Maxime şi cugetări despre rugăciune
Autor: Autor colectiv - Oameni ai rugăciunii  |  Album: Turnul rugăciunii  |  Tematica: Diverse
Resursa adaugata de CORNELIU_LIVANU in 14/02/2020
    12345678910 0/10 X

"Rugăciunea va determina omul să nu mai păcătuiască, ori păcatul îl va ademeni să nu se mai roage." John Bunyon

O preocupare a diavolului este să împiedice creștinii de a se ruga. El nu se teme deloc de studii fără rugăciune, de slujire fără rugăciune și de religie fără rugăciune. El râde de truda noastră, batjocorește înțelepciunea noastră, dar tremură când ne rugăm." Samuel Chadwick

"Mai degrabă aș învăța un om să se roage decât zece oameni să predice." Charles Spurgeon

"Omul care mobilizează creștinii din biserică la rugăciune va aduce cea mai mare contribuție la evanghelizarea lumii în istorie." Andrew Murray

”Pentru unii rugăciunea este volanul; pentru alţii, roata de rezervă.” Corrie Ten Boom

”Am văzut o mulţime de oameni care lucrează fără să se roage, dar niciodată un om care se roagă fără să lucreze.” James Hudson Taylor

”La rugăciune prefer să rămână inima mea fără cuvinte, decât cuvintele mele fără inimă.” Lamar Boshman

“Timpul petrecut cu Dumnezeu este o investiţie în eternitate.” Autor necunoscut

“Majoritatea rugăciunilor tratează cerul ca pe o instituţie prestatoare de servicii.” Valeriu Butulescu

“Cerul este plin de răspunsuri la rugăciuni pe care nimeni, niciodată nu a avut curajul să le facă.” Autor necunoscut

“Rugăciunea este calea pe care poţi să mergi cu ochii închişi.” Autor necunoscut

“Rugăciunea este cea mai înaltă activitate a sufletului uman.” Dr. Martin Lloyd Jones

“Rugăciunea nu este atât de mult o acţiune, cât o atitudine- aceea de a fi dependent de Dumnezeu.” Autor necunoscut

“Dacă vor tremura genunchii, îngenunchiaţi în rugăciune.” Înscris pe peretele unei biserici din Londra în timpul celui de-al doilea război mondial

“Dacă ai insomnie, nu încerca să numeri oile! Stai mai bine de vorbă cu Păstorul!” Autor necunoscut

DESPRE RUGĂCIUNE, de Richard Wurmbrand: * Mai bine să te rogi des decât lung.

*Rugăciunea n-are niciun preţ dacă nu este încredere în Domnul căruia te rogi.

* Rugăciunile ascultate constituie o dovadă limpede a existenţei Aceluia care aude şi răspunde: DUMNEZEU.

* Rugăciunea este impulsul cel mai adânc al sufletului omenesc… este una din funcţiunile normale ale vieţii de credinţă.

* Ca apa care se înalţă dintr-o fântână arteziană şi străbate orice obstacol venind la lumină, tot aşa rugăciunea înăbuşită adeseori, îşi croieşte drum în ciuda obstacolelor multe. Natura este mai puternică decât orice artificiu şi apele ascunse în adâncimea sufletului nostru nu seacă, ci aşteaptă prima ocazie pentru a ieşi la suprafaţă.

* Să ne rugăm bine şi ni se va da orice vom cere. Bine înseamnă voia lui Dumnezeu.

* Rugăciunea cea mai nedesăvârşită e mai preţioasă decât cea mai bună lucrare exterioară.

* A te ruga după voia lui Dumnezeu înseamnă a te ruga în chip sincer, din inimă şi cu credinţă.

* Puterea unei rugăciuni este – matematiceşte exprimat – o funcţiune a căldurii, a îndrăznelii: „Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit.” (Iacov. 5:16)

* Numai cel ce nu vrea să se roage, nu găseşte vreme pentru rugăciune.

DIN ESEURILE DESPRE RUGĂCIUNE ale lui E. M. Bounds

Secretul mişcării (atingerii) omului cu Evanghelia constă din a cunoaşte secretul mişcării lui Dumnezeu cu rugăciunea.

Nevoia primordială a bisericii nu este de oameni cu bani, nici măcar de oameni cu cap, ci de oameni ai rugăciunii.

Lui Dumnezeu Îi place ca poporul Său să fie limitat la acest unic resort, şi anume că n-are nicio altă opţiune disponibilă decât rugăciunea. În asta constă puterea Bisericii în faţa lumii.

Andrew Bonar

Predicatorul trebuie să fie în primul rând şi mai ales, un om al rugăciunii. Inima lui trebuie să treacă prin şcoala rugăciunii şi să o absolve cu brio. Doar la şcoala rugăciunii poate învăţa inima lui să predice. Nicio învăţătură nu poate compensa lipsa rugăciunii. Nici sinceritatea, nici studiul şi nici darurile nu-i pot suplini lipsa.

A le vorbi oamenilor din partea lui Dumnezeu este un lucru mare, însă a-I vorbi lui Dumnezeu pentru oameni, este şi mai mare.

Cel ce n-a învăţat cum să-I vorbească bine lui Dumnezeu pentru oameni, nu le va vorbi niciodată bine şi cu un real succes oamenilor, din partea lui Dumnezeu. Pe lângă toate acestea, cuvintele fără rugăciune din amvon şi venite de la el, sînt cuvinte ce vor ucide. Nici erudiţia înaltă, nici dicţiunea perfectă, nici capacitatea mentală deosebit de largă, nici floarea elocvenţei, nici înfăţişarea atrăgătoare a persoanei, nimic din acestea nu pot înlocui lipsa de foc lăuntric. Rugăciunea se ridică prin foc. Flacăra lăuntrică dă rugăciunii atât mişcare cât şi aripi, atât energie cât şi pasiune. Tămâia n-are niciun rost fără foc; nici rugăciunea fără flacără. În rugăciune trebuie să fim fără preget şi plini de râvnă, cu o energie care nu osteneşte, o persistenţă care nu poate fi refuzată, şi un curaj care nu se lasă niciodată înfrânt.” Iubirea arde ca un foc, şi făclia acestui foc este entuziasmul. Flacăra e aerul pe care îl trăieşte orice experienţă creştină cu Domnul. Creşte odată cu focul. Se asfixiază când focul se stinge. Când mediul e rece, de ghiaţă, flacăra moare, sugrumată, gâtuită. Adevărata viaţă de rugăciune trebuie să fie înflăcărată. Cauza lui Dumnezeu este încredinţată oamenilor; Dumnezeu Se încredinţează pe Sine Însuşi în mâna oamenilor. Oamenii rugăciunii sunt viceregii lui Dumnezeu; aceştia îndeplinesc lucrarea lui Dumnezeu şi Îi împlinesc planurile. ALTE CUGETĂRI Tot ce am săvârşit fără rugăciune şi nădejde bună, ne este pe urmă vătămător şi fără preţ. (Sf. Marcu Ascetul). Roagă-te stăruitor pentru orice lucru, ca unul ce nu poţi face nimic fără ajutorul lui Dumnezeu. (Sf. Marcu Ascetul). Nimic nu ajută mai mult lucrării ca rugăciunea şi pentru a câştiga bunăvoinţa lui Dumnezeu, nimic nu este mai de folos ca ea. (Sf. Marcu Ascetul). Rugăciunea neîmprăştiată e semn de iubire faţă de Dumnezeu a celui ce stăruie în ea. Neglijarea şi împrăştierea ei sunt dovada iubirii de plăceri (Sf. Marcu Ascetul). Rugăciunea este ridicarea minţii şi voiei noastre către Dumnezeu (Avva Evagrie Ponticul). Rugăciunea este leacul mâhnirii şi urâtului (Sf. Nil Sinaitul). Cel ce nu face rugăciuni curăţite de gânduri rele nu poate face din acestea arme de luptă (Cuviosul Isihie Sinaitul). Dacă cineva nu se socoteşte păcătos, rugăciunea lui nu este primită de Dumnezeu (Sf. Isaac Sirul). Dumnezeu nu primeşte o rugăciune tulbure, izvorâtă dintr-o inimă care cugetă cele necuvenite (Avva Isaia Pustnicul). Fără rugăciune nicio virtute nu se poate păstra (Sf. Simeon Noul Teolog). Fericită este mintea care, în vremea rugăciunii, se face nematerială şi săracă de toate (Avva Evagrie Ponticul). Dacă vrei ca rugăciunea ta să zboare până la Dumnezeu, dă-i două aripi: postul şi milostenia (Sf. Isaac Sirul). Să nu te mândreşti când te rogi pentru alţii şi eşti ascultat, pentru că ceea ce a lucrat şi a săvârşit este credinţa lor (Sf. Ioan Hrisostom). Rugăciunea goleşte cugetarea de toată nălucirea materială a gândurilor rele (Cuviosul Isihie Sinaitul). Starea cea mai înaltă a rugăciunii este aceea când mintea a ajuns în afară de trup şi de lume, devenind cu totul imaterială (Sf. Maxim Marturisitorul). Oglinda credinciosului este rugăciunea (Patericul). Roagă pe Dumnezeu să deschidă ochii inimii tale şi vei vedea folosul rugăciunii (Sf. Marcu Ascetul). Cel ce pune capăt rugăciunii începe a păcătui (Sf. Efrem Sirul). Mişcă-ţi mintea necontenit la rugăciune şi vei împrăştia gândurile rele care stăruie în inimă (Sf. Talasie Libianul). Dacă te rogi lui Dumnezeu pentru ceva şi El întârzie să te asculte, nu te scârbi pentru aceasta. Tu nu eşti mai înţelept decât El (Sf. Isaac Sirul). Uneşte-ţi rugăciunea cu vegherea, căci vegherea curăţeşte rugăciunea şi rugăciunea curăţeşte vegherea (Cuviosul Filotei Sinaitul). Rugăciunea fără dragoste nu este ascultată, pentru că numai dragostea deschide uşile rugăciunii (Sf. Efrem Sirul). Păzeşte-te de neînfrânare şi ură şi nu vei întâmpina piedici în calea rugăciunii tale (Sf. Talasie Libianul). Cine se roagă neîncetat este înger pământesc (Avva Evagrie Ponticul). În vremea aducerii aminte de Dumnezeu, înmulţeşte-ţi rugăciunile, pentru ca, atunci când Îl vei uita, El să nu te uite (Sf. Marcu Ascetul). Dragostea şi înfrânarea curăţesc sufletul, dar mintea este luminată de rugăciunea curată (Sf. Talasie Libianul). Cel ce se mărgineşte numai la facerea rugăciunii exterioare nu poate dobândi pacea (Sf. Simeon Noul Teolog). Cel ce ştie să se roage bine ştie să şi trăiască bine (Fericitul Augustin). Rugăciunea este trebuitoare sufletului ca răsuflarea trupului (Sf. Ioan Hrisostom). Rugăciunea este cununa virtuţilor (Sf. Maxim Mărturisitorul). Rugăciunea este unitatea de măsură a dragostei (Fericitul Augustin). Rugăciunea este vlăstarul blândeţii şi al lipsei de mândrie (Avva Evagrie Ponticul). Rugăciunea este cea mai mare tortură şi groază pentru duhurile rele (Sf. Nil Sinaitul). Fără rugăciune viaţa noastră duhovnicească flămânzeşte, încetează şi moare (Sf. Ioan Hrisostom). Mărturia minţii iubitoare de Dumnezeu este rugăciunea (Avva Ilie Ecdicul). Cel ce ţine minte răul nu se poate ruga curat (Sf. Marcu Ascetul). Dacă eşti răbdător, pururea te vei ruga cu bucurie (Avva Evagrie Ponticul). Rugăciunea împreună cu meditarea duhovnicească este pământul făgăduinţei, în care curg laptele şi mierea cunoştinţei tainelor dumnezeieşti (Avva Ilie Ecdicul). Cum puteţi pretinde ca Dumnezeu să ia seama la rugăciunea voastră, dacă voi înşivă nu luaţi seama la rugăciune? (Sf. Ciprian). Nimic nu-i mai dulce ca rugăciunea (Sf. Ioan Hrisostom). Citirea dumnezeieştilor Scripturi strânge mintea care se rătăceşte şi dă cunoştinţa de Dumnezeu (Sf. Efrem Sirul). Cuvântul lui Dumnezeu este secerătorul a toată răutatea şi neştiinţa (Sf. Maxim Marturisitorul). Cuvântul lui Dumnezeu este pâinea cu care se hrănesc sufletele flămânde de Dumnezeu (Sf. Grigorie Teologul). Cuvântul lui Dumnezeu este mai de preţ decât orice comoară, căci face pe om fericit prin adevăr (Clement Alexandrinul). Înţelesul Sfintei Scripturi nu se descoperă celor necredincioşi sau nevrednici (Origen). Lucrarea proprie minţii este să se ocupe neîncetat cu cuvintele lui Dumnezeu (Sf. Talasie Libianul). Cuvântul lui Dumnezeu, fiind desăvârşit, face pe om desăvârşit (Sf. Maxim Marturisitorul). Un suflet care nu este dres cu cuvintele lui Cristos ca şi cu sare, acela se strică şi dă naştere la viermii păcatelor (Sf. Metodie). A nu şti Scriptura e un neajuns pentru om, dar cel ce o cunoaşte şi o neglijează are un îndoit păcat (Sf. Efrem Sirul). Cercetează Scripturile şi vei afla poruncile; fă cele zise şi te vei izbăvi de patimi (Sf. Talasie Libianul). Cel ce vede din Scripturi numai pe Duhul Sfânt, fără închipuiri, cu mintea eliberată de lucrarea simţirii, a aflat pe Dumnezeu (Sf. Maxim Mărturisitorul). Focul rugăciunii şi al meditaţiei la Cuvântul lui Dumnezeu să ardă pururea pe altarul sufletului tău (Cuviosul Ioan Carpatiul). „Păcatele s-au înmulţit, zise Apostolul, şi nenorocirile vor fi ca marea, de nepătruns, fără de margini... ”(Henrik Sienkiewicz, Quo vadis) „(... ) sfântul Pavel îşi aproprie ideea dualistă, idee fundamentală pentru gnostici, a unui « om psihic » inferior şi opus « omului spiritual ». Creştinul caută să se « dezbrace » de omul carnal, pentru ca să devină pur şi spiritual (pneumatikos). O altă trăsătură opune pe Dumnezeu lumii, lume stăpânită azi de « prinţii » săi (I Cor. , 2:8), adică de « stihii » (Gal. , 4:3: 9). Totuşi, teologia lui Pavel rămâne fundamental biblică. El respinge deosebirea, pe care insistă gnosticii, între Dumnezeul suprem şi răscumpărător şi Demiurgul cel rău, care a săvârşit Creaţia. Cosmosul este, ca urmare a căderii omului, dominat de rău, dar răscumpărarea este a doua Creaţie şi lumea îşi va dobândi desăvârşirea originară.” (Mircea Eliade, Istoria credinţelor şi ideilor religioase) “Prin credinţă şi rugăciune, ridicaţi mâinile care au căzut jos fără putere; întăriţi genunchii slăbănogiţi. Mai păstraţi zilele acelea de post şi rugăciune? Luaţi cu asalt tronul harului şi nu vă îndepărtaţi de lângă el fără răspuns; harul dumnezeiesc se va revărsa până la urmă.” John Wesley “Înainte ca să izbucnească marea trezire din Gallneukircken, Martin Boos a stat ore în şir, şi zile, şi adesea nopţi întregi în agonia singuratecă a rugăciunii de mijlocire. După aceea, când a predicat, cuvintele lui erau foc, iar inimile ascultătorilor ca iarba pârjolită.” D. M. McIntyre, D. D. “Vai, câţi credincioşi sunt azi din cei care nu ştiu să se roage şi caută prin sforţări, hotărâri, cercuri de rugăciune, să cultive în ei ‘sfânta artă a rugăciunii’ şi toate fără niciun rezultat. Pentru ei şi pentru toţi, iată secretul adevăratei vieţi de rugăciune: ‘Fiţi plini de Duhul Sfânt!’, singurul care este un ‘duh de îndurare şi de rugăciune!’ ” Rev. J. Stuart Holden „Dar voi, prea iubiţilor, zidiţi-vă sufleteşte, pe credinţa voastră preasfântă, rugaţi-vă prin Duhul Sfânt!” Ap. Iuda „O, dacă am fi mişcaţi de starea în care lâncezeşte cauza lui Cristos azi pe pământ, dacă am fi revoltaţi la vederea avansului pe care-l face duşmanul şi la groaznica pustiire pe care a adus-o în Sion! Vai, ce spirit de indiferenţă, sau, cel mult, un stoicism fatalistic, îngheaţă pe atâţia azi!” A. W. Pink „Rugăciunea a fost, prin excelenţă, misiunea sa în viaţă!” Biograful lui Edwin Payson „Zile întregi, şi chiar săptămâini, am petrecut prosternat la pământ în rugăciune.” George Whitefield „Semnele căderii apar atunci când încetează rugăciunile din cămăruţa tainică; sufletul nu poate înainta fără conversaţia în taină cu Dumnezeu, şi nimic altceva n-o poate înlocui.” Berridge „Când se ruga, mi s-a părut că mergea direct în Paradis, şi se contopea pe sine cu Însuşi Dumnezeu; dar de multe ori, când termina rugăciunea era alb ca varul.” Comentariul unui prieten după întâlnirea cu Tersteegen la Kronenberg „O religie bazată doar pe sentimentalism şi senzaţionalism e cea mai grozavă din toate plăgile care ar putea să cadă asupra oamenilor. Ruperea de realitate e destul de tristă, dar umflarea bombastică a iluziilor e un păcat de moarte.” S. Chadwich „E bine să ne debarasăm de ideea greşită că a avea credinţă e o dovadă de eroism spiritual pe care numai câteva suflete selecte îl pot arăta. Da, există eroi ai credinţei, dar credinţa nu e doar pentru eroi. Credinţa e mai degrabă o dovadă de viaţă, de vigoare spirituală, de putere, de maturitate.” P. T. Forsyth „Când Dumnezeu vrea să reverse har îmbelşugat peste poporul Său, întâi îi cere să se roage.” Matthew Henry „Adevăr fără entuziasm, morală fără sentimente, ritual fără suflet, acestea sunt lucruri pe care Cristos le-a condamnat fără cruţare. Fiindcă toate acestea, fără foc în ele, nu sunt mai mult decât o filosofie fără Dumnezeu, un sistem de etică, o superstiţie.” S. Chadwich „Chemarea crucii, deci, înseamnă a intra în pătimirea lui Cristos. În viaţa noastră trebuie să se vadă semnele cuielor.” Cordon Watt „Nevoia mea şi plinătatea Ta, O, Dumnezeule, se întâlnesc; Am totul pe deplin în Tine, Prin Tine azi trăiesc!” Autor necunoscut „Am văzut feţe peste care zbura vădit Sfântul Porumbel!” Charles Lamb, despre quakeri „Fiţi plini de râvnă cu Duhul; slujiţi Domnului!” Ap. Pavel „Oare nu ne bazăm în ziua de azi prea mult pe braţul firii pământeşti? Oare mai pot fi azi trăite minunile de demult? Oare nu se plimbă şi azi ochii Domnului de-a lungul şi de-a latul pământului ca să-Şi arate puterea Sa în sprijinul celor ce-şi pun încrederea în El? Oh, dacă aş avea mai multă credinţă în Domnul! Unde este acum Dumnezeul lui Ilie? Dumnezeu îl aşteaptă pe Ilie să se roage.” James Gilmour de Mongolia „Cunoaştem folosul rugăciunii după eforturile duhurilor rele care vor să ne împiedice de la această slujbă dumnezeiască; iar roada rugăciunii o trăim în biruinţa pe care o avem asupra duşmanilor noştri.” Joan Climacus „Când ne adresăm lui Dumnezeu în rugăciune, diavolul ştie că primim puteri împotriva lui, de aceea i se opune din răsputeri.” R. Sibbes „Caut printre ei un om!” (Ezechiel 22.30) „Ilie era un om... ” (Iacov 5.17) „Trezirea spirituală şi evanghelismul, deşi legate una de alta, nu trebuie confundate. Trezirea spirituală este o experienţă în Biserică; evanghelismul este o expresie a Bisericii.” Paul S. Rees „Dumnezeu n-a creat Biserica să fie un frigider de păstrat evlavia care altfel s-ar strica; ci un incubator în care să se nască noi convertiţi.” F. Linciome „Doamne, nu cumva sunt eu?” (Ucenicii) „Dumnezeu ne ajută să căutăm popularitate acolo unde contează: la curtea lui Dumnezeu.” Zepp „Puterea de sus, iată nevoia cea mai mare pentru vremurile de azi!” C. G. Finney „Dacă Însuşi Cristos a aşteptat să fie uns înainte ca să înceapă să predice, niciun tânăr n-ar trebui să predice până când nu primeşte ungerea Duhului Sfânt.” F. B. Meyer „Feriţi-vă de raţionamente cu privire la Cuvântul lui Dumnezeu. Împliniţi-l!” Oswald Chambers „Spuneţi-mi, în lumina Crucii, oare nu e scandalos modul în care trăim azi?” Alem Redpalh „Îndată ce nu mai sângerăm, nu mai binecuvântăm.” Dr. J. H. Jowett „Evanghelia nu e o poveste învechită, pe care o înnoim noi. Ea e un foc al Duhului, ţinut aprins de Iubirea Nemuritoare; şi vai nouă, dacă, prin neglijenţa noastră în a înflăcăra darul lui Dumnezeu care este în noi, focul acesta se micşorează.” Dr. R. Moffat Gautrey „Cea mai mare minune din ziua aceea (Rusaliile) a fost transformarea care a avut loc în acei ucenici cuprinşi de aşteptare. Botezul cu foc i-a transformat pe ei înşişi.” Samuel Chadwich „Semnul Creştinismului nu e o cruce, ci o limbă de foc.” Samuel Chadwich „Evanghelia e un fapt, deci spune-l în mod simplu. Evanghelia e un fapt plin de bucurie, deci spune-l cu entuziasm. Evanghelia e un fapt care ţi s-a încredinţat, deci spune-l cu credincioşie. Evanghelia e un fapt al unui moment infinit, deci spune-l fără preget. Evanghelia e un fapt al iubirii infinite, deci spune-l cu simţire. Evanghelia e un fapt greu de înţeles pentru unii, deci spune-l cu ilustraţii. Evanghelia e un fapt despre o Persoană, deci predică-L pe Cristos. Archibald Brown „Adevărata predică este atunci când sudoarea se amestecă cu sângele.” Dr. Joseph Parker „Biserica s-a oprit din mers undeva între Calvar şi Rusalii!” J. I. Brice „Cum mă voi simţi la Judecată, dacă o mulţime de ocazii pierdute vor trece prin faţa mea în defilare, şi toate scuzele mele nu vor fi altceva decât deghizări ale laşităţii şi mândriei mele!” Dr. W. E. Sangster „O, sfinte fluviu! O, sfântă ploaie! Nimeni din cei ce te aşteaptă nu te aşteaptă în zadar!” Tersteegen „Trezirea spirituală e infuziunea Spiritului într-un corp ameninţat să moară.” D. M. Ponton „O trezire a religiei presupune o adormire.” C. G. Finney „Până ce nu se vor întoarce la conducerea poporului oameni care ştiu să stea smeriţi în umbră, vom vedea mai departe o deteriorare a traiului creştin an de an până vom atinge punctul în care Duhul Sfânt întristat se va retrage, ca strălucirea slavei din templu.” Dr. A. W. Tozer „Nimeni nu e pe deplin acceptat până ce n-a fost mai întâi pe deplin respins.” Autor necunoscut „În ce mă priveşte, departe de mine gândul să mă laud cu altceva decât cu crucea Domnului nostru Isus Cristos, prin care lumea este răstignită faţă de mine, şi eu faţă de lume!” Galateni 6.14 „Nu mi-e teamă de tirania oamenilor, şi nici de invenţiile diavolului împotriva mea.” John Knox „Nu trebuie să renunţăm la adevăr nici cu preţul vieţii noastre, căci nu trăim pentru veacul acesta, nici pentru prinţii de azi, ci pentru Domnul!” Zwingli „Un botez al sfinţeniei, o demonstrare publică a vieţii în Cristos, iată nevoia strigătoare la cer a zilei de azi.” Duncan Campbell „Aceiaşi membri ai bisericilor creştine care sâmbătă strigă în gura mare la meci, ca indienii la atac, duminica stau în biserici ca statuile de lemn.” Vance Havner „Nu poate fi nicio trezire spirituală dacă „Amin!” şi „Ochi înlăcrimaţi” lipsesc din biserici.” C. G. Finney

Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 82
Opțiuni