Scrisoare cu destinatie
Autor: Ligia Trinca  |  Album: fara album  |  Tematica: Diverse
Resursa adaugata de Diferit in 30/12/2010
    12345678910 10/10 X
Media 10 din 1 vot
Scrisoare cu destinatie

Se scutura ultimii copaci de frunze... si toamna ne spune "Adio" de departe...

Stau pe banca rece din parcul ce pare un cimitir de amintiri...
in timp ce oamenii trec grabiti, lasand urme pe frunzele ce-ncalzesc pamantul...
E un sfarsit de toamna mirific, linistit si melancolic...

Azi nu vreau decat sa va scriu voua, lideri, conducatori, pastori, comitete, prezbiteri, diaconi, oameni de ordine... de la cei din biserica mea ( dintre cele mai mici si umile biserici care exista ) pana la Cultul nostru ( din care - din fericire sau din pacate? - nu fac parte ).

Cu siguranta nu ma gasesc vrednica sa va vorbesc...
cu siguranta nu am capacitatea suficienta de exprimare nici curajul necesar, pentru a transforma aceste ganduri intr-o scrisoare oficiala, pe care sa o trimit la adresa corecta...
Dar cu speranta ca printre cei ce ma cititi, s-ar numara si un diacon, un lider, un prezbiter, pastor sau conducator,
risc... si va scriu aici.

Sunt in procesul formarii mele ca persoana... de 21 de ani, e o lupta continua cu anturajul, cu prieteniile false, capcanele intunericului si nevoi, intr-o lume in care fiinta alearga in cautare de raspunsuri...
Indraznesc sa vorbesc in numele generatiei mele...
in numele prietenilor mei...
in numele tinerilor ce tanjesc sa se implice in Lucrare. ( sau care au intrat in lupta Împaratiei deja ).

Asteptam din partea voastra, dragi lideri, intelepciune...
Sa ne corectati in dragoste, fara ignoranta, superioritate sau indiferenta.
Sa ne trageti de maneca la orice pas gresit, si cu Roada Rabdarii, sa ne incadrati pe Drumul Luminii.
Vrem slujire curata. Vrem inchinare in Duh si Adevar.
Vrem daruire, departe de fatarnicie.
Vrem sa ne invatati ca sa putem invata si noi la randul nostru.(fara sa purtati teama ca intr-o zi, este posibil sa stim ceva mai mult decat stiti voi acum ).
Din contra, sa ne sprijiniti in rugaciune pentru o pasiune in inchinare...
pentru un maine mai aproape de sfintire.

Din partea voastra, dragi prezbiteri, asteptam vorbire curata.
Asteptam invataturi Biblice, fara distorsionari sau virgula in plus.
Tanjim dupa programe pe intelesul nostru.
Blandetea voastra, sa ne ajute sa-ntelegem cel putin o treime din blandetea Lui.
Vrem sa numiti raul rau si binele bine, daca tot am primit harul si capacitatea sa facem diferenta intre ele.
Nu vrem lingusitori printre noi.
Nici Iuda nu vrem... nici farisei si nici judecatori.
Ducem dorul mesajelor reale.
Semanati in noi si-n cugetul nostru, Samanta Albastra a Vesniciei.
Nu va ingrijorati apoi ca nu va creste.
Exista Cineva acolo Sus, care are putere printr-un singur cuvant, si timpul se odihneste in Mana Lui.

Pastori dragi, va rugam sa ne aratati Credinciosia, ca trasatura de caracter pentru orice crestin real.
Sa adunati si parerile sau nevoile noastre, chiar daca momentan ocupam doar scaune in biserici...
Roadele faptelor voastre, ne vor marca intr-o zi, pentru toata viata.
De voi depinde, daca vom fi o marturie impotriva sau pentru apararea voastra, in acea Ultima Zi.
Tanjim dupa modele de Oameni Mari;
dupa impotriviri cu intunericul, luptand de partea Luminii.
Vrem sa stim diferenta dintre pacat si fapte bune.
Vrem sa avem exemple de curaj, cand oamenii ne vor intreba de ce Credem.
Sunteti responsabili de toate acestea, intr-o mare masura,
si inzestrati de Cer cu putere de decizie, cu intelepciune in alegeri corecte si vrednici pentru o lupta intre credinta si necredinta.
Luptati sa fie asa in continuare.
Avem nevoie de ajutorul vostru in cresterea noastra.

Dragi diaconi, fiti oameni ai rugaciunii. Ne-am saturat de temple ridicate la colturi de strazi, la vederea oricui. Vrem sa stim cum arata o camera cu ferestre spre Ierusalim.
Invatati-ne cum sa crestem in dragoste, asa incat sa ne iubim aproapele cum ne-a iubit Hristos.
Vrem sa purtam Flacara Inchinarii nu doar pe scene, la conferinte sau intalniri de mari nivel. Vrem sa stim pastra Flacara aprinsa si in spatele cortinei.
Aratati-ne cum sa iubim pana la lepadarea de sine.

Va scriu voua, dragi conducatori, pentru ca sunt deplin incredintata ca Dumnezeul Universului, va inzestrat cu suficienta intelepciune incat sa luati ce este bun, sa iertati, sa cercetati si sa aduceti schimbare.
Avem nevoie de trezire, si nu o trezire oricare,
ci una fizica,
una spirituala
si alta la nivel de comunitate crestina.
Iar daca privim realitate fara perdea si acceptam ca prea multe domenii au ramas atipite,
vom recunoaste ca e nevoie nu de o trezire... ci de mai multe:
-reinnoirea mintii...
-reimprospatarea sufletului...
-renasterea inimii.
Lipsesc valori.
Lipseste respectul fata de cei ce nu cunosc inca Adevarul,
dar cel mai mult lipseste respectul intre noi, cei care ne mandrim ca mergem in lumina.
Ajutati-ne sa invatam de la voi Bunatatea.
Sa ne plecam la picioarele ucenicilor, indiferent de cate ori pe zi,
pentru a fi cei mai mici si astfel cei dintai.
Sa primim mustrarea stiind ca e spre bine...
si binele duce la sfintire...
si sfintirea mai aproape de El.
Sa purtam Chip Sfant aici.
Sa nu iubim comorile pamantului mai mult decat comoara Eternitatii.

Eu cred ca avem datoria de a fi prilej de bucurie pentru popor.
Sa traim deci ca unii care au speranta...
Sa ne rugam pentru pace, si sa jertfim din timpul si faptele noastre pentru ea.
Doar asa se va opri lumea din alergarea ei nebuna, ca sa faca loc nesigurantei ca spre ceea ce ea alearga s-ar putea sa fie doar iluzie. Doar asa vom putea fi diferiti, intr-o societate unde toti sunt la fel.

Sa iubim ca El,
sa avem bucuria,
pacea,
dragostea,
blandetea,
bunatatea,
rabdarea
si credinciosia Celui care nu oboseste in
facerea binelui niciodata...


V-am scris eu,
cea vrednica de nimic.



2 Cronici 26:5b. Şi în timpul când a căutat pe Domnul, Dumnezeu l-a făcut să propăşească.

1 Petru 4:11 Daca vorbeste cineva, sa vorbeasca cuvintele lui Dumnezeu. Daca slujeste cineva, sa slujeasca dupa puterea pe care i-o da Dumnezeu: pentru ca in toate lucrurile sa fie slavit Dumnezeu prin Isus Hristos, a caruia este slava si puterea in vecii vecilor!

1 Corinteni 14:26b ... toate să se facă spre zidirea sufletească.
Sincer nu ştiu dacă să mă încadrez în generaţia dumneavoastră fiindcă nu ştiu care sunt criteriile prin care aş aparţine acesteia, apropierea ca vârstă? Ei bine eu am 18 ani dar vă pot spune din ce văd în jurul meu că tinerii sunt tot mai puţin interesaţi de adevăr, se oftică la cea mai mică atenţionare şi ora de rugăciune este asemănată cu pedepsele din copilărie când erau puşi pe genunchi cu mâinile sus.
Asta văd în general, nişte tineri ce au feţele triste fiindcă trebuie (din pricina familiei ori de ochii lumii) să stea o oră duminica pe genunchi, şi cu chiu cu vai, două ore de rugăciune în cursul săptămânii.
Am avut nefericirea să văd că există anumiţi predicatori, chiar conducători de biserici care predică 'după om' nu după biblie... Eram la o întrunire de tineret într-o altă biserică, şi un lider de tineret a pus următoarea întrebare: a venit la mine o tânără care vrea să meargă la o biserică în Arad, dar este prinsă între două alegeri, într-una dintre biserici se poartă batic, într-alta nu. În care consideraţi dumneavoastră că ar trebui să o îndrum să meargă?'
Răspunsul a fost dezamăgitor: să fie în rând cu tinerele bisericii respective.
Adică dacă toată lumea merge cu capul dezvelit, să merg şi eu fiindcă am o scuză. Din câte ştiu eu judecata este la fel ca şi relaţia cu Isus, şi anume, personală...
Eu una am încredinţarea că trebuie să port batic, atât acasă cât şi în societate, chiar dacă afară din biserică îl fac uneori o banderolă cu mult mai lată de o palmă... În biserică îl port batic normal. În privinţa fustei nu am convingerea, dar mă supun bisericii şi o port în biserică. Poate părea ciudat, o fată purtând pantaloni şi batic, dar aşa mă simt eu cel mai bine.
Din câte ştiu eu nu Pavel a fragmentat capitolele pe subcapitole, e doar o traducere 'Portul femeii în biserică.'

De ce ar predica aşa conducătorul dacă nu ar fi avut în sala care cuprinde peste 300 de persoane, era împărţită în mod ironic parcă egal în fete care aveau batic şi fete care nu aveau.
Tinerii din ziua de astăzi nu caută adevărul, caută să îşi facă ceva de lucru ca să treacă timpul mai repede. Acesta este cruntul adevăr. De aceea în unele biserici este oprită lucrarea Duhului Sfânt, nu sunt mai permise prorociile, vedenile. Şi astfel, toată lumea e fericită.

E mai ferice de bisericuţele mici, în care se urmează pe Domnul după şcoala veche, gen old-school, nu new age cum îşi permit tinerii noşti care ştiu atât de bine limba engleză.
Oricum, multe binecuvântări dar, nu vă aşteptaţi ca păstorul plătit de săteni să păzească oile în caz că vine lupul. Cred că am spus destul.

Oricum, Dumnezeu să vă dea putere, dacă cei care conduc nu fac o muncă atât de bună în a deschide ochii, atunci ne rămâne nouă care în slăbiciunile noastre Dumnezeu S-a îndurat de noi şi ne-a descoperti puţin din Măiestria Lui, să spunem şi altora, să vorbim şi altora. Pe vremea comunismului au luptat pentru libertatea de a Îl urma, acum avem libertatea dar nu avem timp ori voinţă.
Dor îmi e de parcă am fost acolo, de biserica aceea ascunsă în casa vreunui frate despre care mama şi tata vorbeau cu atâta patos. Dumnezeu a rămas acelaşi, noi am devenit inaccesibili din păcate.
Ne-am împietrit inima soră...
Adăugat în 04/01/2011 de Sagastoneriot
Foarte frumos si adevarat !!!
Adăugat în 02/02/2011 de dyanashine
Statistici
  • Vizualizări: 1587
  • Export PDF: 3
  • Recomandări email: 1
  • Favorită: 1
  • Comentarii: 2
Opțiuni