, încât nu pot decât să-i mulţumesc pentru binecuvântarea Sa. Uneori plâng când mă gândesc la tot ceea ce a făcut şi face El pentru mine, şi este o uşurare atât de mare să mă pot odihni în El. Într-adevăr, ne închinăm unui Dumnezeu minunat!

 

Întrebări pentru studio

 

1. Care sunt cele două forţe despre care Biblia afirmă că pot determina rezultatul umblării unui individ în timpul vieţii lui?

2. Poate succesul ocoli pe cineva care munceşte din greu, care are o educaţie avansată sau care gândeşte pozitiv? Dacă da, care este unul din motivele principale?

3. Blestemele pot proveni din generaţiile precedente? Citeşte Deuteronom 28:45-46 şi Exod 20:3-5.4. Care este cuvântul care poate rezuma efectele unui blestem?

5. Blestemul afectează numai persoana care trăieşte sub puterea lui?

6. Poate o persoană aflată sub blestem să aibă totuşi parte de succes?

7. Uneori blestemele ar putea să nu-şi aibă originea în generaţiileanterioare. Ce altceva le-ar mai putea cauza?

8. Dacă consideri că te afli sub un blestem, înseamnă că nu există speranţă pentru tine?

 

Aplicaţie practică

1. Consideri că tu (sau una din cunoştinţele tale) trăiţi în împrejurările descrise în acest capitol? Ce anume crezi că ar putea indica faptul că un blestem este în acţiune?

2. Cum i-a afectat acest blestem pe cei din jurul tău (sau din jurul persoanei respective)?

3. Crezi că în familia ta acţionează vreun blestem generaţional? Dacă da,care este acesta?

4. Există vreun domeniu în viaţa ta în care frustrarea este o experienţă frecventă? Dacă da, care este domeniul acesta? 5. Există speranţă în Domnul. Citeşte cele două scrisori de încurajare de lapaginile 23-24.

 

Verset de memorat

 

Iată, pun astăzi înaintea voastră binecuvântarea şi blestemul: binecuvân-tarea, dacă veţi asculta de poruncile Domnului, Dumnezeului vostru, pe care vi le dau în ziua aceasta. (Deuteronom 11:26-27)

Răspunsul credinţei

Doamne, pentru că doresc să fiu binecuvântat, aleg în această zi să ascult de Cuvântul Tău şi să-mi trăiesc viaţa urmând exemplul pe care L-ai lăsat pentru noi.

Răspunsuri

  1. Binecuvântări şi blesteme.2. Da, pentru că există un blestem în viaţa acelei persoane.3. Da. 4. Frustrare. 5. Nu, ci poate afecta o familie, o comunitate sau o naţiune.6. Da, deşi persoana nu se poate bucura de el. 7. Fapte sau evenimente din propria ta viaţă.8. Nu, pentru că Dumnezeu a prevăzut un remediu.

Bariere invizibile

 

În anii precedenţi am petrecut mult timp sfătuind oameni ca cei descrişi în capitolele anterioare. Dar deseori era o slujbă frustrantă. Anumiţi oameni aveau să progreseze din punct de vedere spiritual până la un punct, după care parcă se ciocneau de o barieră invizibilă, şi asta nu pentru că le lipsea sinceritatea sau dedicarea. De fapt, deseori păreau mai sinceri şi mai dedicaţi decât alţii care progresaseră mai mult. Ei acceptau sfatul pe care li-l dădusem, încercând să-l pună în practică, dar rezultatele erau - ca să nu spunem mai mult - dezamăgitoare, atât pentru ei, cât şi pentru mine. După tratarea unui astfel de caz, obişnuiam să mă rog: „Doamne, de ce nupot ajuta mai mult această persoană? Este ceva ce nu înţeleg, ceva mai mult despre care ar trebui să ştiu?" După o vreme, mi-am dat seama că Dumnezeu îmi răspundea la rugăciune. El a început să dea la o parte un văl şi să-midescopere o lume a forţelor puternice care nu acţionează după legi naturale. Revelaţia nu a venit toată deodată, ci pas cu pas, în timp ce deosebeam un singur fir care se regăsea într-o serie de incidente aparent fără nicio legătură între ele. Un incident cheie a avut loc când am fost invitat ca vorbitor într-o biserică prezbiteriană. Am ajuns la sfârşitul mesajului pe care îl pregătisem, şi nu eram sigur cum să procedez. Rămas în picioare la amvon, am observat o familie - tata, mama şi fiica lor adolescentă - în rândul din faţă, în stânga mea. Mi-avenit un gând: există un blestem peste acea familie. Acest lucru nu era legat de tema mesajului meu, sau de orice altceva aveam în minte la momentu lacela. Totuşi, impresia aceasta nu-mi dădea pace: există un blestem peste acea familie. În final, după câteva momente de ezitare, am coborât de la amvon şi m-am dus la tată. I-am explicat ceea ce simţisem şi l-am întrebat dacă ar vrea să revoc blestemul şi să eliberez familia de el, în Numele lui Isus. El a răspuns imediat că ar vrea. Era pentru prima dată când făcusem vreodată ceva de genul acesta, şi am fost chiar surprins că bărbatul a acceptat cu promptitudine afirmaţia mea. Doar mai târziu am ajuns să înţeleg de ce. M-am întors la amvon şi am spus o rugăciune scurtă cu voce tare, şi am frânt blestemul sub care se afla familia. Nu am atins nici un membru al familiei în timpul rugăciunii, dar când am încheiat cu cuvintele „în Numele lui Isus", a existat o reacţie fizică distinctă, vizibilă în întreaga familie. Un tremur de moment părea să fi trecut pe rând prin fiecare. În momentul acela am observat că fata, care avea aproximativ optsprezece ani, avea piciorul stâng în ghips de la coapsă până la talpă. M-am dus din nou la tatăl ei şi am întrebat dacă ar vrea să mă rog pentru ca piciorul fetei să fie vindecat. Din nou el a răspuns pozitiv, după care a adăugat: „Dar trebuie să ştii că ea şi-a rupt acelaşi picior de trei ori în optsprezece luni şi că doctorii au spus că nu se va vindeca." Astăzi, o asemenea afirmaţie - aceea că o persoană îşi rupsese acelaşi picior de trei ori în optsprezece luni - ar declanşa în mine un semnal de alarmă, avertizându-mă că un blestem era în acţiune. Totuşi, la acea vreme nu vedeam nicio conexiune între un blestem şi o astfel de serie nefirească de accidente.Pur şi simplu am ridicat piciorul aflat în ghips, l-am ţinut în mâinile mele şi m-am rugat o rugăciune simplă de vindecare. Câteva săptămâni mai târziu am primit o scrisoare de la tatăl fetei, în care îmi mulţumea pentru ceea ce se întâmplase. El a spus că atunci când au dus-o pe fata lor înapoi la clinică, radiografia arătase că piciorul ei se vindecase. La scurt timp după aceea ghipsul fusese înlăturat. De asemenea, el a menţionat pe scurt o serie de incidente ciudate, nefericite, care afectaseră viaţa familiei lui, şi aceasta a explicat prompt atitudinea cu care a recunoscut nevoia ca întreaga familie să fie eliberată dintr-un blestem.În lunile care au urmat, mintea mea a continuat să revină la acel incident. Simţeam că era ceva semnificativ legat de ordinea în care Duhul Sfânt mă condusese. In primul rând, El a descoperit blestemul asupra întregii familii şi m-a îndemnat să-l revoc. Numai apoi El mi-a dat libertatea să mă rog pentru vindecarea piciorului fetei. Dacă m-aş fi rugat pentru vindecare fără ca mai întâi să revoc blestemul, oare piciorul ar fi fost vindecat? Cu cât cugetam mai mult asupra acestui lucru, cu atât eram mai convins că revocarea blestemului a precedat vindecarea piciorului fetei. Exista o barieră invizibilă care ar fi împiedicat vindecarea pe care Dumnezeu dorea ca ea să o primească. Toate acestea păreau a fi legate într-un fel de un incident din viaţa mea. In 1904, bunicul meu din partea mamei a condus un corp expediţionar britanic trimis să suprime Revolta Boxerilor din China. El se întorsese cu o varietate de obiecte de artă chinezeşti, care au devenit suvenirurile familiei. In 1970, la moartea mamei, unele dintre ele mi-au revenit mie prin moştenire. Unul dintre cele mai interesante obiecte era un set de patru dragoni splendid brodaţi, care şi-au găsit un loc de cinste pe pereţii din sufrageria noastră. Amestecul lor de culori - în principal violet şi roşu aprins - era tipic oriental. Aveau cinci gheare la fiecare picior, care - după cum mă informase un expert – indicau faptul că erau dragoni „imperiali". Şi, pentru că bunicul meu îmi fusese foarte apropiat, aceştia îmi trezeau amintiri din primii mei ani deviaţă petrecuţi în casa lui. Aproximativ în această perioadă, am început să simt o anume opoziţie – pe care nu o puteam defini sau identifica - în calea succesului în slujirea mea. Aceasta se manifesta sub diferite forme de frustrare, aparent fără legătură, dar care produceau o presiune cumulativă asupra mea. Am întâlnit bariere de comunicare ce nu existaseră niciodată înainte între mine şi oamenii apropiaţi mie. Alte persoane, pe care mă bazasem, nu şi-au ţinut promisiunile. O parte de moştenire din averea mamei mele era amânată la nesfârşit datorită ineficientei unui avocat. Până la urmă am pus deoparte o perioadă intensivă de post şi rugăciune. Destul de curând am început să observ o schimbare în atitudinea mea faţă de dragoni. Din când în când, în timp ce-i priveam, în mintea mea se ridica o întrebare: cine este reprezentat în Biblie în chip de dragon? Nu aveam nici o îndoială în privinţa răspunsului: Satan (vezi Apocalipsa 12:1-2). Această întrebare era urmată de o alta: este potrivit pentru tine, ca slujitor al lui Hristos, să expui în casa ta obiecte care îl reprezintă pe marele adversaral lui Hristos, adică pe Satan? Din nou, răspunsul era clar: nu! Lupta mea interioară a continuat o vreme, dar până la urmă am scăpat de dragoni. Am făcut acest lucru ca un simplu act al ascultării, fără alte scopuri ascunse. La vremea aceea slujeam ca învăţător biblic al Bisericii oriunde eram chemat, vorbind diferitor grupuri de oameni de pe întreg teritoriul Statelor Unite. Venitul meu, care provenea din onorariul pe care-l primeam, era suficient doar cât să acopăr nevoile de bază ale familiei mele. Totuşi, la scurt timp după ce am scăpat de dragoni, situaţia mea financiară a suferit o îmbunătăţire dramatică. Fără nici o planificare specială din partea mea sau vreo schimbare semnificativă în natura sau zona slujirii mele, venitul meu a fost mai mult decât dublat. De asemenea, problema cu moştenirea mea amânată atâta vreme se rezolvase în sfârşit. Am început să mă întreb dacă nu cumva exista un principiu nedescoperit care lega această îmbunătăţire neaşteptată în finanţele mele personale de vindecarea fetei cu piciorul rupt. In cazul fetei, blestemul de peste familia ei fusese o barieră invizibilă în calea vindecării. Când bariera a fost îndepărtată, a urmat vindecarea. Probabil că şi în cazul meu existase o barieră invizibilă - nu în calea vindecării fizice, ci în calea prosperităţii financiare care s-a dovedit a fi un element important în planul lui Dumnezeu pentru viaţa mea. Cu cât reflectam mai mult asupra acestui lucru, cu atât deveneam mai sigur că acei dragoni brodaţi aduseseră un blestem în casa mea. Prin înlăturarea lor, mă eliberasem de un blestem şi mă deschisesem faţă de binecuvântarea pe care Dumnezeu o plănuise pentru mine.

 

Aceste schimbări mi-au dat posibilitatea să-mi cumpăr o casă, care avea să joace un rol decisiv în extinderea ulterioară a slujirii mele. Nouă ani mai târziu am vândut acea casă pentru o sumă de trei ori mai mare decât cea pe care oplătisem iniţial! Aceşti bani au venit exact în momentul în care Dumnezeu mă provoca la noi angajamente financiare. Acea experienţă cu dragonii mi-a dat o înţelegere nouă cu privire la pasajul din Deuteronom 7:25-26, în care Moise avertizează pe Israel împotriva oricărei asocieri cu naţiunile idolatre ale Canaanului:

 

Chipurile cioplite ale dumnezeilor lor să le ardeţi în foc. Să nu pofteşti şi să nu iei pentru tine argintul şi aurul de pe ele, ca nu cumva aceste lucruri să ajungă pentru tine o cursă; căci ele sunt o urâciune înaintea Domnului, Dumnezeului tău.

 

Să nu aduci nici un lucru urâcios în casa ta, ca să nu fii nimicit cu desăvârşire, tu şi lucrul acela; să-ţi fie groază de el, să-ţi fie scârbă de el, căci este un lucru blestemat. (Deuteronom 7:25-26)

Dragonii mei brodaţi nu erau chipuri cioplite, dar cu siguranţă erau chipul unui dumnezeu fals care fusese adorat mii de ani în China. Prin aducerea lor în casa mea, m-am expus fără să ştiu - şi mi-am expus şi familia odată cu mine -unui blestem. Cât de recunoscător eram Duhului Sfânt pentru că mi-a deschis ochii faţă de ceea ce era în joc! Acest eveniment m-a determinat să fac un studiu sistematic al învăţăturii Bibliei atât cu privire la binecuvântări, cât şi la blesteme. Am fost surprins să constat cât de multe avea Biblia de spus în această privinţă. Cuvintele a binecuvânta sau binecuvântare apar de 410 ori, în afara exemplelor unde cuvântul în original are doar înţelesul de „fericit" sau „favorizat" (ca deexemplu, în Fericiri). Cuvântul blestem, în diferite forme, apare de 230 de ori. Aceasta m-a determinat să reflectez la cât de puţină învăţătură auzisem pe această temă în toţi anii mei de experienţă creştină. De fapt, nu-mi puteam aduce aminte nici măcar de un mesaj care să fi tratat sistematic acest subiect.Ca rezultat al studiului meu, am început să învăţ pe alţii despre blesteme în slujirea mea publică. De fiecare dată când făceam aceasta, eram surprins atât de impactul puternic pe care această învăţătură îl producea, cât şi de numărul de oameni care în mod evident aveau nevoie să o audă. Casete audio cu aceste întâlniri circulau spre alte grupuri, şi primeam veşti uimitoare. Deseoripărea că acest mesaj transformase nu numai vieţile la modul individual, ci chiar şi adunări întregi. Până la urmă am pus în circulaţie trei casete, intitulate „Blesteme: cauză şi remediu". Mai târziu, într-o călătorie spre Africa de Sud, am întâlnit o doamnă evreică ce ajunsese să-L cunoască în mod personal pe Isus ca Mesia. Această doamnă, pe care o voi numi Miriam – ne-a descris în mod personal, mie si soţiei mele, Ruth minunea pe care o experimentase prin ascultarea acelor trei casete. Miriam lucrase ca secretară pentru un om de afaceri care fusese preşedintele propriei lui companii. Ea a descoperit că angajatorul ei şi toţi directorii din companie erau implicaţi într-o sectă ciudată, condusă de un „guru" feminin. Într-o zi, angajatorul lui Miriam i-a înmânat o casetă audio şi i-a spus: „Iată câteva binecuvântări pe care guru le-a rostit asupra noastră. Te rog să le dactilografiezi." Când a început să le dactilografieze, Miriam şi-a dat seama că „binecuvântările" erau de fapt preziceri ale viitorului, cu puternice nuanţe oculte. Ea i-a explicat angajatorului ei că asemenea lucruri erau contrare credinţei ei în Domnul Isus şi în Biblie, şi a cerut să fie scutită de această sarcină. Angajatorul ei a fost amabil şi şi-a cerut scuze pentru că i-a cerut să facă ceva împotriva conştiinţei ei. Aproape imediat după aceea, Miriam a început să acuze o durere acută în ambele mâini. Degetele ei se încovoiaseră şi deveniseră absolut rigide. Nu a mai fost în stare să-şi îndeplinească îndatoririle ei de secretară. Durerea era atât de intensă încât nu putea să doarmă în acelaşi pat cu soţul ei, pentru că ori de câte ori el se întorcea în pat, mişcarea patului îi cauza o durere agonizantă, de nesuportat în degete. Radiografiile au dat un diagnostic: artrită reumatică. O creştină, prietenă cu Miriam, a auzit de suferinţa ei şi i-a dus casetele mele despre blesteme, ca să le asculte. Miriam era mai degrabă o doamnă sofisticată, sceptică cu privire la asemenea lucruri precum blestemele, pe care ea le asocia cu Evul Mediu. Totuşi, şi-a pus întrebarea dacă exista vreo legătură între refuzul ei de a dactilografía „binecuvântările" şi problema cu mâinile, care a urmat imediat după aceea. Era posibil ca acel guru să fi rostit un bluestem asupra ei? Aşa că a consimţit să asculte casetele, simţindu-se ca proverbialul om care se îneacă, ce „se agăţa de ultimul fir de pai". Când au ajuns la caseta a treia, la momentul în care conduceam oamenii în rugăciunea de eliberare din orice blestem din viaţa lor, caseta s-a prins. Nu mai mergea nici înainte, nici înapoi, şi nici nu ieşea! „Atunci este evident că nu mă pot ruga rugăciunea!" a răspuns Miriam. Cu toate acestea, prietena lui Miriam dactilografiase dinainte rugăciunea de eliberare de la sfârşit, şi avea o copie la ea. Ea a insistat ca Miriam să rostească rugăciunea cu voce tare. Incă o dată scepticismul lui Miriam a ieşit la iveală. Nu reuşea să înţeleagă cum citirea cuvintelor de pe o foaie dactilografiată poate avea vreun efect asupra condiţiei mâinilor ei. Până la urmă Miriam a cedat totuşi la insistenţele prietenei ei şi a început să citească rugăciunea cu voce tare. In timp ce făcea aceasta, degetele ei s-au îndreptat şi a devenit liberă. Durerea a încetat, şi, pe când a terminat de citit rugăciunea, era complet vindecată. Intreaga experienţă durase numai câteva minute. Mai târziu, Miriam s-a întors la medicul ei, care îi făcuse primele radiografii. Un al doilea set de radiografii descoperise că nu mai era nici o urmă de artrită.O caracteristică a acestui incident este în mod particular semnificativă: rugăciunea de eliberare pe care Miriam a citit-o nu făcea nicio referire lavindecarea fizică. Mâinile ei fuseseră vindecate numai ca rezultat al rugăciunii de eliberare dintr-un blestem. Iată o altă dovadă dramatică a faptului că un blestem poate fi o barieră care îi împiedică pe oameni să primească vindecarea. Acelaşi lucru fusese adevărat cu privire la fata care avea piciorul rupt. In cazul meu, pe de altă parte, un blestem nebănuit mă ţinuse departe de nivelul de prosperitate pe care Dumnezeu îl intenţionase pentru mine. Dacă un blestem putea fi o barieră în calea binecuvântărilor cum ar fivindecarea şi prosperitatea, nu era posibil – sau chiar probabil – ca multe alte tipuri de binecuvântări să fie împiedicate în acelaşi fel din aceleaşi motive? Având aceasta la bază, m-am hotărât să caut răspunsurile la trei întrebări care au legătură între ele:

1. Cum putem recunoaşte că în vieţile noastre acţionează un blestem?

2. Ce trebuie să facem ca să revocăm blestemul şi să ne eliberăm deconsecinţele lui?

3. Cum putem intra în binecuvântarea lui Dumnezeu?

 

Rezultatele cercetării mele sunt prezentate în paginile următoare.

 

Întrebări pentru studiu

1. Adevărat sau fals: numai acei oameni cărora le lipseşte sinceritatea şi dedicarea înfruntă o barieră invizibilă în calea progresului.

2. Căror legi nu se supun forţele spirituale puternice?

3. Când Derek s-a rugat pentru familia aflată sub un blestem, ce cuvinte au fost folosite, cauzând o reacţie fizică distinctă printre ei?

4. Adevărat sau fals: revocarea blestemului asupra acestei familii nu a fost esenţială pentru vindecarea piciorului fiicei lor.

5. În viaţa personală a lui Derek, ce obiecte aduse în casa lui au cauzat un blestem financiar asupra lui şi a slujirii sale? Citeşte Deuteronom 7:25-26.6. De ce erau dragonii un lucru dezgustător pentru Domnul?

7. În istorisirea despre vindecarea lui Miriam, care a fost trăsătura caracteristică în rugăciunea de eliberare pe care ea a citit-o?

 

Aplicaţie practică

 

1. Te-ai simţit de parcă un zid invizibil te-a împiedicat să primeştibinecuvântările Domnului? După citirea capitolelor 1 şi 2, ai înţeles care ar putea fi zidul invizibil?

2. Ai cunoştinţă despre vreun obiect din casa ta sau pe care îl porţi şi care ar fi putut aduce vreun blestem asupra ta sau a casei tale? Vrei să îl îndepărtezi? De ce da, sau de ce nu?

 

Verset de memorat

 

Ferice de omul care găseşte înţelepciunea şi de omul care caută pricepere. (Proverbe 3:13)

Răspunsul credinţei

Doamne, inima mea vrea să umble în adevăr. Dă-mi credinţa să aplic ceea ce învăţ.

Răspunsuri

1. Fals. Deseori cei mai sinceri şi dedicaţi sunt cei care nu pot progresa.

2. Legilor naturale.

3. „În Numele lui Isus."

4. Fals. Blestemul a fost o barieră invizibilă în calea vindecării ei.

5. Patru dragoni brodaţi.

6. Pentru că ei înfăţişau un dumnezeu fals, adorat în China. De asemenea, înBiblie dragonul îl reprezintă pe Satan.

7. Nu s-a făcut nicio referire la vindecarea fizică, ea s-a rugat doar pentru eliberare din blestem.

 

3 Cum acţionează binecuvântările şi blestemele

Forţele care determină istoria se împart în două categorii: vizibile şi invizibile. Interacţiunea acestor două domenii este cea care hotărăşte cursul istoriei. Dacă ne limităm atenţia la lucrurile care sunt vizibile şi materiale, ne vom confrunta din când în când cu evenimente şi situaţii pe care nu le putem explica sau controla pe deplin.

Domeniului vizibil îi aparţin toate obiectele şi evenimentele obişnuite ale universului material. Cu toţii suntem familiarizati cu acest domeniu, şi ne simţim ca acasă în el, chiar dacă deseori evenimentele nu urmează cursul pe care l-am fi dorit. Pentru mulţi oameni, limitele cunoaşterii lor nu se lărgesc. Totuşi, Biblia deschide o uşă unui alt domeniu, celui invizibil, care nu este material, cispiritual. Forţele care lucrează în acest domeniu exercită o influenţă continuă şi decisivă asupra evenimentelor din domeniul vizibil. Apostolul Pavel conturează aceste două domenii:

Căci întristările noastre uşoare de o clipă lucrează pentru noi tot mai mult o greutate veşnică de slavă.

Pentru că noi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele ce nu se văd; că lucrurile care se văd sunt trecătoare, pe când cele ce nu se văd sunt veşnice.

2 Corinteni 4:17-18 Lucrurile care aparţin domeniului vizibil sunt tranzitorii şi nepermanente. Numai în domeniul invizibil putem găsi realitatea adevărată şi trainică. Tot în acest domeniu descoperim forţele care până la urmă ne modelează destinul, chiar şi în domeniul vizibil. Pavel spune clar că succesul în viaţă se bazează pe capacitatea de a percepe şi a te raporta Ia ceea ce este invizibil şi spiritual. Atât binecuvântările, cât şi blestemele aparţin domeniului invizibil, spiritual. Ele sunt purtătoarele puterii supranaturale, spirituale. Binecuvântările produc rezultate bune şi folositoare; blestemele produc rezultate rele şi vătămătoare. Amândouă sunt teme majore ale Scripturii. După cum s-a subliniat deja, cele două cuvinte sunt menţionate în Biblie de mai bine de 640 de ori. Două trăsături importante sunt comune amândurora. Prima este aceea că efectul lor este rareori limitat la un singur individ. Se poate extinde asupra familiilor, rudelor, comunităţilor sau asupra unor naţiuni întregi. A doua este că odată ce sunt declanşate, ele tind să continue din generaţie în generaţie până când se întâmplă ceva care să le anuleze efectele. Un anumit număr de binecuvântări şi de blesteme menţionate în Biblie în legătură cu patriarhii au continuat să aibă efect aproape patru mii de ani şi se exercită şi astăzi. Această a doua trăsătură a binecuvântărilor şi blestemelor are implicaţii practice importante. In vieţile noastre pot acţiona forţe care îşi au originea în generaţiile anterioare. In consecinţă, putem fi confruntaţi cu situaţii periodice sau modele de comportament care nu pot fi explicate ţinând cont numai deceea ce s-a întâmplat în vieţile sau experienţele noastre personale. Cauza principală se poate regăsi cu mult timp în urmă, chiar şi cu mii de ani în urmă. Purtătorul principal atât al binecuvântărilor, cât şi al blestemelor îl reprezintă cuvintele. Asemenea cuvinte pot fi rostite, scrise sau pur şi simplu formulate în minte. Scriptura are multe de spus despre puterea cuvintelor. Cartea Proverbelor, în particular, conţine multe avertismente despre cum pot fi folosite cuvintele înspre bine sau înspre rău. Iată câteva exemple:

Cu gura lui omul nelegiuit pierde pe aproapele său, dar cei neprihăniţi sunt scăpaţi prin ştiinţă. (Proverbe 11:9)

Cine vorbeşte în chip uşuratic răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare. (Proverbe 12:18)

Limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. (Proverbe 15:4)

Moartea şi viaţa sunt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mâncaroadele. (Proverbe 18:21)

 

Apostolul Iacov are şi el multe de spus despre folosirea cuvintelor. El subliniază faptul că limba este un mădular mic al trupului, dar cel mai greu de controlat:

 

Tot aşa, limba este un mic mădular şi se făleşte cu lucruri mari. Iată, un foc mic ce pădure mare aprinde!

 

Limba este şi ea un foc, este o lume denelegiuiri. Ea este aceea dintre mădularele noastre, care întinează tot trupul şi aprinde roata vieţii când este aprinsă de focul gheenei.

Cu eabinecuvântăm pe Domnul şi Tatăl nostru, şi tot cu ea blestemăm pe oameni, care sunt făcuţi după asemănarea lui Dumnezeu.

 

Din aceeaşi gură iese şi binecuvântarea, şi blestemul! Nu trebuie să fie aşa, fraţii mei!

Iacov 3:5-6, 9-10 Iacov foloseşte metafore puternice pentru a accentua puterea extraordinară pe care o au cuvintele, aceea de a afecta oameni şi situaţii, fie în bine, fie în rău. Este semnificativ faptul că el identifică atât binecuvântările, cât şiblestemele drept cuvinte care pot fi încărcate cu acest fel de putere aproape nelimitată. Totuşi, cuvintele nu sunt singurele canale prin care puterea spirituală a binecuvântărilor şi blestemelor poate fi transmisă. Există modalităţi variate prin care, uneori, obiectele fizice pot deveni purtătoare ale acestui fel de putere. În Exod 30:22-33, Domnul a dat lui Moise instrucţiuni legate de producerea uleiului care trebuia folosit exclusiv la ungerea Cortului, a mobilierului său şi apreoţilor care aveau să slujească în Cort. Putem citi în Levitic 8:1-12 cum era întrebuinţat acest ulei. In versetele 10-12, relatarea concluzionează:

 

Moise a luat untdelemnul pentru ungere, a uns sfântul locaş şi toate lucrurile care erau în el şi le-a sfinţit.

 

A stropit cu el altarul de şapte ori şi a uns altarul şi toate uneltele lui, şi ligheanul cu piciorul Iui, ca să le sfinţească.

 

Din untdelemnul pentru ungere a turnat pe capul lui Aaron şi l-a uns, ca să-l sfinţească.

Levitic 8:10-12: Cuvântul sfinţit din acest pasaj înseamnă „a pune deoparte pentru Dumnezeu". Astfel, uleiul pentru ungere a devenit un purtător în împărţire abinecuvântării sfinţeniei atât Cortului şi mobilierului său, cât şi preoţilor care slujeau în el. Mai târziu în istoria Israelului, uleiul de măsline a fost folosit pentru a da binecuvântarea împăraţilor care trebuiau să conducă poporul în numele lui Dumnezeu. 1 Samuel 16:13 relatează felul în care profetul Samuel l-a pus deoparte pe David ca împăratul ales de Dumnezeu: „Samuel a luat cornul cu untdelemn şi l-a uns în mijlocul fraţilor lui. Duhul Domnului a venit peste David, începând din ziua aceea şi în cele următoare."Uleiul turnat pe capul lui David de către Samuel a devenit instrumentul prin care binecuvântarea Duhului Sfânt avea să fie eliberată în viaţa Iui, pentru a-l echipa pentru îndatorirea sa de rege. În Noul Testament, simbolurile folosite la Cina Domnului devin în acelaşi mod purtătoare ale binecuvântării lui Dumnezeu pentru cei care se împărtăşesc din ele. In 1 Corinteni 10:16 Pavel spune: „Paharul binecuvântat, pe care-1 binecuvântăm, nu este el împărtăşirea cu sângele lui Hristos? Pâinea pe care o frângem, nu este ea împărtăşirea cu trupul lui Hristos?" Pentru cei ce sunt părtaşi credinţei biblice, aceste simboluri transmit binecuvântarea luiDumnezeu. Pavel vorbeşte în mod specific despre „paharul binecuvântării" - adică de paharul care transmite binecuvântările Noului Legământ tuturor celor care beau din el. Totuşi, trebuie accentuat faptul că în toate ritualurile descries mai sus nu există loc pentru „magic". Prin urmare, binecuvântările nu sunt inseparabile de obiectele fizice. Binecuvântările sunt date numai celor care înţeleg voia lui Dumnezeu aşa cum este ea revelată în Scriptură, şi celor care apoi, prin credinţa personală şi prin ascultare, primesc ceea ce le este oferit prin obiectele fizice. Fără credinţă şi ascultare nu există binecuvântare. Din contră, în 1 Corinteni 11:29, Pavel spune cu privire la simbolurile Cinei Domnului: „Căci cine mănâncă şi bea, îşi mănâncă şi bea osânda lui însuşi. "Prin urmare, există alternativele. Credinţa şi ascultarea primesc binecuvântarea lui Dumnezeu prin simbolurile Cinei Domnului; necredinţa şi neascultarea provoacă judecata lui Dumnezeu. In ambele cazuri, prin obiectele fizice folosite la Cina Domnului este transmisă puterea spirituală, fie pentru binecuvântare, fie pentru judecată. Numeri 5:11-31 descrie un ritual care a fost folosit pentru a afla dacă soţia unui bărbat fusese sau nu necredincioasă acestuia. Sunt necesare rugăciunile şi jertfele corespunzătoare, dar punctul central al ritualului este un pahar cu apă, în care preotul amestecă praful de pe podeaua Cortului şi cerneala pe care o răzuieşte de pe blestemul scris pe un sul de hârtie. Femeii i se cere apoi să bea apa. Dacă este vinovată, rezultatul blestemului scris se va manifesta în trupul ei fizic: „Pântecele i se va umfla, coapsa i se va usca, şi femeia aceasta va fi de blestem în poporul ei" (Numeri 5:27). Aceasta va fi pedeapsa pentru păcatul ei. In acest caz, paharul cu apă este purtătorul prin care este transmis blestemul. Pe de altă parte, dacă femeia este nevinovată, ea nu vaexperimenta nici un efect vătămător. In acest fel, Dumnezeu îi va fi apărat nevinovăţia, şi soţul ei nu va fi liber să mai aducă nicio altă acuzaţie împotriva ei. Nevinovăţia ei a protejat-o împotriva blestemului. Exemplele diferite date mai sus stabilesc un adevăr biblic important: în anumite circumstanţe, atât binecuvântările, cât şi blestemele pot fi transmise prin obiecte fizice. Pe de altă parte, dacă ne îndreptăm atenţia de la practicile biblice la diferitele forme ale religiei false şi ale ocultului, practic nu există limită în ceea ce priveşte modalităţile prin care obiectele fizice pot deveni purtătoare ale blestemelor. În Exod 20:4-5, în a doua din cele zece porunci, Dumnezeu interzice în mod explicit facerea oricărui fel de idol sau chip cioplit în scopuri religioase, şi El avertizează că cei care încalcă această poruncă vor atrage judecata nu numai asupra lor înşişi, ci şi asupra a cel puţin trei din generaţiile următoare:

 

Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele mai de jos decât pământul.

 

Să nu teînchini înaintea lor, şi să nu le slujeşti; căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii până la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc.

Exod 20:4-5: O varietate largă de obiecte intră în cadrul acestei interdicţii. In cazul meu, pe care l-am descris deja, dragonii chinezeşti brodaţi m-au expus influenţei invizibile a unui blestem. E adevărat că nu aveam nici o intenţie să mă închin lor. Cu toate acestea, ei reprezentau ceva ce fusese un obiect al închinării idolatre timp de mai multe secole. Ei deschiseseră un canal în casa mea pentru puterea răufăcătoare a închinării păgâne care fusese practicată mii de ani. Mai târziu, privind în urmă, am observat un efect specific pe care acei dragoni îl aveau asupra mea. Nu numai că fuseseră o barieră care mă împiedicase să intru în binecuvântarea prosperităţii. Ei chiar mă opriseră de la a vedea că binecuvântarea fusese de fapt acolo. Numai după ce am fos teliberat de influenţa lor am putut discerne prin credinţă ceea ce Dumnezeu pregătise pentru mine.

 

Din acel moment am observat acelaşi efect în vieţile multor oameni aflaţi sub blestem. Blestemul nu numai că îi împiedică să primească binecuvântarea pe care Dumnezeu le-o oferă. Dar îi împiedică şi să realizeze faptul că binecuvântarea este acolo, gata să fie primită. Numai când Duhul Sfânt aprinde lumina Scripturii în vieţile noastre începem să înţelegem cum ne-a amăgit şi ne-a înşelat diavolul.

Întrebări pentru studiu

1. Care sunt cele două tipuri de forţe care determină istoria?

2. Adevărat sau fals: lucrurile care aparţin domeniului invizibil sunt tranzitorii şi nepermanente.

3. Care sunt două dintre trăsăturile importante obişnuite atât pentru binecuvântări, cât şi pentru blesteme?

4. Care este purtătorul principal al binecuvântărilor şi blestemelor?

5. Adevărat sau fals: numai cuvintele care sunt rostite au putere.

6. Care carte a Bibliei conţine multe avertizări privind puterea cuvintelor fie în bine, fie în rău?

7. Pe lângă cuvinte, un obiect fizic poate fi folosit în anumite circumstanţe ca purtător al binecuvântărilor. Numeşte un astfel de exemplu din Biblie.

8. Adevărat sau fals: un blestem îi împiedică pe oameni nu numai să primească binecuvântarea lui Dumnezeu, ci şi să-şi dea seama că există obinecuvântare care poate fi primită.

Aplicaţie practică

1. Binecuvântările şi blestemele, odată rostite, tind să continue din generaţie în generaţie până când ceva se întâmplă pentru a le anula efectele. Cere Duhului Sfânt să îţi descopere dacă există blesteme transmise din generaţie în generaţie şi care te afectează pe tine şi familia ta. Dacă există, care sunt ele?

2. Parcurge versetele din Proverbe şi Iacov de Ia pagina 39, care tratează folosirea cuvintelor în bine sau în rău. Crezi că viaţa ta a fost afectată de cuvinte bune sau rele? Care anume au avut un impact specific asupra ta?

3. Ai rostit vreodată cuvinte care au slujit morţii, în loc să slujească vieţii?

Dacă da, ia-ţi câteva momente şi cere Domnului să te ierte. Dacă eşticonştient de situaţii specifice, numeşte-le.4. Obiectele fizice sunt deseori folosite în domeniul ocult pentru a transmiteblestemele. Citeşte Exod 20:4-5 referitor la avertizarea lui Dumnezeu pentru noi privind acest tip de neascultare.

Verset de memorat

Moartea şi viaţa sunt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mânca roadele. Proverbe 18:21

Răspunsul credinţei

Isuse, în această zi aleg să fiu un canal al binecuvântărilor, şi nu al blestemelor. Ajută-mă să rostesc cuvintele care aduc viaţa în locul cuvintelor care aduc moartea.

Răspunsuri

1. Vizibile şi invizibile.

2. Fals. Numai în domeniul invizibil putem afla realitatea adevărată şitrainică.

3. Efectele lor sunt rareori limitate la un singur individ; şi ambele au aplicaţii practice importante.

4. Cuvintele.

5. Fals. Cuvintele care au putere pot fi rostite, scrise sau formulate în minte.

6. Proverbe.

7. Uleiul pentru ungere, pentru sfinţire şi elementele Cinei Domnului.

8. Adevărat.

4 Lista lui Moise: binecuvântări şi blesteme

Unii oameni se mulţumesc să accepte faptul că binecuvântările sunt valide, dar sunt sceptici în privinţa blestemelor, pe care le asociază cu practicile superstiţioase din Evul Mediu. O asemenea gândire este nerealistă. Nu neputem concentra atenţia în mod exclusiv asupra unui aspect din cele două domenii opuse doar pentru că îl considerăm acceptabil, şi să-l ignorăm pur şi simplu pe celălalt pentru că este inacceptabil. Opusul lui fierbinte este rece; ambele sunt reale. Opusul binelui este răul; ambele sunt reale. Tot astfel,binecuvântările sunt reale, şi la fel sunt şi blestemele. Slujirea mea mă aduce în contact cu creştini din diferite ţări şi denominaţiuni. Constat că o mare parte din poporul lui Dumnezeu nu ştie să discearnă între binecuvântări şi blesteme. Mulţi creştini care ar trebui să se bucure de binecuvântări, îndură de fapt blesteme. Există două motive principale pentru aceasta: 1) pur şi simplu nu ştiu cum să recunoască ce este o binecuvântare şi ce este un blestem, sau cum să le discearnă; 2) dacă se află sub un blestem, ei nu înţeleg temeiul în baza căruia pot fi eliberaţi. Dumnezeu este sursa unică şi supremă a tuturor binecuvântărilor, deşi ele pot veni prin multe canale. Şi blestemele pot adesea proveni de la Dumnezeu, dar El nu este unica sursă a lor. Mai târziu ne vom ocupa şi de celelalte surse ale blestemelor. Blestemele care provin de la Dumnezeu reprezintă una din modalităţile Sale principale prin care aduce judecata asupra celor răzvrătiţi, a celor necredincioşi şi a celor lipsiţi de evlavie. Istoria rasei umane ne oferă o lungă, dar tristă consemnare a consecinţelor blestemelor lui Dumnezeu, care au fost rostite asupra unor asemenea oameni.De-a lungul anilor a devenit la modă obiceiul de a sugera că există o dihotomie între Vechiul şi Noul Testament. Conform acestei interpretări, Vechiul Testament îl descrie pe Dumnezeu ca pe un Dumnezeu al mâniei şi al judecăţii, iar Noul Testament îl descrie ca pe un Dumnezeu al dragostei şi al milei. Totuşi, cele două Testamente sunt compatibile. Amândouă îl descriu pe Dumnezeu ca fiind în acelaşi timp un Dumnezeu al milei şi al judecăţii. Istoria Ierihonului, relatată în cartea Iosua, capitolul 6, combină aceste două aspecte ale modului în care Dumnezeu acţionează, la fel de viu şi de dramatic ca oricare alt pasaj din Noul Testament. In timp ce cetatea Ierihonului pierea lar ostirea unei singure, dar cuprinzătoare judecăţi din partea lui Dumnezeu, prostituata Rahav, împreună cu întreaga ei familie, scăpau nevătămaţi. Relatarea indică ulterior faptul că Rahav a devenit soţia lui Salmon, unul dintre prinţii lui Iuda, şi şi-a ocupat locul în linia genealogică din care avea să vină Mântuitorul lui Israel, Isus (vezi Matei 1:5). În Romani 1:17-18, Pavel explică faptul că Evanghelia cuprinde revelaţia supremă a acestor două aspecte ale caracterului lui Dumnezeu - mila Sa şi

judecata Sa: „Deoarece în ea [Evanghelie] este descoperită o neprihănire pe care o dă Dumnezeu prin credinţă şi care duce la credinţă ... Mânia luiDumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu şi împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor."Pe de o parte, mila lui Dumnezeu oferă neprihănirea Sa, pe care El o împarte celor care primesc prin credinţă jertfa înlocuitoare a lui Isus în numele lor. Dar, în acelaşi timp, această jertfă reprezintă revelaţia fundamentală a mâniei Iui Dumnezeu care a fost revărsată asupra lui Isus atunci când Acesta S-aidentificat cu păcatul omului. Creştinii care pun la îndoială realitatea judecării păcatului de către Dumnezeu ar trebui să cugete din nou asupra semnificaţiei răstignirii. Nici măcar Isus nu a putut face ca păcatul să fie acceptabil înaintealui Dumnezeu, ci a trebuit să îndure revărsarea deplină a mâniei Sale.Mai departe, în Romani 11:22, Pavel prezintă din nou ambele aspecte ale modului în care acţionează Dumnezeu: „Uită-te dar la bunătatea şi asprimea lui Dumnezeu." Pentru a obţine o imagine corectă despre Dumnezeu, întotdeauna trebuie să avem în vedere ambele aspecte ale caracterului Său.Binecuvântările Sale provin din bunătatea Sa, dar judecăţile Sale provin din asprimea Sa. Ambele sunt la fel de reale. În Proverbe 26:2, Solomon spune clar că întotdeauna există un motiv pentru orice blestem: „Cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum zboară rândunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat." Acest principiu are o aplicaţie dublă. Pe de o parte, un blestem nu poate avea efect dacă nu există o cauză. Pe de altă parte, şi reciproca este valabilă. Oriunde acţionează un blestem, există şi o cauză. în încercarea mea de a-i ajuta pe oameni să fie eliberaţi din blestem, am învăţat din experienţă cădeseori este de folos să descopăr  mai întâi cauza blestemului.Cele 68 de versete din Deuteronom 28, care sunt dedicate în exclusivitate temei binecuvântărilor şi blestemelor, ne descoperă cauzele lor principale. În versetele 1 şi 2, Moise tratează mai întâi cauzele binecuvântărilor: „Dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău, păzind toate poruncile pe care ţi le dau astăzi ... iată toate binecuvântările care vor veni peste tine şi de care vei avea parte dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău." În mod literal, prima parte ar putea fi tradusă astfel: „Dacă veţi asculta ascultând de vocea Domnului, Dumnezeului vostru ..." Repetarea verbului a asculta adaugă un surplus de intensitate. Formulate mai simplu, condiţiile pentru experimentarea binecuvântărilor sunt: 1) să asculţi de vocea luiDumnezeu; 2) să faci ceea ce spune El. În toate dispensaţiile, cerinţele pentru a trăi într-o relaţie bazată pelegământul cu Dumnezeu au rămas neschimbate. In Exod 19:5, atunci când Dumnezeu Se pregătea să intre în primul Său legământ cu Israelul la Sinai, El a spus: „Acum, dacă veţi asculta glasul Meu, şi dacă veţi păzi legământul Meu, veţi fi ai Mei dintre toate popoarele." Cerinţele de bază erau să asculte de vocea lui Dumnezeu şi să se supună condiţiilor legământului Său. Sub Noul Legământ, în Ioan 10:27, Isus i-a descris în mod similar pe cei pecare El îi considera ca fiind „oile Sale" - adică, adevăraţii Săi ucenici: „Oile Mele ascultă glasul Meu, Eu le cunosc, şi ele vin după Mine." Cerinţele de bază sunt încă aceleaşi: auzirea glasului lui Dumnezeu şi urmarea Lui în ascultare. Auzirea glasului Domnului ne duce dincolo de simpla declaraţie religioasă sau de ritualurile formale. Nimic nu este mai aparte şi mai distinct decât glasul unei persoane. Auzirea glasului Domnului presupune o relaţie intimă cu El, încare El ne poate vorbi fiecăruia dintre noi în mod personal.

Domnul nu vorbeşte astfel urechilor noastre fizice sau minţilor noastre naturale. Comunicarea Lui se face Duh-către-duh – adică prin Duhul Său către duhul nostru. Astfel proiectat, glasul Său penetrează adâncimile cele mai profunde ale fiinţei noastre. De acolo, vibraţiile lui sunt resimţite în fiecare domeniu al personalităţii noastre. Domnul poate vorbi astfel prin Biblie, sau poate să îţi dea un cuvânt de descoperire în mod direct. Totuşi, numai citirea Bibliei în sine nu este suficientă dacă cuvintele de pe paginile ei nu sunt transformate de Duhul Sfânt într-un glas viu. Doar o relaţie de felul acesta cu Dumnezeu ne poate califica pentru binecuvântările pe care El le-a promis celor care aud şi ascultă de vocea Sa. Mai departe, Moise enunţă cauza principală a tuturor blestemelor:

Dar dacă nu vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău, dacă nu vei păzi şi nu vei împlini toate poruncile şi toate legile Lui, pe care ţi le dauastăzi, iată toate blestemele care vor veni peste tine şi de care vei avea parte. (Deuteronom 28:15)

Cauza blestemelor este exact opusă cauzei binecuvântărilor. Binecuvântările rezultă din auzirea glasului Domnului şi din a face ceea ce spune El. Blestemele sunt rezultatul neascultării de glasul Domnului şi al neîmplinirii a ceea ce spuneEl. Acest refuz de a auzi şi de a asculta glasul lui Dumnezeu poate fi rezumat într-un singur cuvânt: răzvrătire - nu împotriva omului, ci împotriva luiDumnezeu. De asemenea, în Deuteronom 28, Moise oferă liste cuprinzătoare cu diferite forme pe care le pot lua atât binecuvântările, cât şi blestemele. Binecuvântările sunt enumerate începând de la versetul 3 până la 13, iar blestemele de laversetele 16 până la 68. Oricine caută să înţeleagă acest subiect ar trebui să studieze acest capitol cu atenţie şi în întregime. În urma propriilor mele studii, am încercat să fac două liste care cuprind binecuvântările şi blestemele în ordinea în care sunt menţionate. Lista debinecuvântări pe care eu o sugerez este după cum urmează:

înălţare

sănătate

reproductivitate

prosperitate

biruinţă

favoarea lui Dumnezeu.

Termenul reproductivitate descrie starea în care fiecare domeniu din viaţa unei persoane este roditor şi reproductiv. Acesta ar include familia, animalele domestice din gospodărie, recoltele, afacerea şi exercitarea talentelor creative. Toate acestea ar trebui să reflecte binecuvântarea lui Dumnezeu în moduri corespunzătoare.În lista cu blesteme, începând cu versetele 16 până la 68, Moise intră în mai multe detalii decât în cazul binecuvântărilor. Totuşi, în esenţă, blestemele sunt opusul binecuvântărilor. lată aici rezumatul sugerat de mine:

umilire

sterilitate, lipsa rodniciei

boli fizice şi mentale

colapsul familial

sărăcie

înfrângere

apăsare

eşec

lipsa favorii lui Dumnezeu.

Mai devreme, în versetul 13, Moise îşi încheie lista de binecuvântări cu două imagini verbale vii. Fiecare dintre noi ar face bine să ia în considerare modul încare aceste imagini se pot aplica la propriile noastre vieţi. Mai întâi, Moise spune: „Domnul te va face să fii, cap nu coadă..." I-am cerut o dată Domnului să-mi arate cum s-ar aplica aceasta în viaţa mea. Am avut impresia că El mi-a dat următorul răspuns: capul ia deciziile, iar coada este târâtă  peste tot. Am fost lăsat să decid eu însumi ce rol jucam. Mă purtam ca un cap, controlând fiecare situaţie, luând deciziile potrivite şi ducându-le cu succes la bun sfârşit? Sau jucam doar rolul unei cozi, fiind târât peste tot de forţe şi împrejurări pe care nu le înţelegeam şi pe care nu le puteam controla? Pentru a se face mai bine înţeles, Moise foloseşte o a doua frază: „întotdeauna vei fi sus, şi niciodată nu vei fi jos." Acest fapt ar putea fi ilustrat printr-o întâlnire între două cunoştinţe creştine.„Ce faci?" întreabă prima persoană: „Ţinând cont de împrejurările sub care mă aflu," răspunde a doua: „nu-mi merge rău."„Sunt bucuros să aud asta," răspunde prima. „Dar oare ce cauţi sub împrejurări?" Ilustraţiile lui Moise ne confruntă cu oportunitatea de a ne evalua personal. Trăiesc eu asemeni unui cap sau ca o coadă? Trăiesc condus de împrejurări, sau mă aflu deasupra lor? Răspunsurile pe care le dăm ne vor ajuta să vedem de câtă binecuvântare din partea lui Dumnezeu ne bucurăm cu adevărat.

Întrebări pentru studiu

1. Unul dintre motivele pentru care mulţi creştini îndură blesteme în loc de binecuvântări este că ei nu ştiu să le discearnă. Numeşte al doilea motiv.

2. Adevărat sau fals: toate binecuvântările vin de la Dumnezeu, şi unele blesteme pot veni tot de la Dumnezeu.

3. Vechiul Testament ne arată că Dumnezeu este un Dumnezeu atât al …, cât şi al …. Examinează Romani 11:22.

4. Un blestem nu poate avea efect decât dacă există o --------------- pentru acesta.

5. Care este cauza principală a tuturor blestemelor?

6. Enumera formele pe care le iau binecuvântările.

7. Enumera categoriile în care se împart blestemele.

Aplicaţie practică

1. Citeşte Deuteronom 28:1-6 şi Deuteronom 28:15-19. Parcurgând lista cu binecuvântări, pe care dintre ele o vezi ca fiind mai evidentă din viaţa ta?

2. Parcurgând lista cu blesteme, recunoşti vreunul dintre ele care acţionează în viaţa ta? Dacă da, care este acesta?

3. Ce anume stă în calea auzirii şi ascultării de glasul Domnului?

4. Ce se poate face pentru a îndepărta aceste obstacole?

Verset de memorat

Iau azi cerul şi pământul martori împotriva voastră că ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvântarea şi blestemul. Alege viaţa ca să trăieşti tu şisămânţa ta. Deuteronom 30:19

Răspunsul credinţei

Azi, Doamne, aleg viaţa, şi nu moartea; binecuvântările, şi nu blestemele. Aleg să aud şi să ascult de Cuvântul Tău. Mă supun Ţie, Dumnezeule, şi mă opun diavolului. Iacov 4:7

Răspunsuri

1. Ei nu cunosc temeiul în baza căruia sunt eliberate binecuvântările.

2. Adevărat.

3. Milei, judecăţii.

4. Cauză.

5. A nu auzi şi a nu asculta de glasul Domnului, altfel spus: răzvrătire.

6. Înălţare, sănătate, reproductivitate, prosperitate, biruinţă, favoarea luiDumnezeu.

7. Umilire, sterilitate, boală mentală şi fizică, colapsul familial, sărăcie, înfrângere, apăsare, faliment, lipsa favorii lui Dumnezeu.

5 Şapte indicii ale existenţei unui blestem

Prin observare şi experienţă personală, am compilat următoarea listă cu şapte probleme care indică faptul că în viaţa cuiva acţionează un blestem. Când am comparat lista mea cu cea a lui Moise din Deuteronom 28, am fost impresionat de asemănarea mare dintre ele. 1. Epuizare mentală şi/sau emoţională. 2. îmbolnăvire repetată sau cronică (în special dacă este ereditară). 3. Sterilitate, tendinţa de avort spontan sau probleme feminine specifice. 4. Colapsul căsniciei şi relaţii de familie înstrăinate. 5. Insuficienţă financiară continuă. 6. „Predispoziţie" la accidente. 7. O istorie a suicidului şi a morţii nenaturale sau premature. Prezenţa a doar una sau două dintre aceste probleme nu ar fi în mod necesar suficiente pentru a deduce automat că un blestem este în acţiune. Dar atunci când sunt prezente câteva probleme, sau când una dintre ele tinde să revină în mod repetat, probabilitatea unui blestem creşte în mod proporţional. Totuşi, în ultimă instanţă, numai Duhul Sfânt poate oferi un „diagnostic" absolut precis.

1. Epuizare mentală şi/sau emoţională

Expresiile corespunzătoare din Deuteronom 28 sunt: nebunie (28, 34);tulburare sau rătăcirea minţii (20, 28); inima fricoasă (65); sufletul îndurerat (65). (1 Cifrele din paranteze indică versetele din Deuteronom 28 care vorbescdespre stări similare. In unele cazuri sunt incluse cuvintele folosite în versiunea GBV, pe lângă cele din versiunea Comilescu.)

Domeniile descrise ca fiind afectate sunt inima, sufletul sau mintea. Cu alte cuvinte, forţe ostile au făcut breşe în citadela interioară a personalităţii umane.Oamenii aflaţi într-o asemenea stare nu mai deţin controlul asupra gândurilor, emoţiilor şi reacţiilor lor. Ei pot fi „bântuiţi" de către o voce interioară care îi chinuie continuu: „îţi pierzi controlul ... Nu există speranţă pentru tine ... Mama ta a sfârşit într-un spital de boli mentale, iar tu vei fi următorul!" Am fost uimit să descopăr cât de mulţi creştini trec prin aceste lupteinterioare. Deseori ei nu-şi recunosc problemele faţă de alţii - sau chiar faţă de ei înşişi - pentru că se tem că acesta ar fi un act de negare a credinţei lor. Două cuvinte cheie sunt: confuzie şi depresie. Acestea îşi au rădăcina, în mod invariabil, în unele forme de implicare ocultă. Deseori există o activitate demonică. Totuşi, în cele mai multe dintre cazuri, este necesar să tratăm implicarea ocultă şi să revocăm blestemul rezultat înainte ca demonii să poată fi scoşi afară.

2. Îmbolnăvire repetată sau cronică (în special dacă este ereditară)

Expresiile corespunzătoare din Deuteronom 28 sunt numeroase: ciuma (21); lingoare sau tuberculoză (22); friguri sau febră (22); obrinteală sau inflamaţie(22); buba rea (27, 35); bube de care nu vei putea să te vindeci sau tumori(27); râie (27); pecingine sau mâncărime (27); orbire (28); răni mari şi îndelungate (59); boli grele şi necurmate sau boli grele şi persistente (59);toate felurile de boli şi de răni (61). Lista nu indică în mod necesar că fiecare formă de boală sau maladie este rezultatul direct al unui blestem. Totuşi, există anumite cuvinte cheie care apar: ciumă, bube de care nu vei putea să te vindeci, boli grele, persistente, îndelungate. Acestea slujesc ca semne de avertizare. Ele creează ceea ce se poate numi „atmosfera unui blestem". Ele indică acţiunea forţelor rele şi ostile. Există un alt termen medical obişnuit care nu este folosit în mod explicit în Deuteronom 28, dar care are conotaţii similare. Acesta este malign sau caracter malign. Definiţia principală a lui malign din Dicţionarul explicativ allimbii române este „înclinat spre rău, care face rău, răutăcios, cu influenţă vătămătoare". în mod evident, această definiţie descrie mai degrabă opersoană decât o simplă condiţie fizică. Chiar mai mult decât cuvintele din paragraful precedent, acest termen sugerează că o inteligenţă rea,duşmănoasă este în acţiune. Sensul în care folosim un asemenea termen indică o recunoaştere inconştientă a faptului că avem de-a face cu factori care nusunt numai fizici.Un alt termen semnificativ folosit cu referire la anumite tipuri de boli este ereditar. El descrie o condiţie care se transmite urmaşilor din generaţie în generaţie. Acesta este unul dintre cele mai obişnuite şi tipice semne ale acţiunii unui blestem. Din acest motiv, ori de câte ori mi se cere să mă rog pentru cineva care are o problemă fizică ereditară, sunt totdeauna deschis faţă de posibilitatea de a mă confrunta cu efectele unui blestem. În jurul vârstei de şaizeci de ani, un prieten de-al meu, care este pastor, amanifestat o boală, diagnosticată cu numele de hemocromatoză, în care pacientul produce prea mult fier în sânge şi-l stochează mai ales în organele vitale, adică în ficat şi inimă. Tatăl lui murise de aceeaşi boală la vârsta de 67de ani. Doctorul a declarat boala ca fiind ereditară, incurabilă şi o ameninţare la adresa vieţii. In fiecare săptămână prietenului meu trebuia să i se facă flebotomie (metoda binecunoscută prin care sângele este lăsat să curgă în afară).

Pag. 25 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

După multă rugăciune, mai ales a unuia dintre grupurile de rugăciune, prietenul meu a venit înaintea adunării bisericii pe care o păstorea, într-un serviciu obişnuit de duminică dimineaţa, şi a făcut o afirmaţie simplă, fără urmă de emoţie: „In Numele lui Isus, mă eliberez de fiecare moştenire retransmisă prin tatăl meu." El a fost vindecat imediat şi în totalitate. De atunci au trecut cinci ani. Nu a mai făcut nici un alt tratament şi problema lui nu a recidivat. În comentariile anterioare, m-am abţinut în mod deliberat să sugerez faptul că orice boală specifică este întotdeauna, sau în mod necesar, atribuită unui blestem. In multe din bolile menţionate ar fi extrem de probabil ca un blestem să fie în acţiune, dar, fără o dovadă suplimentară, ar fi greşit să presupunem că este neapărat aşa. Există numai un singur „expert" al cărui diagnostic este final, şi acela este Duhul Sfânt, întotdeauna trebuie să fim conştienţi dedependenţa noastră de El.

3. Sterilitate, tendinţa de a pierde sarcina sau probleme feminine specifice

Expresia cheie din Deuteronom 28 este: pântecele tău sau „rodul trupului tău ... toate vor fi blestemate" (18). Acest blestem poate afecta oricare din organele sau diferitele funcţii implicate în procreare. Ruth şi cu mine am slujit sute de femei ale căror infirmităţi erau incluse în categoria „probleme feminine". Acestea includeau: incapacitatea de concepţie; tendinţă de pierdere a sarcinii; lipsa menstruaţiei; menstruaţie neregulată; crampe menstruale epuizante; frigiditate; chisturi, tumori sau alte excrescenţe; defecte structurale care afectează diferite organe legate de procesul de reproducere. Destul de des, acest gen de blestem afectează familii întregi, rezultatul fiind acela că toate sau aproape toate femeile din familie pot fi chinuite de probleme de felul acesta. Ruth şi cu mine am stabilit ca principiu să nu slujim unor asemenea persoane fără a le învăţa mai întâi despre natura şi cauzele blestemelor, şi numai după aceea să ne rugăm cu ele pentru eliberare. In multe cazuri,aceasta a produs vindecarea şi refacerea în întregime a zonelor sau funcţiilor afectate. Uneori revocarea blestemului se dovedeşte a fi suficientă, fără să mai fie nevoie de o altă rugăciune specifică pentru vindecare. Scrisoarea următoare ilustrează rezultatele care pot urma atunci când blestemul sterilităţii este revocat.

Soţul meu şi cu mine eram căsătoriţi de doisprezece ani şi nu puteam avea copii. Testele medicale au descoperit că. din punct de vedere fizic nu aveam niciunul nimic. În 7 iulie 1985 am participat la o întâlnire în Amsterdam, la care dumneavoastră eraţi vorbitorul. Aţi dat învăţătură despre vindecare, dar şidespre motivele pentru care oamenii nu sunt vindecaţi. Când aţi început să vorbiţi despre blestemele care acţionează asupra familiilor, Domnul a vorbit inimii mele că aceasta era problema şi în familia mea. In timp ce i-aţi condus pe toţi cei prezenţi în rugăciunea de eliberare de orice blestem care plana asupra vieţilor lor, am avut un sentiment de eliberare definitivă din robie.Când am venit pe platformă, mi-aţi cerut să-l aduc şi pe soţul meu, în vederea rugăciunii. Atunci când v-aţi rugat pentru noi, aţi afirmat că blestemul de peste viaţa mea a fost rupt, şi, în timp ce Ruth şi-a pus mâinile pe pântecele meu, ea a spus că nu voi mai fi „nici stearpă, nici neroditoare". Intregii adunări i s-a cerut să se ridice în picioare şi să ni se alăture înrugăciune pentru noi. Ca urmare a acelei întâlniri, atât soţul meu, cât şi eu am simţit cu tărie că Domnul ne ascultase rugăciunile.

După aproximativ doi ani şi jumătate, într-o altă întâlnire publică din Anglia, acest cuplu a venit să ne arate băieţelul lor frumos, care era manifestarea binecuvântării ce înlocuise blestemul sterilităţii care fusese asupra vieţilor lor. Legătura dintre problemele menstruale şi blestem este prezentată într-o altă scrisoare, datată în 22 decembrie 1987, primită de la o doamnă creştină, care avea în jur de treizeci de ani şi care-L slujea pe Domnul în sud-estul Asiei:

În 1985 am împrumutat un set de casete audio care fuseseră înregistrate în Singapore, printre care era şi mesajul lui Derek Prince cu tema „Binecuvântări şi blesteme". După ascultarea acestui mesaj într-o seară, în camera mea, am stat pe întuneric pentru a spune rugăciunea de la sfârşitul casetei, chiar dacă nu eram conştientă de vreo astfel de problemă. Pur şisimplu m-am gândit că dacă există ceva, vreau să fiu liberă de acel lucru. Nu am fost imediat conştientă de vreo schimbare, deşi ceva seîntâmplase, dar semnificaţia acestui lucru m-a izbit abia mai târziu. Domnul m-a îndemnat după aceea să-mi notez în jurnal când aveam ciclul menstrual. Acesta era un lucru pe care nu-l mai făcusem înainte, deoarece nu mai avusesem cicluri menstruale regulate de la vârsta de treisprezece ani, când au început pentru prima oară. De aceea nu prea a avut vreun sens consemnarea acestui lucru. Ciclurile mele fuseseră de fapt atât de neregulate, încât trecuseră şase, opt sau zece luni odată fără să fi avut nici măcar unul. Am fost la medic cu această problemă, pe la vârsta de douăzeci de ani, şi mi s-au dat medicamente (fără rezultat) şi multe sfaturi lipsite deînţelepciune şi evlavie. M-am rugat cu privire la starea mea, dar nu prea serios – probabil pentru că eram necăsătorită – dar mi se spusese că voi experimenta un anumit disconfort şi dereglări în metabolismul meu datorită dezechilibrului hormonal, până când această stare se va îndrepta. Ascultând din nou această casetă câteva luni mai târziu, am fost izbită de afirmaţia lui Derek Prince că,.aproape toate – dacă nu toate – dereglările menstruale sunt rezultatul unui blestem". În timp ce luam jurnalul siverificam datele din el, am realizat că avusesem cicluri perfect regulate (de28 de zile) din momentul în care m-am rugat acea rugăciune în august 1985. Am fost uimită să realizez că fusesem vindecată şi că Domnul fusese Cel ce mă îndemnase să îmi notez datele ciclurilor menstruale, în timp ce reflectam la viaţa mea, întrebându-mă pe unde ar fi putut intra ,.blestemul",din moment ce nici un blestem nu vine fără o cauză, mi-am adus aminte că în timpul anilor mei de liceu (la vârsta de 13-17 ani) atât eu, cât şi prietenele mele ne refeream la menstruaţie în general ca fiind un „blestem". Cu siguranţă aceasta confirmă faptul că „moartea şi viaţa sunt în puterea limbii" (Proverbe 18:21). Din acel moment din august 1985 am notat în mod regulat şi am văzut căciclul meu este regulat, la 27-29 de zile. De asemenea, greutatea mea care înainte fluctua a rămas stabilă.

Este important de observat că - la fel ca Miriam din capitolul 2 – această doamnă nu s-a rugat pentru vindecare fizică. Ea s-a eliberat pe ea însăşi de un blestem, şi vindecarea a urmat ca o consecinţă. În acest domeniu, al funcţiilor de procreare, există un alt indicator obişnuit al unui blestem care acţionează: un nou-născut cu cordonul ombilical înfăşurat în jurul gâtului - uneori de mai multe ori. Destul de des, acest fapt poate rezulta în naşterea unui copil mort – cauzând astfel moartea, unde ar trebui să existe o nouă viaţă.

4. Colapsul căsniciei şi relaţii de familie înstrăinate

Un efect al blestemului în acest domeniu este descris în versetul dinDeuteronom 28:41: „Vei naşte fii şi fiice, dar nu vor fi ai tăi, căci se vor duce în robie." Nenumăraţi părinţi ai acestei generaţii au experimentat acest blestem.Ei şi-au văzut fiii şi fiicele luaţi în robie de către o subcultură rebelă devotată drogurilor, sexului, muzicii satanice şi oricărei forme de ocultism. Profetul Maleahi zugrăveşte un tablou sumbru al condiţiilor sociale de lasfârşitul vremurilor:

Iată, vă voi trimite pe prorocul llie, înainte de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare şi înfricoşată. El va întoarce inima părinţilor spre copii, şi inima copiilor spre părinţii lor, ca nu cumva la venirea Mea să lovesc ţara cu blestem!

Maleahi 4:5-6 Maleahi descrie o forţă rea care se află în acţiune, înstrăinându-i pe părinţi de copii şi care produce colapsul în cadrul relaţiilor de familie. Dacă nu intervine Dumnezeu, avertizează el, acest blestem care distruge viaţa de familie se va extinde pe tot pământul, aducând dezastrul odată cu el. Maleahi a pus degetul pe problema socială cea mai stringentă a culturii noastre contemporane. Trebuie să o vedem ca rezultatul unui blestem, care este responsabil de agoniile căminelor sfâşiate din cauza conflictelor, decăsniciile distruse şi de familiile dezintegrate. Probabil cuvântul ce! mai corect pentru a descrie forţa responsabilă pentru aceste rezultate este înstrăinarea. Ea apare între soţ şi soţie, părinţi şi copii, fraţi şi surori, şi între toţi ceilalţi care ar trebui să fie uniţi prin legăturile de familie. Scopul acesteia este distrugerea familiei. Totuşi, pentru cei care vor accepta sfatul lui Dumnezeu, situaţia nu este fără speranţă. Există un remediu. In primul rând, trebuie să recunoaştem faptul că există un blestem care se află în acţiune. Apoi trebuie să facem paşii indicaţi deScriptură pentru a revoca blestemul şi pentru a elibera pe „prinşii săi derăzboi". Am văzut familii transformate şi restaurate prin aceste mijloace.

5. Insuficienţă financiară continuă

Două expresii legate de acest domeniu din Deuteronom 28 sunt: „Coşniţa şi postava (covată) ta vor fi blestemate" (17); „nu vei avea noroc în treburile tale", sau „nu vei prospera în căile tale" (29). Totuşi, manifestarea deplină a acestui blestem este prezentată foarte plastic în următoarele versete:

Pentru că în mijlocul belşugului tuturor lucrurilor, n-ai slujit Domnului,Dumnezeului tău, cu bucurie şi cu dragă inimă,

vei sluji în mijlocul foamei, setei, goliciunii şi lipsei de toate vrăjmaşilor tăi, pe care-i va trimite Domnul împotriva ta.

Deuteronom 28:47-48 Moise prezintă aici două alternative. Versetul 47 descrie voia lui Dumnezeu pentru poporul Său ascultător de El: aceea de a „sluji Domnului, Dumnezeului tău, cu bucurie şi cu dragă inimă" în mijlocul belşugului tuturor lucrurilor.Versetul 48 descrie blestemul care va veni peste poporul lui Dumnezeu dacă este neascultător de El: acela că va „sluji în mijlocul foamei, setei, goliciunii şi lipsei de toate vrăjmaşilor tăi, pe care-i va trimite Domnul împotriva ta". Să analizăm ce anume este descris în acest verset: foame, sete, goliciune şi lipsăde toate lucrurile. Dacă unim toate cele patru elemente într-o singură situaţie, rezultatul poate fi definit printr-o singură expresie: sărăcie absolută. Luate împreună, versetele 47 şi 48 ne arată o concluzie simplă:prosperitatea este o binecuvântare, iar sărăcia este un blestem. Cu toate acestea, de-a lungul secolelor s-a dezvoltat o tradiţie în cadrul bisericii creştine, şi anume că sărăcia este o binecuvântare. Fără îndoială, Dumnezeu are o mare compasiune faţă de săraci, iar creştinii ar trebui să aibă aceeaşi atitudine şi să dorească să facă mari sacrificii personale în folosul lor. Dar Scriptura nu sugerează niciodată că Dumnezeu dă sărăcia ca pe obinecuvântare poporului Său credincios. În privinţa aceasta, revelaţia Noului Testament este în armonie cu cea aVechiului Testament. In 2 Corinteni 9:8, Pavel rezumă abundenţa providenţei lui Dumnezeu pentru creştini: „Şi Dumnezeu poate să vă umple cu orice har, pentru ca, având întotdeauna în toate lucrurile din destul, să prisosiţi în oricefaptă bună." In acest singur verset concis, Pavel repetă anumite cuvinte pentru a accentua generozitatea providenţei lui Dumnezeu faţă de poporul Său. Cuvântul umple sau din destul apare de două ori. Cuvântul toate – sau echivalentul său – apare de 4 ori: orice har ... întotdeauna ... toate lucrurile ...orice faptă bună. Aceasta este măsura providenţei lui Dumnezeu. Ea transcende simpla suficienţă şi ne ridică la un nivel al abundenţei, unde avem mai mult şi în plus faţă de propriile noastre nevoi ca să putem sluji nevoilor altora. Cu toate acestea, ar fi nebiblic să interpretăm sărăcia şi abundenţa prin prisma standardelor materialiste ale civilizaţiei vestice contemporane. In Ioan 6:38, Isus descoperă motivaţia vieţii Sale pe pământ: „Căci M-am coborât din cer să fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimis." Motivaţia ucenicului trebuie să fie aceeaşi cu cea a învăţătorului: să facă voia Iui Dumnezeu. Aceasta este perspectiva din care trebuie definite „sărăcia" şi „abundenţa". Sărăcia înseamnă să ai mai puţin decât ceea ce e nevoie pentru a face voia lui Dumnezeu în viaţa ta. Cu cât este mai mare prăpastia dintre ceea ce ai nevoie şi ceea ce ai, cu atât mai mare este gradul de sărăcie. Abundenţa, pe de altăparte, înseamnă să ai tot ceea ce e nevoie pentru a face voia lui Dumnezeu – şi ceva pe deasupra pentru a da altora. Abundenţa lui Dumnezeu nu ne este dată pentru ca noi să o risipim pe slăbiciuni fireşti, ci pentru orice faptă bună, adică să împărţim cu alţii binecuvântările harului care au îmbogăţit propriile noastre vieţi. Când sărăcia şi abundenţa sunt interpretate în felul acesta, înseamnă că nu există un standard absolut care să poată fi aplicat tuturor creştinilor.Standardul pentru fiecare credincios trebuie să fie determinat raportat la voia lui Dumnezeu pentru viaţa lui sau a ei. Aceste concluzii legate de sărăcie şi abundenţă trebuie definite mai departe în două direcţii. Prima este aceea că noi trebuie să recunoaştem faptul că credinţa de a ne însuşi abundenţa lui Dumnezeu va fi cu siguranţă testată. Ar putea exista perioade când trebuie să ne mulţumim doar cu ceea ce esteabsolut necesar. Totuşi, asemenea perioade ar trebuie să fie temporare. Odată ce motivaţiile noastre au fost purificate şi credinţa noastră a rezistat testului, Dumnezeu îşi va revărsa abundenţa Sa în măsura în care are El încredere că o vom folosi pentru gloria Lui. A doua este că noi trebuie să recunoaştem şi faptul că există un nivel mai ridicat de bunăstare decât cel material. Când Moise a întors spatele bunăstării şi luxului din Egipt şi a locuit într-un colţ îndepărtat al deşertului, scriitorul cărţii Evrei spune că el a socotit „ocara lui Hristos ca o mai mare bogăţie decât comorile Egiptului" (Evrei 11:26,sublinierea îmi aparţine). Moise nu s-a împăcat cu sărăcia. El a schimbat bogăţiile materiale cu bogăţii de un standard mult mai înalt. În acelaşi fel există şi azi o categorie de creştini care renunţă la bunăstarea materială în mod deliberat, cu scopul slujirii lui Dumnezeu, într-o situaţie încare bunăstarea ar fi un obstacol. Deseori acest lucru este o condiţie necesară pentru identificarea cu săracii şi oprimaţii lumii. In Proverbe 13:7, Solomon pune în contrast o asemenea persoană cu una a cărei avere este doar cea materială: „Unul face pe bogatul şi n-are nimic, altul face pe săracul şi are mari avuţii. "Există şi mulţi creştini în zilele noastre care suferă întristări şi persecuţie de dragul lui Hristos. Ei pot fi lipsiţi de orice lucru ce poate fi descris drept bogăţie materială, dar, în locul acesteia, ei sunt moştenitorii unei bogăţii de un nivel superior. Totuşi, aceasta nu schimbă natura de bază a sărăciei materiale persistente. Acolo unde ea nu este rezultatul direct al dedicării faţă de Hristos, în mod normal este un semn al unui blestem, fie că afectează un individ, o familie, fie un grup social mai larg.

6. „Predispoziţie" la accidente

Această expresie descrie o persoană care în mod nenatural este predispusă la accidente personale. Deuteronom 28 nu conţine în mod specific acest lucru, deşi este sugerat în fraza „vei bâjbâi pe întuneric ... ca orbul pe întuneric" (29). Un efect caracteristic al acestui blestem poate fi văzut în ceea ce numim accidente „ciudate". Fata descrisă în capitolul 2, căreia i se rupsese acelaşi picior de trei ori în optsprezece luni, ar fi un exemplu evident. Luând în considerare un alt exemplu, unii oameni sunt buni şoferi, şi totuşi au un număr neobişnuit de mare de accidente rutiere. Probabil că în cele mai multe cazuri ar putea fi „vina celuilalt şofer". Cu toate acestea, accidente se mai întâmplă. Un comentariu tipic care identifică acest tip de persoană ar fi: „De ce mi se întâmplă întotdeauna numai mie?" Iată mai multe exemple de tipuri de accidente, alese mai mult sau mai puţin la întâmplare, ce pot indica acţiunea unui blestem: ruperea gleznei princoborârea de pe bordură; ruperea unui dinte într-un fruct moale; prinderea unui deget la uşa maşinii (din nou, aici ar putea fi vinovată „cealaltă persoană"); alunecarea pe o treaptă şi căderea cu capul înainte pe scară,rezultând răni multiple; înghiţirea unui os de peşte şi sufocarea în urmaacestuia; o insectă intrată în ochi care cauzează o infecţie foarte rară; să fii lovit în faţă de o piatră aruncată de o maşină aflată în trecere; o eroare chirurgicală pe masa de operaţie din care rezultă o dizabilitate permanentă ...lista ar putea continua la nesfârşit. Aproape că există impresia existenţei unei forţe invizibile, rău voitoare carelucrează împotriva unor asemenea oameni. In momente critice îi prinde în capcană, sau îi determină să se împiedice, sau îi impulsionează să facă omişcare pripită, necugetată. In mod tipic, o asemenea persoană va exclama: „Nu ştiu ce m-a împins să fac acel lucru!" O remarcă de acest fel este foarte relevantă. Ea indică faptul că persoana este conştientă că acţiunile sale nu se află complet sub controlul său, ci sunt afectate de o influenţă necunoscută pe care nu o poate identifica şi împotriva căreia nu se poate proteja în nici un fel. Recunoaşterea acestui tip de problemă nu este pur şi simplu subiectivă. Ea poate fi determinată de analiza statistică. Unele companii de asigurări folosesc acest tip de analiză pentru a identifica oamenii care ar reprezenta un risc neobişnuit de mare pentru asigurare. Ele îşi stabilesc primele de asigurare înconformitate cu rezultatul analizei.

7. Un istoric al suicidului şi a morţii nenaturale sau premature

Referinţele la moartea nenaturală sau prematură din Deuteronom 28 sunt prea numeroase pentru a le exemplifica. Un blestem care ia această formă afectează nu numai un singur individ, ci o unitate socială mai largă, cum ar fi o familie sau un trib. In mod normal, şi blestemul acesta continuă din generaţie în generaţie. Culturi nenumărate şi variate au recunoscut acţiunea unei forţe în istoria umană care urmăreşte membrii unei familii sau a unei familii lărgite (clan) în mod necruţător până când, în final, îi distruge. Grecii antici i-au dat statutul de „zeiţă", pe care au numit-o Nemesis. Alte culturi au folosit terminologii diferite.Dincolo de conotaţiile păgâne există o realitate obiectivă. Oamenii care sunt afectaţi de acest tip de blestem experimentează destul de des o presimţire puternică legată de ceva rău. Ei simt ceva întunecat şi rău în drumul care le stă înainte, dar nu ştiu cum să ocolească acel ceva. Un comentariu tipic ar putea fi: „Ei bine, i s-a întâmplat tatălui meu, şi presupun că eu sunt următorul pe listă. "Un simptom obişnuit al unui blestem de acest tip este că oamenii îşi fixează data la care vor muri: „Ştiu că nu voi ajunge la 45 de ani" ar putea spune. Sau: „Toţi bărbaţii din familia mea au murit de tineri." Ei dau de înţeles, chiar dacă nu o spun în cuvinte, că soarta lor va fi aceeaşi. Ei au un fel de credinţănegativă care îmbrăţişează moartea, dar refuză viaţa. Lista de mai sus, cu cele şapte indicii ale unui blestem, nu este în niciun caz exhaustivă. Ar putea fi adăugate şi altele. In orice caz, probabil că ai citit destule până acum ca să iei aminte la situaţia ta. Diferite reacţii ar fi posibile. Ai putea, de exemplu, să nu mai ai nici o îndoială cu privire la natura problemei tale. Ai identificat în mod clar una sau mai multe indicii ale unui blestem care se aplică vieţii tale sau familiei tale. In schimb, ai putea avea un sentiment de nelinişte cauzat de faptul că un blestem se află în acţiune, dar nu poţi indica cu precizie forma pe care o ia. Te simţi ca persoana descrisă în capitolul 1. Ai simţit umbra întunecată a trecutului, dar nu îi cunoşti sursa. Sau ai văzut la lucru acel braţ lung şi rău, în diverse forme, dar care operează în spatele unui văl pe care nu ai fost în stare să-l îndepărtezi. In fiecare dintre cazuri, te vei întreba: Cum mi s-a putut întâmpla un asemenea lucru? Care este sursa problemei mele? Aceasta înseamnă că este momentul să treci la Secţiunea II: „Orice blestem are o cauză". Această secţiune explică multe din nenumăratele surse ale unui blestem. Dacă poţi descoperi cauza problemei tale particulare, te vei afla într-o situaţie mult mai bună pentru a o trata în mod eficient.

Întrebări pentru studiu

1. Adevărat sau fals: prezenţa a uneia sau două probleme care indică unblestem nu înseamnă neapărat că acea persoană se află sub blestem.

2. Două cuvinte cheie pentru prăbuşire mentală şi/sau emoţională sunt-------------- şi ---------------. Acest tip de blestem îşi are rădăcinile de obicei în---------------------------.

3. În domeniul îmbolnăvire repetată sau cronică, care sunt semnele cele mai obişnuite şi tipice ale unui blestem în acţiune?

4. Adevărat sau fals: sterilitatea afectează de obicei un număr mic de femei dintr-o familie.

5. În domeniul colapsul căsniciei şi relaţii de familie în străinate, care este cuvântul cel mai exact pentru a descrie forţa unor asemenea rezultate? Scopul lui este --------------familiei.

6. În domeniul insuficienţă financiară continuă, descoperim că ---------------este o binecuvântare şi ------------- este un blestem. Citeşte Deuteronom 28:47-48.7. Adevărat sau fals: sărăcia şi abundenţa ar trebui judecate prin prisma standardelor culturii vestice contemporane.

8. O caracteristică a predispoziţiei la accidente este aceea de a avea accidente -------------.

9. Adevărat sau fals: în domeniul o istorie a suicidului şi a morţii nenaturale sau premature, o persoană deseori experimentează un sentiment puternic de presimţire legat de ceva rău.

10. Cei mai mulţi oameni aflaţi sub acest blestem au o credinţă care ---------------- moartea, dar .........................viaţa.

Aplicaţie practică

1. Scrie numele membrilor de familie cunoscuţi din partea ambilor părinţi care au experimentat unul din blestemele de mai sus.

2. După completarea acestei liste, caută evenimentele care se repetă în fiecare generaţie din familia ta.

3. Ai vreun indiciu că aceste blesteme acţionează în viaţa ta? Cum?

4. Cere Duhului Sfânt să te ajute să descoperi cauza acestei probleme, astfel încât să fie tratată în mod eficient.

Verset de memorat

“Şi Dumnezeu poate să vă umple cu orice har, pentru ca, având întotdeauna în toate lucrurile din destul, să prisosiţi în orice faptă bună.” 2 Corinteni 9:8

Răspunsul credinţei

Doamne, doresc să fiu eliberat(a) de orice blestem care este peste viaţa mea.Voi face orice ca să fiu eliberat(a) de ele şi să umblu în libertatea pe care Tu ai câştigat-o pentru mine.

Răspunsuri

1. Adevărat. Numai Duhul Sfânt poate oferi un diagnostic precis.

2. Confuzie, depresie, ocultism.

3. Problemele ereditare.

4. Fals. De obicei afectează toate sau aproape toate femeile din familie.

5. înstrăinarea, distrugerea.

6. Prosperitatea, sărăcia.

7. Fals. Standardul este determinat în relaţie cu voia lui Dumnezeu pentru viaţa fiecărui credincios.

8. Ciudate.

9. Adevărat.

10. Negativă, îmbrăţişează, refuză.

 

Secţiunea IIOrice blestem are o cauză

 

Introducere la secţiunea a doua

Modul de acţiune al binecuvântărilor şi al blestemelor în vieţile noastre nu este întâmplător sau imprevizibil. Din contră, ambele acţionează conform legilor eterne, neschimbătoare. Trebuie să cercetăm Biblia pentru a dobândi o înţelegere clară a acestor legi. În Proverbe 26:2, Solomon stabileşte un principiu cu privire la blesteme: „...aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat". In spatele fiecărui blestem care vine asupra noastră există o cauză. Dacă ni se pare că ne aflăm sub un blestem, ar trebui să căutăm să aflăm cauza acestuia. Atunci ne vom afla în poziţia de a acţiona în mod potrivit împotriva lui. Aceasta va reduce la tăcere întrebarea sâcâitoare: „De ce mi se întâmplă întotdeauna lucruri ca acestea? "Această secţiune aduce la lumină cauzele principalelor blesteme care ne tulbură vieţile. După citirea acestei secţiuni, vei fi în stare să înţelegi mult mai bine şi să aplici remediul lui Dumnezeu, care este expus în secţiunea următoare.

Familia mea din partea tatălui meu s-a aflat sub un blestem groaznic care trebuia rupt. Blestemul ucisese trei copii în familia noastră. Copilul mai mare al fratelui meu mai mare a murit într-un accident de maşină. Al doilea dintre copiii mei a murit tot într-un accident de maşină. Al treilea copil al fratelui meu mai mic a căzut de pe cal şi a murit lovindu-şi capul de o piatră. Al patrulea copil al surorii mele mai mici a fost diagnosticat cu o tumoare malignă inoperabilă la creier. Pentru că tatăl ei era staţionat în cadrul Forţelor Aeriene, ea a venit să locuiască cu mine în timpul tratamentului medical. Am rupt blestemul de peste viaţa ei, şi azi ea trăieşte şi se simte bine. M-am rugat rugăciuni de eliberare până când nu a mai fost nici undemon destul de curajos care să se apropie la mai puţin de un cvartal decasa noastră!

6 Dumnezeii falşi

În capitolele anterioare am stabilit două lucruri importante în ceea cepriveşte blestemele care provin de la Dumnezeu:

1) ele sunt una din căile princare El aduce judecata asupra celor răzvrătiţi şi lipsiţi de evlavie;

2) cauza principală a acestor blesteme este falimentul de a auzi glasul lui Dumnezeu şi de a face ceea ce spune El - sau, într-un singur cuvânt, neascultare. Neascultarea poate lua diferite forme. De aceea este normal să punem întrebarea: care sunt câteva dintre formele principale de neascultare careprovoacă blestemul lui Dumnezeu în mod deosebit? Biblia nu lasă nicio îndoială cu privire la acest răspuns. Forma deneascultare care în mod sigur şi inevitabil provoacă blestemul lui Dumnezeueste încălcarea primelor două

 din cele Zece Porunci care sunt menţionate înExod:

Atunci Dumnezeu a rostit toate aceste cuvinte, şi a zis:

„Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, din casa robiei.

Să nu aialţi dumnezei afară de Mine.

Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare alucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele mai de jos decât pământul.

Să nu te închini înaintea lor, şi să nu le slujeşti; căci Eu,

Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii până la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc."

Exod 20:1-5 Care sunt cele două păcate pe care Dumnezeu le menţionează aici? Primul este recunoaşterea oricărui alt dumnezeu mai presus (sau alături) de Domnul. Nu este îndeajuns să-L recunoaştem pe Domnul ca fiind primul sau cel mai mare dintre toţi dumnezeii. Noi trebuie să recunoaştem că El este singurul Dumnezeu adevărat. Nu există un altul în afară de El. În Isaia 45:21, Domnul declară cu multă putere: „Nu este alt Dumnezeu decât Mine, Eu sunt singurul Dumnezeu drept şi mântuitor, alt Dumnezeu afară de Mine nu este. "Al doilea păcat, descris în porunca următoare, este întocmirea oricărei reprezentări a lui Dumnezeu făcute de om şi închinarea înaintea acesteia. In Romani, Pavel analizează care sunt implicaţiile încălcării acestor două porunci:

În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui se văd lămurit de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la eleîn lucrurile făcute de El. Aşa că nu se pot dezvinovăţi; fiindcă, măcar că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu i-au mulţumit; ci s-au dedat la gânduri deşarte, şi inima lor fără pricepere s-a întunecat; s-au fălit că sunt înţelepţi şi au înnebunit; şi au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o icoană care seamănă cu omul muritor, păsări, dobitoace cu patru picioare şi târâtoare. (Romani 1:20-23) Cei care socotesc că dumnezeii falşi sunt adevăraţi şi practică închinarea idolatră au respins în mod deliberat revelaţia clară a lui Dumnezeu, disponibilă pentru ei prin creaţie. Dimpotrivă, ei au ales să se închine idolilor, care au fost pervertiţi în mod progresiv. La început, ei iau forme omeneşti, dar de acolo ei se degradează într-atât încât ajung păsări, apoi animale, şi până la urmă reptile. Această prezentare descrie cu exactitate practicile din vremea Egiptului antic. Trei dintre zeii lor principali erau vulturul, şacalul şi cobra. Minţile noastre umane înţeleg cu greu răutatea îngrozitoare a închinării idolatre. Adevăratul Dumnezeu, revelat prima oară în creaţie şi apoi mai amplu în Scriptură, este sfânt, copleşitor, glorios, omnipotent. A-L reprezenta sub chip de orice altă fiinţă creată - fie umană, fie animală – înseamnă a-I aduce oinsultă în mod deliberat. Inseamnă o provocare premeditată a mâniei Sale. Dă-mi voie să ilustrez aceasta printr-un exemplu brutal. Să presupunem că cineva găseşte un gândac care se târăşte pe podea, îl fotografiază, şi apoi expune fotografia lui deasupra numelui Derek Prince. Cu siguranţă aş interpreta acest lucru ca fiind o insultă adresată mie în mod deliberat.Incomensurabil mai gravă este insulta adusă lui Dumnezeu de către cei care îi atribuie Numele nu numai celei mai nobile dintre creaturile Sale, dar chiar şi celor de cea mai joasă speţă! Judecata lui Dumnezeu datorată încălcării primelor două porunci poartă semnul caracteristic al unui blestem: el continuă din generaţie în generaţie, cel puţin până la a patra generaţie. In unele naţiuni şi în unele culturi, practicarea închinării la dumnezeii falşi merge înapoi cu sute şi chiar cu mii de ani în urmă, multiplicându-i efectele. O persoană care vine dintr-un asemenea mediu este moştenitoarea unui blestem care poate fi comparat cu o buruiană plantată în viaţa lui, care îl leagă de forţele satanice aflate în afara lui. Această buruiană are două feluri derădăcini: 1) o rădăcină lungă, pivotantă care merge direct în jos;

2) cealaltă este formată din rădăcini laterale, nu atât de puternice, dar care se întind în diferite direcţii. Rădăcina pivotantă reprezintă influenţa strămoşilor care s-au închinat dumnezeilor falşi. Rădăcinile laterale reprezintă alte influenţe la care persoana respectivă a fost expusă pe perioada vieţii sale, fie prin diferite păcate pe care le-a comis, fie prin propriul său ataşament faţă de dumnezeii falşi, fie în diferite alte moduri. Înainte ca persoana să se poată bucura de adevărata libertate şi de plinătatea noii creaţii în Hristos, această buruiană trebuie smulsă în întregime, cu toate rădăcinile ei. Cea mai importantă rădăcină, şi cel mai greu de tratat, este rădăcina pivotantă care leagă persoana respectivă de mulţimea de generaţii care s-au închinat dumnezeilor falşi. Numai harul supranatural al luiDumnezeu şi puterea Sa pot îndepărta toate aceste rădăcini în mod eficient. Dar mulţumesc lui Dumnezeu că există speranţă în promisiunea lui Isus dinMatei 15:13: „Orice răsad pe care nu l-a sădit Tatăl Meu ceresc va fi smuls din rădăcină." Păcatele care atrag acest blestem generaţional nu se opresc doar la cele mai evidente forme de idolatrie. Ele includ o serie vastă şi secundară de practici care nu sunt neapărat idolatre sau religioase în mod făţiş. Pentru că natura lor este mascată de terminologii înşelătoare, ele sunt descrise în mod adecvat ca fiind oculte (derivat din cuvântul latin care înseamnă „ascuns" sau „acoperit peste"). Aceste practici oculte au manifestat o fascinaţie puternică pentru oamenii căzuţi, iar în generaţia noastră mai mult ca niciodată. Două dintre cele mai aprige dorinţe ale naturii umane sunt dorinţa după cunoaştere şi dorinţa după putere. Până într-un anumit punct, omul estecapabil să îşi satisfacă aceste dorinţe aprige cu ajutorul surselor naturale şi a mijloacelor naturale. Dacă nu este pe deplin satisfăcut în urma celor obţinute pe această cale, el se va întoarce în mod inevitabil la sursele supranaturale. Acesta este punctul în care el este prins cu uşurinţă în capcana ocultului. Motivul pentru acest fapt este că în realitate sunt disponibile în univers doar două surse supranaturale de cunoaştere şi de putere: fie Dumnezeu, fie satana. Prin urmare, orice formă de cunoaştere sau de putere supranaturală care nu provine de la Dumnezeu, provine în mod inevitabil de la Satan. Dacă provine de la Dumnezeu, ea este legitimă, dacă provine de la Satan, este ilegitimă. Din moment ce împărăţia lui Dumnezeu este împărăţia luminii, slujitorii Săi ştiu pe cine slujesc şi ce trebuie să facă. Pe de altă parte, din moment ce împărăţia satanei este o împărăţie a întunericului, cei mai mulţi dintre cei care sunt în împărăţia lui nu cunosc adevărata identitate a celui pe care îl slujesc sau adevărata natură a faptelor lor.(Este semnificativ faptul că termenul fascinaţie este derivat din verbul latin care înseamnă „a vrăji”.) Această dorinţă aprigă după cunoaştere ilegitimă a fost cea care l-a îndemnat pe om la prima sa nelegiuire din Grădina Eden. Dumnezeu stabilise o graniţă invizibilă între om şi pomul cunoştinţei binelui şi răului. Când omul a încălcat această graniţă, el s-a aflat pe teritoriul lui Satan şi a devenit prizonierul lui Satan. Din momentul acela, acelaşi fel de dorinţă după cunoaştere sau putere ilegitimă i-a ademenit pe oameni într-un domeniu încare Satan este capabil să îi facă prizonieri după cum vrea (vezi Timotei 2:26). După cum am afirmat mai devreme, numele generic pentru acest domeniu este cel de ocult. Cei care pătrund în această zonă caută să obţină de la Satan cunoaştere sau putere supranaturală, pe care Dumnezeu nu le permite să le căutate în nici o altă sursă în afară de El însuşi. Dacă fac astfel, ei îl recunosc de fapt pe satana ca dumnezeu pe lângă adevăratul Dumnezeu, şi astfel ei încalcă prima din cele Zece Porunci. In felul acesta, ei se expun blestemului pe care Dumnezeu l-arostit asupra tuturor celor care încalcă această poruncă - un blestem care se extinde până la a patra generaţie. Această concluzie este atât de importantă, încât trebuie subliniată încă o dată: toţi cei care se implică în domeniul ocult se expun pe ei înşişi la blestemul pronunţat asupra celor care încalcă prima poruncă. În diferite pasaje, Biblia descrie actul prin care cineva se întoarce spre dumnezeii falşi ca fiind „adulter spiritual" şi îl condamnă ca pe un păcat mult mai grav decât adulterul fizic. Dacă-l înţelegem în felul acesta, avertizările date în cartea Proverbe împotriva implicării într-o relaţie cu o „femeie imorală"- sau adulteră - se aplică implicării în domeniul ocult. In Proverbe, aceastăfemeie imorală este zugrăvită ca fiind o femeie fermecătoare şi fascinantă în abordările ei iniţiale, dar care, în cele din urmă, aduce ruină celor pe care îi seduce:

Căci buzele femeii străine strecoară miere, şi cerul gurii ei este mai lunecos decât untdelemnul; "dar la urmă este amară ca pelinul, ascuţită ca o sabie cu două tăişuri.

Picioarele ei coboară la moarte, paşii ei dau în Locuinţa Morţilor.

Aşa că ea nu poate găsi calea vieţii, rătăceşte în căile ei, şi nu ştie unde merge.

(Proverbe 5:3-6) În mod special afirmaţia finală clarifică lucrurile: „Rătăceşte în căile ei, şi nu ştie unde merge." Formele de înşelătorie practicate în domeniul ocult nu au nici o limită. Odată ce o formă este expusă, o alta iese la iveală în locul ei. Deaceea este imposibil să se dea o listă completă sau definitivă a tipurilor variate de practici oculte. Cu toate acestea, este posibilă identificarea şi descrierea pe scurt a următoarelor trei ramuri principale: vrăjitoria, ghicirea şi magia. Vrăjitoria este ramura puterii în domeniul ocult. Rădăcina sa este expusă de o afirmaţie scurtă din 1 Samuel 15:23: „Căci neascultarea este tot atât devinovată ca ghicirea"

(sublinierea îmi aparţine). Vrăjitoria este o expresie a răzvrătirii omului împotriva Iui Dumnezeu. Ea reprezintă încercarea omului de a-şi atinge scopurile fără a se supuna legii lui Dumnezeu. Forţa matrice avrăjitoriei este dorinţa de a controla oamenii şi circumstanţele. Pentru a atinge acest scop, ea poate folosi fie presiunile psihologice, fie tehnicileparapsihologice, fie o combinaţie între cele două.

Cuvântul ebraic pentru „ghicire" este keh 'sem, care înseamnă şi „vrăjitorie", tradus astfel şi în versiunea engleză a Bibliei, King James Version, folosită şi de către autor - nota traducătorului. Există trei cuvinte cheie care expun activitatea vrăjitoriei: manipulare, intimidare, dominare. Dominarea este scopul ei final. Manipularea şi intimidarea sunt căi alternative de realizare a acestui scop. Ori de câte ori oamenii folosesc tactici verbale sau nonverbale pentru a manipula, intimida şi domina pe cei din jurul lor, înseamnă că vrăjitoria este la lucru. În forma sa cea mai simplă, vrăjitoria reprezintă mai mult o expresie a naturii corupte, răzvrătite a umanităţii decăzute. In Galateni 5:19-20, in versiunea Cornilescu, este enumerată împreună cu idolatria printre „faptele firii pământeşti". Există probabil puţini oameni care nu au recurs într-un moment sau altul la vrăjitorie sub această formă. Totuşi, acesta este doar vârful aisbergului. Este caracteristic lui satana să exploateze această „faptă a firii" ca o deschidere către puterea demonică, supranaturală ce izvorăşte din împărăţia întunericului. Prin această deschidere, el intră şi preia controlul asupra oamenilor, făcându-i unelte în slujba scopurilor sale rele şi robi ai împărăţiei sale. Rezultatul este vrăjitoria practicată ca artă ocultă, care operează mai ales prin farmece şi blesteme. Celelalte două forme din domeniul ocultului – ghicirea şi magia – sunt motivate de aceeaşi dorinţă debază: de a controla oamenii şi circumstanţele. Ghicirea este ramura cunoaşterii din domeniul ocult, care oferă forme multiple şi variate ale cunoaşterii ce nu poate fi obţinută prin mijloace naturale. In forma sa cea mai obişnuită, ghicirea oferă cunoaşterea supranaturală a viitorului. De asemenea, ea include toate formele false de descoperiri religioase, ce susţin că au o sursă supranaturală. Magia operează prin obiecte materiale sau prin alte căi ce au impact asupra simţurilor fizice, cum ar fi drogurile sau muzica. In Apocalipsa 9:21, cuvântul folosit pentru vrăjitori este derivat direct din cuvântul grecesc pentru droguri. In 2 Timotei 3:13, Pavel avertizează că la sfârşitul veacului „oamenii răi şi înşelători vor merge din rău în mai rău, vor amăgi pe alţii, şi se vor amăgi şi pe ei înşişi". Cuvântul tradus prin înşelători înseamnă în mod literal „vrăjitori". Cântarea monotonă - sau incantaţia - a fost dintotdeauna o tehnică a magiei.Cultura contemporană a drogurilor, acompaniată de muzica rock de tip „heavy metal", este un exemplu viu în care cele două forme de magie lucrează împreună. Iată o listă scurtă de categorii diverse sub care pot fi clasificate„instrumentele" magiei:

Orice obiect asociat cu închinarea idolatră, fie că este păgân, fie că se pretinde creştin. Binecuvântare sau blestem: tu alegi!

Orice obiect care reprezintă orice tip de religie sau sectă falsă, sau practică satanică.

Orice obiect asupra căruia un practicant al ocultismului a invocat puterea supranaturală. (Chiar dacă în aparenţă această putere estedirecţionată spre un scop „nobil", cum ar fi vindecarea; sursa ei o face să fie canalul pentru un blestem.)

Orice obiect care este expresia unei superstiţii, cum ar fi potcoave de cai, monede „norocoase", imagini cu „sfinţi", şi aşa mai departe. Iată câteva forme specifice ale domeniului ocult ce predomină în cultura noastră contemporană.

1. Ramura puterii din domeniul ocult

Presopunctura, acupunctura, călătoriile astrale,

hipnoza, levitaţia, artele marţiale (cele care invocă puteri spirituale supranaturale), controlul minţii, dinamica minţii, parapsihologia, mişcarea mesei într-o şedinţă de spiritism, telekinezie, vindecarea prin „atingere”, vrăjitoria.

2. Ramura cunoaşterii din domeniul ocult

Astrologia, scrierea automată, comunicarea cu spiritele, auzire de „voci", clarviziune, sfere de cristal, diagnosticare prin terapia culorilor sau a pendulului, presimţire, percepţie extrasenzorială, analiza scrisului de mână, horoscoape, iridologie,

kabbala, numerologie, medium, telepatie, citireagândurilor, prezicerea, cititul în palmă, frenologie, şedinţe de spiritism, cărţi de tarot, cititul în frunzele de ceai, cititul în cafea, „farmecele". De asemenea, aici sunt incluse toate cărţile care învaţă despre practicile oculte.

Călătoriile astrale sunt o interpretare paranormală a unei experienţe în afara trupului obţinută fie în stare trează, fie prin vise lucide sau meditaţii profunde.

Tehnicile din dinamica minţii includ perioade de tăcere, în care te concentrezi asupra elementelor pozitive şi a perceperii „vocii interioare intuitive". Unele tehnici sunt comparate cu autohipnoza şi controlul minţii şi a fost comparată cu scientologia şi Amway.

Deplasarea obiectelor exterioare prin puterea minţii.

Metodă de diagnosticare prin cercetarea irisului şi a pupilei.

Ştiinţă a numerelor, care, apelând la complicate legi ale matematicii astrale, serveşte astrologilor pentru definirea destinului uman.

Teorie potrivit căreia caracterul şi facultăţile psihice şi intelectuale aleomului pot fi recunoscute după conformaţia craniului. Tot în această categorie se includ toate religiile false sau sectele care pretind revelaţia supranaturală, dar care contrazic Biblia. A face deosebirea între adevărat şi fals în acest domeniu este totuna cu a face deosebirea între drept şi strâmb în domeniul natural. Odată ce am stabilit un standard pentru ceea ce înseamnă drept, ştim că orice se abate de la acest standard este strâmb. Nu are nicio importanţă dacă variază cu un grad sau cu nouăzeci de grade. Este strâmb. În domeniul spiritual, Biblia este standardul a ceea ce este drept – adică adevărat. Orice se abate de la Biblie este fals. Fie că se abate mai puţin, fie mai mult este lipsit de importanţă. Unele dintre cele mai subtile înşelătorii sunt cele care par că diferă foarte puţin de Biblie. Deosebit de periculoase sunt religiile care interpretează greşit Persoana, natura sau lucrarea de răscumpărare a lui Isus Hristos. Noul Testament, de exemplu, îl prezintă pe Isus ca fiind „Dumnezeu care a luat trup", dar martoriilui Iehova învaţă că El este o fiinţă creată. De asemenea, islamul respinge pretenţia lui Isus de a fi Fiul lui Dumnezeu şi neagă faptul că El ar fi murit pe cruce. Cu toate acestea, moartea ispăşitoare a lui Isus este singura bază încare omul poate cere iertarea de păcate. Următoarele sunt câteva din mulţimea de religii false sau secte care sunt active azi: antropozofia, liturghia neagră, copiii lui Dumnezeu, mişcarea „Christadelphos", Ştiinţa Creştină, francmasoneria, mişcarea Inner Peace (paceinterioară), martorii lui Iehova (Studenţii Dawn Bible), mormonii (Biserica lui Hristos şi a sfinţilor de pe urmă), mişcarea New Age, Biserica Religious Science („ştiinţă religioasă" sau cunoscută ca „religia minţii"), ordinul Rosae Cruciş,Scientologia, Spiritual Frontiers Fellowship (SFF sau Frontierele Părtăşiei Spirituale), spiritualism, teozofie, Biserica Unificării (mişcările Moon şi OneWorld Crusade), Biserica Unitariană. De asemenea, religiile sau sectele estice, cum ar fi Baha'i, budismul, confucianismul, Divine Light Mission, cei ce sunt guru, Hare Krishna,hinduismul, şintoismul, meditaţia transcendentală, yoga.

3. Ramura din domeniul ocult care acţionează prin obiecte fizice etc.

Amulete, ankh, pietrele zodiacale, talismane sau pandantive magice (deex. pentru îndepărtarea negilor), cristale folosite în vindecare, droguri halucinogene, discuri sau casete cu muzică rock „heavy metal", simboluri „norocoase" (de exemplu potcoave de cai inversate), hexagrame, table de ouija, fetişuri păgâne sau artefacte religioase, table folosite în spiritism, talismane, semne zodiacale.

Ankh este o cruce cu un inel în vârf, simbol al vieţii veşnice la vechiiegipteni (cruce egipteana).

Pietre preţioase şi semipreţioase asociate cu o lună a anului sau cu semne zodiacale şi care ar aduce noroc dacă sunt purtate de o persoană născută în acea lună sau sub acel semn zodiacal.) Evaluarea lui Dumnezeu referitoare la cei care sunt implicaţi în genurile de practici enumerate mai sus este afirmată foarte clar în Deuteronom:

Să nu se găsească printre voi nimeni care să-şi treacă pe fiul sau pe fiica lui prin foc, nimeni care foloseşte ghicirea, nici un prezicător al viitorului, sau care face farmece, sau cititor în stele, sau descântător, nimeni care să întrebe pe cei ce cheamă duhurile, sau spiritist, nimeni care să întrebe pe cei morţi.

Căci oricine face aceste lucruri este o urâciune înaintea Domnului; şi din cauza acestor urâciuni, Domnul, Dumnezeul tău îi va izgoni dinaintea ta.

Tu să fii desăvârşit înaintea Domnului, Dumnezeului tău.

(Deuteronom 18:10-13) Observăm că cei care se angajează în aceste practici oculte sunt clasificaţi în aceeaşi categorie cu cei care îşi sacrifică copiii-în foc înaintea dumnezeilor păgâni. Sub Legea lui Moise, pedeapsa obligatorie pentru toate practicile de acest gen era moartea. Este important să recunoaştem că şi cărţile pot fi canale ale puterii oculte. Când creştinii din Efes au fost confruntaţi prin lucrarea lui Pavel cu realitatea puterii lui Satan, reacţia lor a fost dramatică:

MuIţi din cei ce crezuseră veneau să mărturisească şi să spună cefăcuseră.

Şi unii din cei ce făcuseră vrăjitorii şi-au adus cărţile şi le-au ars înaintea tuturor: preţul lor s-a socotit la cincizeci de mii de arginţi." (Fapte19:18-19)

Un argint constituia aproximativ plata unei zile de muncă. La tarifele actuale din Statele Unite, această sumă ar putea ajunge foarte uşor la 5.800.000 $.) Singura modalitate adecvată de a trata un asemenea material ocult este de a-l distruge în totalitate – prin foc sau prin orice alt mijloc care pare potrivit - chiar dacă valoarea materialului distrus poate fi foarte mare. Am subliniat deja faptul că domeniul ocult, la fel ca „femeile străine", se află în permanentă schimbare. Nu se poate oferi vreodată o listă finală sau exhaustivă a practicilor oculte. De-a lungul multor ani am căutat să ajut oamenii care aveau probleme ce nu fuseseră rezolvate de genul de consiliere sau de lucrare oferit în mod normal de către majoritatea bisericilor de azi. După părerea mea, problemele oamenilor nu se datorau lipsei de sinceritate sau de zel. De fapt, aceştia păreau mai zeloşi şi mai sinceri decât mulţi dintre cei care frecventau biserica şi care nu manifestau probleme evidente. În cazurile în care am avut succes în ajutorarea unor asemenea oameni, am descoperit în trecutul acestora, aproape în mod invariabil, o rădăcină aimplicării în domeniul ocult. Adesea, aceştia nu considerau acest fapt ca fiind posibila cauză a problemelor lor. Insă, odată ce rădăcina ocultului era expusă şi tratată, de obicei devenea relativ uşoară rezolvarea celorlalte probleme, mult mai evidente.

Îmi revine în minte un exemplu simplu, dar viu. La o întâlnire de rugăciune în casa cuiva, eram aşezat lângă un tânăr în vârstă de aproximativ douăzeci de ani. Nu ne mai întâlnisem înainte, dar m-am simţit îndemnat să-l întreb: „Ai primit Duhul Sfânt?" „Da", mi-a spus el, după care a adăugat şoptit: „Dar nu vorbesc în limbi." Era limpede că simţea că ceva îi lipseşte. Fără a discuta mai departe despre subiectul vorbirii în limbi, l-am întrebat: „Ai fost vreodată la un ghicitor?" El a reflectat un moment, şi apoi a spus: „Da, o dată, când aveam aproximativ cincisprezece ani. Dar am făcut-o în glumă. Nu am luat-o înserios." „Dar totuşi", l-am presat eu, „ţi s-a prezis viitorul în mod personal?" „Da," a recunoscut mai degrabă şovăind, şi apoi a adăugat în apărarea sa: „Dar n-am urmărit un scop anume prin asta." „Ai vrea să mărturiseşti aceasta ca fiind un păcat", am spus, „şi să-L rogi peDumnezeu să te ierte şi să te elibereze de consecinţele acestuia?" Când a căzut de acord să facă acest lucru, l-am condus într-o rugăciune simplă, prin care a mărturisit că vizita sa la ghicitor era un păcat, şi i-a cerut lui Dumnezeu să-l ierte şi să-l elibereze de consecinţele acestuia. Apoi, fără nici o altă explicaţie, mi-am pus mâna pe umărul lui şi I-am cerut lui Dumnezeu să elibereze Duhul Sfânt în el. Instantaneu, fără vreo ezitare sau bâlbâială, a început să vorbească în mod clar şi fluent într-o limbă necunoscută. In câteva momente era pierdut în prezenţa lui Dumnezeu, uitând de absolut orice sepetrecea în jurul lui. Bariera invizibilă din viaţa lui fusese îndepărtată! De atunci, am reflectat de multe ori la întâlnirea mea de scurtă durată cu tânărul acela. Problema lui nu era lipsa de zel sau de sinceritate. Era un faliment al recunoaşterii naturii faptelor sale prin vizitarea ghicitorului. El nu a înţeles că în ochii lui Dumnezeu el era vinovat de adulter spiritual.Să presupunem că l-aş fi întrebat: „Ai comis vreodată adulter cu o femeie căsătorită?" El n-ar fi spus niciodată: „Da, dar am făcut-o în glumă ... nu a fost nimic serios." Mari mulţimi de oameni din ziua de azi se află în situaţii similare. Mulţi dintre ei frecventează biserica. Şi totuşi, din ignoranţă, ei au trecut în domeniul ocultului şi s-au implicat într-un păcat care este mai grav decât adulterul fizic.Până nu vor recunoaşte adevărata natură a ceea ce au făcut, ei trebuie să-şi continue viaţa în umbra blestemului pe care Dumnezeu l-a pronunţat peste toţi cei ce se întorc de la El şi se îndreaptă spre dumnezei falşi. Mai mult, aceeaşi umbră poate continua să se odihnească peste vieţile următoarelor patru generaţii ale urmaşilor lor. Când sunt confruntaţi cu aceste probleme, creştinii răspund uneori: „Dar eu nu ştiam că fac ceva rău." Replica mea constă în sublinierea modului în care Pavel se descrie pe sine însuşi în 1 Timotei 1:13-15, ca fiind „cel dintâi păcătos", din cauza păcatelor pe care le-a făcut „din neştiinţă, în necredinţă". Ignoranţa nu ne absolvă întotdeauna de vinovăţia păcatelor noastre, dar îl poate determina pe Dumnezeu să ne arate mila Sa dacă ne pocăim şi ne întoarcem la El. Fiecare dintre noi, fără excepţie, trebuie să luăm în considerare cu mare atenţie cum se aplică aceste principii Ia viaţa noastră. In primele două din cele Zece Porunci, Dumnezeu Şi-a pronunţat judecata cu privire la două păcate specifice: întoarcerea înspre oricare dintre dumnezeii falşi alături de unicul Dumnezeu adevărat şi închinarea la orice reprezentare a lui Dumnezeu făcută de om. Aceste două păcate includ întreg domeniul ocult. Judecata lui Dumnezeu asupra celor care Ie comit se extinde până la următoarele patrugeneraţii. În schimb, oricine din cele patru generaţii care ne preced şi care a comis aceste păcate, poate fi cauza unui blestem care vine asupra noastră în generaţia noastră. Fiecare dintre noi are doi părinţi, patru bunici, opt străbunici şi şaisprezece stră-străbunici. Acesta ar fi un total de treizeci de persoane, oricare din ele putând fi cauza unui blestem care există peste vieţilor noastre.Câţi dintre noi ar putea garanta că niciunul din strămoşii apropiaţi nouă nu a fost niciodată implicat în vreo formă de idolatrie sau ocult? Slavă Domnului că El a oferit o cale de eliberare de orice blestem care ar putea veni prin această sursă! Slavă Domnului că noi putem beneficia de grija Sa! în acea ultimă zi a socotelii, Dumnezeu nu ne va învinovăţi de faptul că strămoşii noştri au atras un blestem asupra noastră, dar El ne va învinovăţi dacă refuzăm să ne folosim de măsurile pe care El le-a luat ca să fim eliberaţi de un asemenea blestem.

Întrebări pentru studiu

1. Conform Proverbe 26:2, în spatele fiecărui blestem care vine asupra noastră există o ___________.

2. Adevărat sau fals: odată ce cunoaştem cauza unui blestem, nu suntem încă în stare să-l îndepărtăm.

3. Forma de neascultare care va provoca în mod sigur un blestem de laDumnezeu este încălcarea_______________ din cele Zece Porunci.

4. Adevărat sau fals: este îndeajuns să-L recunoaştem pe Domnul ca fiind cel mai mare dintre toţi dumnezeii.

5. Al doilea păcat este să facem orice reprezentare a lui Dumnezeu şi să ___________________înaintea ei.

6. Prin încălcarea acestor porunci, blestemul va continua timp de câtegeneraţii?

7. Cuvântul ocult derivă din cuvântul latin care înseamnă ---------sau _________________.

8. Adevărat sau fals: două dintre cele mai puternice dorinţe ale naturii umane sunt dorinţa după cunoaştere şi dorinţa după dragoste.

9. Biblia descrie întoarcerea înspre dumnezeii falşi ca fiind _____ şi îl descrieca pe un păcat mult mai grav decât -------------.

10. Care sunt cele trei ramuri principale din domeniul ocultului? -----------------este ramura cunoaşterii, ------------------------ acţionează prin obiecte materiale şi_________ este ramura puterii.

11. Adevărat sau fals: dacă cineva comite un păcat, neştiind că a fost unpăcat, Dumnezeu nu-i va cere socoteală acelei persoane.

Aplicaţie practică

1. V-aţi închinat vreodată, tu sau altcineva din familia ta, idolilor saudumnezeilor falşi? Dacă da, enumera numele dumnezeilor falşi.

2. Citeşte listele cu diferitele forme de ocultism de la paginile 84-86. Aiparticipat vreodată la vreuna din ele? Dacă da, scrie-le pe cele în care ai fost implicat.

Verset de memorat

Cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum zboară rândunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. Proverbe 26:2

41

Răspunsul credinţei

Doamne, declar că Tu eşti singurul Dumnezeu adevărat. Nu există nici un Dumnezeu în afară de Tine. Tu eşti sursa mea de putere si înţelepciune.

Răspunsuri

1. Cauză.

2. Fals.

3. Primelor două.

4. Fals. El este singurul Dumnezeu adevărat.

5. Ne închinăm.

6. Patru.

7. Ascuns; acoperit peste.

8. Fals. După cunoaştere şi putere.

9. Adulter spiritual; adulterul fizic.

10. Ghicirea (cunoaştere), magia (obiecte materiale), vrăjitoria (putere).

11. Fals. Citeşte 1 Timotei 1:13-15.

7 Diferite păcate morale şi etice

Forma principală a neascultării care provoacă blestemul lui Dumnezeu este definită în Exod 20:3-5: acceptarea dumnezeilor falşi şi venerarea lor. In plus, şi Vechiul Testament descoperă un mare număr de forme secundare de neascultare asupra cărora Dumnezeu a pronunţat un blestem. In această categorie, Moise enumera douăsprezece păcate morale şi etice, fiecare din ele provocând blestemul lui Dumnezeu (Deuteronom 27:15-16). Mai devreme în acest capitol, Moise a instruit Israelul să îndeplinească o ceremonie solemnă după intrarea lor în ţara Canaan. Pe cei doi munţi învecinaţi, Ebal şi Garizim, poporul trebuia să aducă jertfe şi să ridice nişte pietre mari cu toate cuvintele Legii scrise pe ele. Cu aceste cuvinte în prim-plan, jumătate din seminţii aveau să invoce o binecuvântare asupra tuturor israeliţilor care erau ascultători, după care celelalte şase seminţii aveau săinvoce un blestem asupra tuturor celor care erau neascultători. Atât la rostirea binecuvântării, cât şi a blestemului, întreg poporul trebuia să răspundă prin„Amin!"

Iosua 8:32-35 consemnează modul în care această ceremonie a fost îndeplinită realmente după ce Israelul a intrat în ţara Canaan.) În felul acesta, Dumnezeu a hotărât ca în timpul ocupării ţării Canaan decătre Israel, acesta să fie confruntat cu două alternative diametral opuse: obinecuvântare pentru ascultare sau un blestem pentru neascultare. Intre acestea nu exista teren neutru. De atunci încolo, fiecare israelit care a intrat în Canaan avea să se bucure fie de binecuvântarea lui Dumnezeu, fie să îndure blestemul Său. Aceste două alternative sunt prezentate cu o claritate desăvârşită în istoria Israelului, şi relatările ulterioare confirmă manifestarea acestora. Totuşi, aceste alternative nu sunt limitate numai la Israel. Ele se aplică în mod egal tuturor celor ce vor intra într-o relaţie cu Dumnezeu bazată pe legământ. In NoulLegământ, la fel ca în cel Vechi, Dumnezeu oferă aceleaşi două alternative: fie binecuvântarea pentru ascultare, fie blestemul pentru neascultare. Una din marile iluzii ale creştinilor, pe care satana o cultivă cu mare grijă, este aceea că există o a treia posibilitate, care nu este nici ascultarea cu binecuvântările ei, nici neascultarea cu blestemele ei. Nici Vechiul Testament, şi nici Noul Testament nu oferă o asemenea opţiune. Cele douăsprezece blesteme pronunţate asupra israeliţilor pe muntele Garizim erau detaliate şi specifice. In continuare îţi propun un rezumat alprincipalelor tipuri de conduită care intră sub incidenţa blestemelor:

acceptarea şi venerarea dumnezeilor falşi;

lipsa respectului faţă de părinţi;

toate formele de oprimare şi nedreptate, în special când sunt îndreptate împotriva celor slabi şi neajutoraţi;

toate formele de sex ilicit şi nenatural. Ultimul blestem include toate formele de neascultare faţă de Lege. Ca întotdeauna, cauza principală a blestemului lui Dumnezeu o reprezintă orice formă de amestec cu dumnezeii falşi. Aceasta este urmată de lipsa respectului faţă de părinţi. Condiţia de a ne respecta părinţii este afirmată şi accentuată din nou în Noul Testament. In Efeseni, Pavel confirmă a cincea din cele Zece Porunci: 'Copii, ascultaţi în Domnul de părinţii voştri, căci este drept.

„Să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta" - este cea dintâi poruncă însoţită de o făgăduinţă - „ca să fii fericit, să trăieşti multă vreme pe pământ". Efeseni 6:1-3 Nenumăraţi oameni din zilele noastre – inclusiv mulţi creştini – nu sunt conştienţi de faptul că lipsa respectului faţă de părinţi atrage blestemul luiDumnezeu asupra lor. Nu aş putea estima numărul de oameni de care m-am ocupat în mod personal cu privire la această problemă. Slavă Domnului că am văzut o schimbare minunată în bine în vieţile celor care au recunoscut acest păcat, s-au pocăit de el şi şi-au schimbat atitudinea faţă de părinţii lor! Referitor la această temă, este potrivit să cităm un pasaj din cartea meadespre căsătorie, Un partener de căsnicie ales de Dumnezeu:

Pavel subliniază faptul că cele patru porunci precedente nu aveau nici o promisiune ataşată în cazul în care erau respectate. Dar pentru această a cincea poruncă, referitoare la părinţi, Dumnezeu a adăugat o promisiune specială: „ca să fii fericit". In acelaşi timp, promisiunea implică o condiţie:dacă vrei să fii fericit, trebuie să ai grijă să-ţi onorezi părinţii. Dimpotrivă, dacă nu-ţi onorezi părinţii, nu te poţi aştepta să Iii fericit. Ţine minte că este posibil să-ţi onorezi părinţii fără să fii de acord cu ei întoate privinţele sau să aprobi tot ceea ce fac ei. S-ar putea să nu fii de acordcu ei în unele probleme, şi totuşi să menţii o atitudine respectuoasă faţă de ei. Să-ţi onorezi părinţii în felul acesta înseamnă să-L onorezi pe Dumnezeu Însuşi, care a dat aceste porunci. Sunt convins că o atitudine potrivită faţă de părinţi este o cerinţă esenţială pentru prezenţa binecuvântării lui Dumnezeu în viaţa oricărei persoane. In toţi anii în care m-am ocupat de creştini prin învăţare, păstorire, consiliere şi alt gen de relaţii, nu am întâlnit pe nimeni care să aibă o atitudine greşită faţă de părinţii săi şi să se bucure de binecuvântarea lui Dumnezeu.O asemenea persoană ar putea fi plină de zel în multe domenii ale vieţii creştine, să fie activă în biserică şi energică în slujire. Se poate să aibă în cer un loc care să o aştepte. Şi totuşi, îi lipseşte întotdeauna ceva în viaţă:binecuvântarea şi favoarea lui Dumnezeu.

Pe de altă parte, am văzut mulţi creştini a căror viaţă a fost revoluţionată atunci când au recunoscut o atitudine greşită faţă de părinţi, s-au pocăit de ea şi au făcut schimbările necesare, îmi amintesc de un bărbat care sefăcuse vinovat de o viaţă plină de amărăciune şi ură faţă de tatăl său. Deşi tatăl lui era deja mort, acest bărbat a călătorit sute de mile până la cimitirul unde acesta fusese îngropat. îngenunchind lângă mormânt, el şi-a vărsat inima înaintea lui Dumnezeu cu adâncă remuşcare şi pocăinţă. Nu s-a ridicat de pe genunchi până când nu a fost convins că păcatul Iui fusese iertat şi că fusese eliberat de efectele lui dăunătoare. Din acel moment, întregul curs al vieţii sale s-a schimbat din frustrare şi înfrângere în biruinţă şi împlinire.

Următoarea formă de conduită din lista din Deuteronom 27 este oprimarea şi nedreptatea, îndreptate mai ales împotriva celor slabi şi neajutoraţi. Există cu siguranţă multe exemple ale unui asemenea comportament în cultura noastră contemporană, dar probabil nic iunul nu provoacă blestemul luiDumnezeu în aceeaşi măsură ca uciderea deliberată a unui copil nenăscut.Cine este mai lipsit de ajutor şi mai incapabil de autoapărare decât un bebeluş în pântecele mamei lui, dacă proprii lui părinţi nu-l protejează? Cât de ciudat este că oamenii care sunt activi în lupta împotriva prejudecăţii şi nedreptăţii rasiale - şi pe bună dreptate – în realitate trec cu vederea şipromovează practica avortului! La fel de ciudat este că oamenilor care nu Ietrece niciodată prin minte să ridice mâna cu violenţă asupra unui copilaş, nu simt nicio compasiune faţă de un copil mult mai mic şi care se află în pântecele mamei sale. Intr-un fel, substituirea cuvântului copilaş cu fetus insensibilizează conştiinţa oamenilor. Cu toate acestea, schimbarea terminologiei nu afectează în nici un fel adevărata natură a unui asemenea act. Cineva a întrebat: „Ce speranţă mai rămâne pentru o societate în caremamele îşi ucid proprii bebeluşi?" Atitudinea lui Dumnezeu faţă de avort nu este afectată de o schimbare de terminologie. El îl clasifică foarte simplu ca fiind „crimă" - şi îl tratează ca atare. In naţiune după naţiune din întreaga lume milioane de vieţi sunt distruse de către blestemul care urmează acestei fapte. Forma finală a conduitei care provoacă blestemul lui Dumnezeu din lista luată din Deuteronom 27 este abuzul şi pervertirea relaţiei sexuale. Din păcate, unii creştini şi-au format impresia că sexul este oarecum necurat, ceva ce nu poate fi ocolit, dar care fără îndoială are nevoie de scuze. Totuşi, imaginea biblică este exact opusă. Sexul este parte din planul original al Creatorului pentru om, ceva sacru şi frumos. Din acest motiv, Dumnezeu a hotărât limite riguroase privind actul sexual, pentru a-l  proteja de abuz şi pervertire. Aceste graniţe sunt delimitate prin blestemele pronunţate în versetele 20-23 dinDeuteronom 27. Faptele interzise enumerate aici se referă la relaţia sexuală cu diferite persoane înrudite fie prin sânge, fie prin căsătorie, precum şi orice formă de relaţie sexuală cu animale. Faptele interzise în Biblie includ de asemenea toate formele de exprimare a homosexualităţii, în Levitic 18:22, Dumnezeu declară: „Să nu te culci cu un bărbat cum se culcă cineva cu o femeie.  Este o urâciune" - tradusă şi prin detestabil. Este acelaşi cuvânt folosit în Deuteronom 18:12 pentru a descrie diferite forme de practici oculte. În zilele noastre, multe din aceste limite, desemnate pentru a proteja sanctitatea actului sexual, sunt eliminate în mod deliberat - uneori chiar şi în numele creştinismului. Cu toate acestea, nici un argument bazat pe „etica situaţională" sau „noua moralitate" (care nu este deloc nouă) nu poate afecta sau schimba legile lui Dumnezeu care guvernează comportamentul uman. Toţi cei ce se lasă în voia perversiunilor sexuale se expun pe ei înşişi blestemului luiDumnezeu. Este semnificativ faptul că această listă din Deuteronom 27, cu faptele care provoacă blestemul lui Dumnezeu, este urmată imediat de Deuteronom 28printr-o listă completă de binecuvântări pentru ascultare şi de blesteme pentru neascultare. E ca şi când Dumnezeu ar spune: „înainte de a decide dacă să ascultaţi sau nu, ar trebui să analizaţi cu grijă consecinţele. Aşadar, iată care sunt acestea!"

Întrebări pentru studiu

1. În Deuteronom 27:15-26, Moise enumera douăsprezece păcate------------------ şi -------------- care provoacă blestemul lui Dumnezeu.

2. Adevărat sau fals: condiţia pentru binecuvântări şi blesteme este diferită în Noul Testament faţă de cea din Vechiul Testament.

3. „Cinsteşte pe mama ta şi pe tatăl tău este prima poruncă însoţită de o_____________."

4. Adevărat sau fals: poţi avea o atitudine greşită faţă de părinţii tăi şi totuşi să te bucuri de binecuvântările lui Dumnezeu.

5. O altă formă de conduită greşită este ------------------ şi -----------------, mai ales împotriva celor slabi şi neajutoraţi.

6. Adevărat sau fals: pentru că trăim într-o societate modernă, noi nu ne mai aflăm sub influenţa legilor care guvernează imoralitatea sexuală.

Aplicaţie practică

1. Ai fost vreodată lipsit de respect faţă de părinţii tăi? Dacă da, recunoaşte aceasta înaintea lui Dumnezeu şi Cere-I iertare.

2. Ai profitat vreodată de cei slabi şi neajutoraţi? Dacă da, recunoaşte situaţia specifică înaintea lui Dumnezeu, cere-I iertare şi rosteşte un cuvânt de binecuvântare la adresa celui (celor) de care ai profitat.

3. Ai avut vreodată vreo relaţie sexuală ilicită? Dacă da, pocăieşte-te deaceste relaţii şi roagă-L pe Dumnezeu să te ierte şi să te cureţe.

4. Ai fost vreodată ţinta opresiunilor şi nedreptăţilor, sau a lipsei de respect din partea copiilor tăi sau a altora?

Verset de memorat

Fugi de poftele tinereţii şi urmăreşte neprihănirea, credinţa, dragostea, pacea, împreună cu cei ce cheamă pe Domnul dintr-o inimă curată. (2 TlMOTEI 2:22)

Răspunsul credinţei

Doamne, nu voi face nici un compromis în legătură cu ceea ce spuneCuvântul Tău că este adevărat, şi nu îmi voi justifica faptele mele rele.Doresc să umblu în neprihănire.

Răspunsuri

1. Morale şi etice.

2. Fals: este aceeaşi condiţie. Ascultarea aduce cu sine binecuvântări şineascultarea aduce cu sine blesteme.

3. Făgăduinţă.

4. Fals.

5. Oprimarea, nedreptatea.

6. Fals.

 

Am cuvinte profetice de la Dumnezeu, cine vrea sa le cunoasca sa-mi scrie la [email protected]
Adăugat în 20/07/2012 de Mesagerum
Statistici
  • Vizualizări: 945
  • Export PDF: 1
  • Comentarii: 1
Opțiuni