Pilda celor ce au trăit în sfințenie înaintea noastră
Autor: Thomas A. Kempis  |  Album: Urmând pe Cristos (Imitatio Christi)  |  Tematica: Meditatii
Resursa adaugata de floridinmaracineni in 26/01/2020
    12345678910 10/10 X
Media 10 din 1 vot
Pilda celor ce au trăit în sfințenie înaintea noastră

   Uită-te bine la exemplul celor de demult în care sfințenia strălucește ca lumina și vei vedea cât de puțin este ceea ce facem noi, aproape nimic. Vai, ce este viața noastră alături de viața lor? În foame și în sete, în frig și în lipsă de îmbrăcăminte, în trudă și în sudoare, în vegheri și în posturi, în rugăciune și în cugetări sfinte, și în ocări au slujit Domnului lor sfinții și prietenii lui Cristos.

   Ce multe și grele necazuri au pătimit apostolii și martirii, bărbați și femei, și toți câți au urmat lui Cristos!

   Ei și-au urât viața în lumea aceasta, ca să o păstreze pentru viața veșnică.

   Ce viață aspră au dus! Prin câte ispite au trecut! De câte ori au fost batjocoriți și rău necăjiți de Vrăjmașul! Câte rugăciuni fierbinți au înălțat către Domnul Dumnezeu! Ce râvnă înfocată au arătat ca să sporească în viața cu Dumnezeu! Câte lupte au dat ca să biruiască păcatul! Cât de curată și de dreaptă a fost năzuința lor către Dumnezeu! Ziua lucrau din greu cu mâinile lor, noaptea se rugau până târziu; chiar când lucrau, nu încetau să se roage Domnului cu mintea.

   Toată vremea o întrebuințau cu folos; și timpul cel mai lung, petrecut cu Dumnezeu, li se părea prea scurt. Dulceața de care erau pătrunși când cugetau la Dumnezeu, era uneori atât de mare că uitau și de hrana trupului; au părăsit bogății, măriri, ranguri, onoruri prieteni și rude; nimic de-ale lumii nu mai doreau, abia de primeau cele trebuincioase pentru viață, iar grija de trup și ale trupului era o greutate pentru ei.

   Erau săraci în lucrurile pământești, dar bogați în har și în fapte bune. Erau lipsiți în lucrurile dinafară, dar înăuntru erau plini de har și de mângâiere cerească. Pentru lume erau străini, dar pentru Cristos erau rude de aproape și prieteni. Nu erau nimic în ochii lor, și în ochii lumii erau ca un gunoi, dar erau scumpi și de mare preț înaintea lui Dumnezeu.

   Au trăit în adevărată evlavie, au viețuit în smerenie și în ascultare, au umblat în dragoste și în răbdare; de aceea au crescut cu duhul și au aflat mare har înaintea lui Dumnezeu. Ei ne sunt dați ca pildă, pentru ca viața lor să aprindă în noi dorința înfocată după sfințenie și să n-o lăsăm să se răcească prin pilda atâtora care ne trag spre trândăvie.

   Cât de înfocată era râvna lor!

   Câtă stăruință în rugăciune! Câtă întrecere în fapte bune!

   Câtă ascultare! Ei au biruit lumea.

   Azi se socotește mare dar doar acela care nu calcă cele oprite și suferă răul cu răbdare.

   Câtă răceală și câtă lenevie în noi! Așa de repede am pierdut dragostea dintâi...

   Așa de leneși ne-am făcut, că abia de ne mai târâm de la o zi la alta!

   O, de s-ar deștepta în tine râvna pentru sfințire, după ce ai văzut atâtea pilde de viață sfântă!

   

Daca am suferi pentru starea noastră de căldicei....dacă am conștientiza-o.
Adăugat în 10/03/2020 de loredanam
Statistici
  • Vizualizări: 366
  • Comentarii: 1
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni