Invazia musulmană Geneza 1:28
Autor: Ardelean Viorel Geneza  |  Album: fara album  |  Tematica: Diverse
Resursa adaugata de ardelenlogos in 21/09/2019
    12345678910 0/10 X

 

1) Introducere. Pornesc de la adevărul Biblic care afirm faptul că iudeii, musulmani şi creştinii au acelaşi Dumnezeu, dar perceput în mod diferit. Noi ştim din Geneza că Avram aştepta o promisiune şi un descendent, dar s-a grăbit faţă de planul lui Dumnezeu şi a intervenit cu de la sine putere. Geneza 16:15  Agar a născut lui Avram un fiu” şi Avram a pus fiului pe care i l-a născut Agar numele Ismael. Geneza 17:20  Dar şi cu privire la Ismael te-am ascultat. iată, îl voi binecuvânta, îl voi face să crească şi îl voi înmulţi nespus de mult; doisprezece voievozi va naşte şi voi face din el un neam mare. Promisiunea dată lui Avram  are un aspect pozitiv. Geneza 12:2-3  Voi face din tine un neam mare şi te voi binecuvânta; îţi voi face un nume mare şi vei fi o binecuvântare. 3  Voi binecuvânta pe cei ce te vor binecuvânta şi voi blestema pe cei ce te vor blestema; şi toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine. Acest lucru s-a  realizat prin Cristos. Dar Ismael primeşte o altă promisiune mai puţin bună. Geneza 16:11  Îngerul Domnului i-a zis: „Iată, acum eşti însărcinată şi vei naşte un fiu căruia îi vei pune numele Ismael; căci Domnul a auzit mâhnirea ta. 12  El va fi ca un măgar sălbatic printre oameni; mâna lui va fi împotriva tuturor oamenilor şi mâna tuturor oamenilor va fi împotriva lui; şi va locui în faţa tuturor fraţilor lui. ” Ei sunt cei care locuiesc în Orient de religie musulmană dar şi în alte regiuni. Orientul a fost aproape tot timpul în istorie un butoi cu pulbere. Fiindcă avem de a face cu o invazie a popoarelor musulmane în direct asupra Occidentului unde a predominat religia creştină vom încerca să clarificăm anumite aspecte. După acest mic prolog ne întoarcem la ţara noastră şi spunem câteva lucruri pe scurt despre istoria României pe scurt. La[1] începuturi geto–dacii făceau parte din familia Tracilor. Cunoaştere  civilizaţiei Geto-dacicilor se datorează istoricilor români, aşa că se spune despre „pregeto-daci (mil. III - II î. Hr.), de geto-dacii străvechi (sec. XVIII - XII î. Hr.), de geto-dacii vechi (sec. XII -VII î. Hr.) şi în fine, de geto-dacii contemporani civilizaţiei greceşti (sec. VII î. Hr. , sec. II - III d. Hr.)”. În spaţiul carpato-danubiano-pontic, religiile erau mai omogene decât cele din ţinuturile „sud-danubiene unde sincretismul şi schimburile de valori religioase erau destul de frecvente” Divinitatea Geto Dacilor a fost de Zalmoxis, în perioada mai nouă, monoteistă. Dar este însoţit de o „ de Marea Zeiţă (patroana fertilităţii.), reprezentările vechi, desco­perite în ultima vreme, ne-o înfăţişează sub chipul unei femei „cu faţa rotundă, bucălată, cu pomeţii proeminenţi şi cu părul lung împletit în două cosiţe ori împărţit în două mari bucle ce-i încadrează faţa”. În anumite situaţii, zeiţa apare încadrată de două animale sacre – cervidee –, sau de un cerb şi un şarpe. Ea apare şi în alte ipostaze”. Dar aceste zeităţi nu a influenţat cu nimic  „onoarea” zeităţile din panteonul roman sau grecesc ca Hera, Zeus sau alte zeităţi. Aceste informaţii vin de la Herodot şi Strabo, cu mai multe amănunte. Bineînţeles închinare la zeul dacilor  Zalmoxis se făcea cu tot tacâmul, Sanctuare, Temple preoţi şi jertfe fără a intra în aceste amănunte, dar se practicau şi jertfe umane, orgii, etc, dacii fiind iubitori de vin. Prin cucerirea Daciei de către imperiul Roman de către Traian  care iese victorios împotriva lui Decebal, 105-106, cu timpul cele două culturi s-au contopit şi se poate vorbi de daco-romanii care au fost strămoşii poporului român (Herodot), iar Dacia  devine o provincie romană până la retragerea aureliană (anii 271-275 d. Hr.). Aici apar două aspecte, odată cu năvălirea romanilor, au fost şi alte popoare care au venit pe teritoriul Daciei, iar pe de altă parte, nu toţi romanii au plecat şi uni au rămas stabiliţi pe teritoriul Daciei. Timpul îşi urmează cursul şi ne ocupăm de Marile migraţii în spaţiul spaţiul carpato-danubiano-pontic (Secolele V―VII d. Hr.) Tot ce nu era roman era denumit barbar de către Roma, iar popoarele migratoare au fost denumite tot aşa. Invaziile militare[2] au avut un caracter militar de cucerire, astfel s-au produs mutaţii politico-sociale radicale, mutaţii politico-sociale radicale, „în plan politic, militar, economic, social şi cultural ca urmare a apariţiei acestor elemente migratoare în spaţiul european”. Au fost multe izvoare despre popoarele migratoare, istorici care s-au referit la ele Ammianus Marcellinus, vorbeşte despre Huni, Synesius de Cyrena, se referă la Sciţi. Salvian dă vina pe poporul roman care a decăzut. Vom enumera doar popoarele migratoare mai importante care sunt: Goţii, Vizigoţii, Vandalii Ostrogoţii Gepizii, Longobarzii, Avarii, fenomenul migraţiei continuă  cu apariţia popoarelor din stepă primii fiind Huni conduşi de Atila care în final se  instalează în câmpia Panonică (420-425), de unde fac incursiuni militare atăcând şi Roma. Alte popoare migratoare sunt slavii apuseni, răsăriteni şi sudici de origine indo – europeană, care căutau zone bune de păşunat  şi Bulgarii. Se  mai pot aminti pecenigii, cumanii, uzii şi alanii turcii şi tătarii în secolul XII. Sunt convins că nu am amintit toate popoarele care au trecut peste ţara noastră, dar trecem mai departe şi amintim primele cnezate şi voivodate  ca şi formaţiuni prestatale româneşti şi anume Gelu, Glad şi Menumorut. Ele au fost anexate în secolul XI de regele Ungariei religia fiind Catolică. În secolele XII şi XIII, se formează principatele Moldovei şi a Ţării Româneşti, cu limba liturgică slavonă tot în acestă perioadă, imperiul Otoman este în accesiune, ocupă o  parte din Ungaria şi principatele rămâne rămân autonome dar sub suveranitatea otomană. În anul 1599 Mihai Viteazul a încercat să unească principatele române ajutat de Rufollf al -II–lea, (împăratul Hazburgic) dar pentru scurt timp, ulterior a intervenit Polonia, Sigismund Bathory, s-a reântors pe tronul Transilvaniei şi „din ordinele generalului italian  George Basta, Mihai Viteazul a fost asasinat. Au urmat o serie de anexări din partea imperiului Hasburgic şi a Rusiei pe scurte perioade de timp iar Principatele Române  au avut de suferit. Dacă[3] ne uităm în mare la Istoria României, ea a fost sub administraţia Daciei, Imperiul Otoman, Imperiul Rus, şi Austro-Ungar. România ca şi Stat a apărut în anul 1859 prin unirea Moldovei cu Ţara Românească condusă de  Alexandru Ioan Cuza, şi-a păstrat autonomia dar a rămas tributară imperiului Otoman. A fost recunoscută ca şi ţară independentă de  abia în anul 1918 - 1920. (primul război mondial) atunci Transilvania, Bucovina şi Basarabia s-au unit cu România şi s-a format România Mare, şi a rămas aşa în perioada interbelică. Înainte de a începe cel de al doilea război mondial  (1939) sub presiunea Germaniei naziste Nord Estul Transilvaniei a fost cedat Ungariei, Bulgaria a luat Cadrilaterul iar URSS, a luat Basarabia, Herta şi Bucovina de Nord. După 23 august 1944 România sa alăturat prin alianţă cu Puterile Aliate (Anglia, Statele Unite, Franța și Uniunea Sovietică), iar prin tratatul de pace de la Paris, 10 februarie 1947 s-a recuperat Transilvania de Nord. Urmează perioada comunistă după modelul sovietic din 1948 până la revoluţia din 1989. După revoluţie, s-a înlăturat regimul comunist, s-au iniţiat o serie de reforme economic, a aderat la Uniunea Europeană la 1 Ianuarie 2007. România este acum o republică  semi-prezidenţială, membră a O. N. U, din 1955 şi face parte din NATO  din 29 martie 2004. Mai face parte din Uniunea Latină (1980) iar ca şi instituţii economice există Grupul Băncii Mondiale. F. M. I, din 1972 BERD, 1991 şi candidează la aderarea la aderarea OCDE. Reluăm firul ideii şi face referire la religiile din România de-a lungul timpului.

2). Istoria creştinismului în România. [4]. La ora actuală legat de religiile Avramice avem Iudaismul, Creştinismul şi  Islamul, religia de orice natură ar fi  „este credinţa în supranatural, sacru sau divin, ce are un cod moral, şi practici spirituale, dogme, crezuri, instituţii asociate legate de credinţa respectivă”. Religia a luat diverse forme în diferite culturi sau persoane. După cucerirea Daciei de către romani, s-a renunţat treptat la vechii zei vechi ai Daciei şi s-a trecut încet la alte credinţe din panteonul grecesc şi roman, în plus Cezarul pretindea închinare Foarte pe scurt prezentăm religiile şi credinţele de pe teritoriul României actuale care s-au aflat ca şi mod de credinţă şi spiritualitate la poporul român. Se afirmă că în secolele II şi III, în România majoritatea bisericilor aparţin Bisericii Ortodocse (afirmaţie fără suport scris sau arheologic) spre deosebire de alte popoare latine în care bisericile  la care majoritatea bisericilor aparţin Bisericii Catolice. Tertulian (150-220) afirmă că numele lui Cristos a fost cunoscut de popoarele latine (iniţial păgâne), iar academicianul  Constantin C. Giurescu dă exemplu Legiunea a –V- a din Macedonia ce a staţionat un timp  pe teritoriul României de astăzi. Nicolae Iorga recunoaşte că la început nu existau biserici de lemn ci slujba se făcea în jurul unei cruci (troiţe). Deşi se pretinde o vechime de 2 000 de ani a religiei Ortodoxe, ea nu are suport istoric prin scrieri sau descoperiri arheologice şi se fac simple speculaţii. Să ne aducem aminte de timpul în care Dargoş Vodă[5] a „descălecat”, în Moldava, fiind primul voievod, iar în unele copii ale cronici lui Grigore Ureche şi Miron Costin  se face referire la el cum a ieşit din zona Maramureşului, a ajuns în Moldova, ia alungat pe tătari (1241) fiind înfrânţi şi de oştile regelui Ungariei Ludovic 1 (1342-1382), Ludovic fiind de religie Catolică. Dacă ne reîntoarcem la creştinismul din Dobrogea, se consideră că mormântul Sfântului Andrei, era o peşteră ce îi servea de adăpost înainte de a fi martirizat, afirmaţie susţinută doar de tradiţie. O altă sursă susţinută de  „istoricul Eusebiu spune că a predicat Evanghelia în Sciţia, iar Neceforus spune că a ajuns şi în Asia Mică şi în Tracia. Se susţine că el ar fi înfiinţat biserica creştină din Constantinopol, unde a ordinat ca păstor pe Stache, de care pomeneşte Pavel în (Romani 16:9.)”. De asemenea[6] cei mai mulţi  creştini a o fost martirizaţi la Tomis din ordine împăraţilor romani Diocleţian Galeriu şi Iuliu Apostatul. La fel trebuie să ţinem cont de faptul că primele  voievodate Gelu, Glad şi Menumorut  aveau ca şi religie catolicismul. Trecem peste veacuri şi ajungem la Mica Unire realizată de  Alexandru Ioan Cuza[7]  când la 5 ianuarie 1859 a fost ales ca şi domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti. Prin unirea principatelor în ianuarie numele  ţării a devenit România cu capitala la Bucureşti cu un singur guvern. Dar în anul 1862 „monstruasa coaliţie”  l-a obligat pe Cuza să abdice. Cuza a reuşit totuşi să facă reforme ca secularizarea averilor mănăstireşti, reforma fiscală, reforma agrară, s-a construit prima cale ferată din România şi s-a construit spitalul Noul Paltelimon (Colentina). În anul[8]  1866 prinţul german Carol a fost declarat Domn pentru a asigura sprijinul german pentru câştigarea independenţei Românie în războiul  din 1877, fiind încoronat rege la Românie în anul 1881. Astfel se produce Marea Unire din 1918. Religia predominantă era ce de romano-catolică[9]. Patriarhia  din Constantinopol a trimis „episcopi itineranți) iar ulterior prezbiteri trimiși de perihoreții (περιχωρήτες: "supraveghetorii marginilor" în grecește) de la Vicina”. În Biserica Ortodoxă se folosea limba slavonă, pe care enoriaşii nu o înţelegeau uneori nici preoţii iar „boscorodire, reflectă situația unui bilingvism nu tocmai perfect.” Primele biserici creştine prin arheologie au fost descoperite în Dobrogea dar şi în „Sucidava (secolele IV-VI), lângă Celei-Oltenia și la Morisena (lângă Cenad). Au fost şi alte descoperiri arheologice pe care nu le mai enumerăm din cauza spaţiului restrâns. De remarcat că Biserica Catolică prin „aruncarea anatemei de către Patriarhia ecumenică de la Constantinopol peste întreaga Moldovă: "domn, ierarh, boieri, preoți și credincioși."[58] Până în 1401, întreaga populație a Moldovei mai era încă anatemizată, de la această dată încolo grecii luând decizia să păstreze afurisenia doar asupra boierilor și celor doi ierarhi moldoveni, numiți de domnitor. În anul următor, anatema va fi ridicată complet de către Patriarhul ecumenic, Iosif”. Căderea Constantinopolului se produce în1453 fiind ocupat de musulmani, o serie de credincioşi se refugiază în Muntenia şi Moldova unde existau lăcaşe ortodoxe, Bizanţul l-ea oferit găzduire, se poate aduce în discuţie martirajul lui Constantin Brâncoveană, domniile fanariote, iar tradiţia română susţine că a contribuit la construire ”Sfîntului munte Atos”. Între timp biserica Reformată şi cultele protestante din Transilvania fac eforturi de a traduce  cărţi din care amintim "Catehismul de la Sibiu" din 1544 (catehism ce prezenta doctrinele luterane),"Întrebarea creștinească" din 1559-1560 (care conține cele 10 porunci, Crezul, rugăciunea Tatăl Nostru, instrucțini privind rugăciunea, botezul și nunțile), în plus au apărut "Tetraevanghelul (cu cele 4 evanghelii traduse în limba română, care a fost editat de mai multe ori, în 1546 și 1552 la Sibiu, în 1560 la Brașov), şi "Psaltirea" din 1570 (o traducere a Psalmilor în limba română, finanțată de Pavel Tordași, episcopul bisericilor reformate române din Transilvania),"Palia de la Orăștie" din 1581-1582 (prima traducere a Vechiului Testament în limba română, realizată de către diaconul Coresi),"Noul Testament" în limba română din 1648 publicat la Alba Iulia, precum și "Catehismul calvinesc", apărut în timpul domniei voievodului transilvan Gheorghe Rákoczi I. Ele au fost traduse în limba maghiară şi română. Un punct  de   referinţă este unirea Mitropoliei Bălgradului cu Roma în 1693 de rit latin stabilit la Conciliul de la Florenţa. Aici se poate aminti ce spune un istoric român  „(E o enormitate a afirma că ne  am născut ortodocşi Autor: Răzvan Theodorescu, https: //ardeleanlogos. wordpress. com/ortodoxie/e-o-enormitate-a-afirma-ca-ne-am-nascut-ortodocsi) „. Trecând peste timp şi o serie de evenimente s-au produs tulburări  şi răscoale ale ţăranilor la care Maria Tereza intervine şi a încercat să impună Ortodoxia în Transilvania printr-un Sinod la Alba Iulia. Biserica Ortodoxă care are pretenţia că există de 2 000 de ani, a încercat să se impună în Transilvania şi susţine că a fost prigonită din partea străinilor. Aici aş dori să fac o remarcă în sensul că fiecare religie sau cult poate să afirma aşa ceva în sens adevărat pentru că ce desparte pe oameni este etnia şi religia. Toate s-a bazat pe forţă în unele cazuri s-a ajuns şi la războaie religioase care au fost cele mai crunte din istorie, de asemenea sunt conştient de faptul că am omis o serie de evenimente, aproape de final doresc să afirm că în România la ora actuală avem 18 Culte Religioase[10] recunoscute oficial în România, potrivit prevederilor Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă sunt „Episcopia Ortodoxă Sârbă din Timişoara, Biserica Romano, Catolică, Biserica Română Unită cu Roma, Greco Catolică, Arhipescopia Bisericii Armene, Biserica Ortodoxă de Rit Vechi din România, Biserica Reformată din România, Biserica Evanghelică C. A. Din România, Biserica  Evanghelică Lutherană din România, Biserica Unitariană Maghiară, Cultul Creştin Baptist, Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România, Biserica Creştină După Evanghelia din România, Biserica Evanghelică, Română, Cultul Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea din România, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Cultul Mozaic, Cultul Musulman, Organizaţia Religioasă „Martorilor lui Iehova”, Biserica Ortodoxă. Alte saituri diferă puţin şi dau şi numărul de membrii din cultele respective. Se mai pot amintii ateii, sau cei care nu au apartenenţă religioasă. Aici aş dori să fac o precizare, eu sunt creştin neo-protestant, ca şi vechime de creştin am 2 000 de ani, dar ca şi cult am apărut abia după Reforma Protestantă  anul 1600 şi ceva era noastră. Cred că toţi ar trebui să gândim aşa.

3). Introducere în Islam[11] Fără pretenţia de  a spune tot despre Islam, deşi am văzut că Islamul şi Creştinismul au puncte comune încercăm să arătăm câteva  puncte din religia Islamului fiindcă puţini creştini sun familiarizaţi cu religia Islamului. Numele vine din verbul SLM  ce înseamnă a se supune, a se preda, musulmanul se supune lui Alah, care este Dumnezeu suprem în Islam. Cu 1,6 miliarde de adepţi un sfert din populaţia lumii este de religie musulmană. „Există 3 religii monoteiste: iudaismul, creștinismului și islamul, toate având rădăcină avraamică. De asemenea în Islam avem două ramuri în Islam: suni și shia, rezultate  cu privire la succesorul profetului Mahomed şi diferenţe doctrinare. Suniţii sunt majoritari în timp ce şiiţii sunt doar cam 10% cu prezenţă în „Iran, Azerbaidjan, Bahrein, parțial în Irak, Afghanistan, Yemen, Liban și Siria”. De asemenea există facţiuni în Islam ca sufiții, salafiții, wahabiții, alawiții, aflaţi  în Balcani și Turcia, și în comunitățile din România. Comunitatea de musulmani se numeşte Ummah, similar cu Biserica Creştină. Deşi  creştinii şi evreii sunt numiţi „Poporul Cărții”, singular (Ahl al–Kitāb),” se admite faptul că Scripturile evreieşti şi creştine sunt de inspiraţie divină de către Dumnezeu (Sura 2:136), dar există contradicţii mari între Biblie şi Coran. Islamul aduce reproşuri că evrei şi creştinii au falsificat Scripturile „O, oameni ai Scripturii, de ce îmbrăcați voi adevărul cu neadevăr și ascundeți adevărul cu bună știință? (Sura 3:71), ori lucrurile stau pe dos, în sens contrar fiindcă Mahomed a trăit cu 600 de  ani după Cristos, iar manuscrisele Biblie au fost datate cu multe secole înainte. Coranul şi Hadith. Islamul are ca şi carte sacră Coranul (al-Qur’ān), termen ce înseamnă citire, recitare. El este revelaţia lui Allah transmisă prin îngerul Gabriel profetului Mahomed în lima arabă timp de 20 de ani. Coranul are 14 capitole fără ordine cronologică, dar descrescătoare în funcţie de lungime capitolelor. „Revelațiile au fost memorate de către însoțitorii lui Mahomed, iar după moartea sa, califii care l-au succedat au asamblat Coranul din transcrierile acestor fragmente memorate”, iar cei care au fost sau sunt adversarii lui Mahomed spun că Coranul se contrazice, din această pricină lui Mahomed i s-a descoperit un verset prin care se poate abroga, anula sau înlocui pe unul precedent „Allah șterge sau întărește ceea ce voiește și la El se află mama Cărții (Sura 13:39).”. Versetele paşnice   sunt citate de musulmanii moderaţi iar cele care incită la ură la jihad sunt citate de musulmanii radicali. Musulmanii au şi o altă sursă de autoritate „Hadith. Hadith-urile sunt o colecție de scrieri ce consemnează faptele și vorbele lui Mahomed, sub termenul de Sunna (cutuma/conduita),” ele sunt considerate inferioare Coranului, echivalează cu tradiţia din Creştinism astfel „Coranul și Hadith sunt împreună baza pentru legea islamică Sharia și practica religioasă”. Legea  Islamică Sharia[12], poartă numele de Sharia(“calea cea bună”), care este un sistem politic / religios şi este interpretată de cărturari  şi clerici musulmani şi reglementează viaţa credinciosului dar şi a unui stat islamic. Acţiunile unui credincios musulman are trei variante „interzis, descurajat, permis, recomandat și obligatoriu”. Pentru anumite păcate se pedepseşte gradat cu „amputarea mâinii în caz de furt, uciderea cu pietre pentru adulter, moartea pentru un musulman” Cel care părăseşte credinţa se numeşte apostat şi este tratat ca atare de către familie, rude prieteni şi organele de conducere a statului, dacă la conducere se află un stat islamic. Legile sunt active în ţări ca Iran, Arabia Saudită etc. Femeile sunt considerate inferiore bărbaţilor, fapt care este reflectat în „legi ce țin de moștenire, despăgubire, mărturie în instanță,” fiind obligate din „modestie” (cea mai extremă ținută permițând ca doar ochii să fie descoperiți)”. Legile cu privire la alte religii, evrei creştini sunt în unele state foarte dure în altele au drepturi limitate şi „trebuie să plătească o taxă specială jizya (Sura 9:29),”. Principatele române au fost incluse în imperiul Otoman, deşii nu au devenit paşalâc, au plătit taxă sultanului, iar ca şi drept de moştenire statul Islamic şi Levant au pretenţie că şi România face parte din „clifatul global dorit”. Clădirea în care se închină musulmanii se numeşte „te moschee (masjid) sau geamie (dacă e mai mică). Liderii religioși în Islam se numesc imami, mulahi”, iar Califul este liderul absolut a lumii musulmane, reprezentând un lider spititual/politic/militar. În România se găsesc 77 lăcaşuri de cult musulmane, geamii și moschei cu reşedinţa la Constanţa, conduse de un lider ales prin vot secret. Cele 6 articole ale credinţei musulmane   sunt „1. Credința în Allah, unic. Nu există Dumnezeu în afară de Allah, iar Muhammad este trimisul Lui” (lā ilāha illā allāh wa muhammad rasūlu-llāh). 2. Credința în toți trimiși lui Dumnezeu. Islamul consideră multe personaje biblice ca profeți, în Coran fiind menționați 25 în total”. De asemenea „Există însă 5 profeți mari în Islam: Noe, Avraam, Moise, Isus și Mahomed, ultimul fiind considerat “pecetea profeților”. 3. Credința în cărțile trimise de Dumnezeu, incluzând aici Vechiul și Noul Testament. 4. Credința în îngeri ca fiind ființe. supranaturale, trimiși ai lui Dumnezeu. 5. Credința în Ziua Judecății și în înviere. 6. Credința în destin”. Dacă se observă în Vechiul Testament au fost mai mult de 5 profeţi, Isus fiind considerat doar profet, dar credinţa în Noul Testament îl validează pe Mesia Unsul Cristosul ca Fiu de Dumnezeu, deci nu poţi să iei din Biblia doar ce îţi place. De asemenea musulmanii resping Trinitatea. Cei 5 stâlpi ai Islamului  constituie obligaţiile de credinţă a fiecărui musulman ele fiind obligațiile musulmanului sunt definite în principal prin „Cei Cinci Stâlpi”: « 1. Mărturisirea de credință (šahāda). O persoană își exprimă apartenența la Islam prin afirmarea unicității lui Allah, al cărui trimis este Muhammad: „Nu există Dumnezeu în afară de Allah, iar Muhammad este trimisul Lui” (lā ilāha illā allāh wa muhammad rasūlu-llāh). 2. Rugăciunea (salāt) are loc de 5 ori pe zi, în momente bine definite, anunțate de muezin (având un rol similar cu un clopot). Ea presupune îngenuncheri și înclinări însoțite de rostirea unor formule rituale. Vineri la prânz are loc rugăciunea comunitară la moschee, însoțită de predica imamului, echivalentă în creștinism cu serviciul bisericesc de duminică. 3. Postul (sawm) constă în abținerea de la mâncare, băutură, relații sexuale pe timpul zilei timp de o lună, pe tot parcursul lunii Ramadan din calendarul islamic 4. Dania (zakāt), o cotă-parte din venitul fiecărui musulman, bani sau produse, destinat pentru săraci. 5. Pelerinajul (hajj) la Mecca, în amintirea profetului, realizat într-o perioadă anume a anului, este obligatoriu o dată în viață pentru musulmanii ce au posibilitatea materială. 6. Unii juriști musulmani consideră că războiul sfânt (jihād) este al șaselea stâlp al Islamului. Jihadul înseamnă literal efort/străduință și are două componente – jihadul interior contra propriilor ispite, sau exterior, ca străduință în a avansa calea lui Allah prin luptă contra dușmanilor Islamului. « Jihadul înseamnă literal efort/străduință și are două componente – jihadul interior contra propriilor ispite, sau exterior, ca străduință în a avansa calea lui Allah prin luptă contra dușmanilor Islamului”. Islamul nu este o religie a păcii ci a sabiei. Locuri sfinte în Islam, sunt mai multe principalul este Meca în Arabia Saudită unde s-a născut Mahomed şi a primit o parte din revelaţiile Coranului, acolo se află sanctuarul Kaba ce deţine ”Piatra Neagră” ce a căzut din cer pentru Adam şi Eva, ca să facă un altar de închinare, (apropo de Civotul lui Dumnezeu), paralela este evidentă. Al doilea oraş este Medina „aflat la 340 km de Mecca, tot în Arabia, unde Mahomed a fost nevoit să fugă pentru o perioadă” de timp şi acolo Islamul şi-a pus temelia. Al treilea oraş este Ierusalimul unde „Mahomed ar fi făcut o călătorie miraculoasă pe un cal înaripat, într-o singură noapte, de la Mecca la Ierusalim. Mărire Celui care l-a dus pe robul Său în timpul unei nopți de la Moscheea Al-Haram (în Mecca, n. tr.) la Moscheea Al-Aqsa (în Ierusalim, n. tr.), a carei împrejmuire am binecuvântat-o, ca să-I arătăm din semnele Noastre. (Sura 17:1)” Nu se cunoaşte locaţia precisă posibil, să fie pe Muntele Templului, unde sunt Domul Stâncii și Moscheea Al-Aksa, peste presupusul templu evresc distrus de romani în anul 70 d. Cr. Isus în Coran[13]. Ca şi Dumnezeu suprem în Coran Allah este singurul, iar a asocia pe cineva cu El la egalitate este cea mai mare blasfemie (shirk). Conceptul de Trinitate este o erezie în Islam având o interpretare politeistă „Mesia Isus, fiul Mariei, este trimisul lui Allah, cuvântul Sãu pe care El l-a transmis Mariei și un duh de la El. Credeți, așadar, în Allah și în trimișii Săi. și nu spuneți “Trei!”. Allah este venerat, Isus este născut din fecioară, a făcut minuni dar nu ca fiu de Dumnezeu fiind considerat o fiinţă creată. De asemenea moartea lui pentru  răscumpărarea păcatelor este negată de musulmani. Isus aste aşteptat să revină pentru ultimul rol „Și din pricina vorbelor lor: „Noi l-am omorât pe Mesia Isus, fiul Mariei, trimisul lui Allah!”, în vreme ce ei nu l-au omorât, nici nu l-au răstignit pe cruce, ci a fost fãcut [cineva] sã semene cu el! Cei care au avut păreri diferite în privința lui [Isus], au fost în îndoială [în legăturã cu moartea lui]; ei nu au avut cunoștință sigurã despre ea [moartea lui], ci doar au urmat unor presupuneri. De bună seamă, nu l-au omorât, ci Allah l-a înălțat la El. Iar Allah este Puternic și Înțelept. Nu va fi nici unul dintre oamenii Cărții care sã nu creadã în el, înaintea morții sale. Iar în Ziua de Apoi, el va fi martor împotriva lor. (Sura 4:156-159)”. Cât de perversă este învăţătura Islamului se vede în etica şi morala Islamului. Pedofilie și viol frecventate și acceptate în islamism[14], fiind dovada unei învăţături omeneşti şi arată cum viaţa urăşte natura. Se spune că Mahomed „profetul” a  avut de soţie o fetiţă de 6 ani cu care a întreţinut relaţii sexuale  când fetiţa avea 9 ani el având 50 de ani la momentul respectiv. (vezi fetiţele mirese https: //www. totb. ro/foto-povestile-impresionante-ale-unor-fetite-mirese). Bărbaţii pot lua fete tinere ca neveste în mod excepţional, dar este  o practică curentă, ca „legea ţigănească de la noi”, chiar dacă nu există certificat de căsătorie. La aşa vârste fragede copii nu simt atracţie sexuală (înainte de pubertate), iar[15] căsătoria se lasă cu ţipete, rezistenţă şi bătaie. Un exemplu[16] de pedofilie este  „Bacha Bazi” – baieţi minori sclavi sexuali in Afghanistan, în care băieţii ajung sclavi şi sunt abuzaţi. Aceste acte sunt o mândrie pentru bărbaţii care le practică dar nu şi pentru Islam. Dăm câteva exemple de pedofilie şi viol care sunt şocante şi care sunt respingătoare şi scârboase. Avem „Povestea Ursei: Profetul a scris (contractul de căsătorie) cu Aisha în timp ce ea avea vârsta de șase ani și și-a săvârșit căsătoria cu ea în timp ce ea avea nouă ani, iar ea a rămas cu el nouă ani (adică până la moartea sa). Sahih Bukhari, Volumul 7, Cartea 62, Numărul 88. – însuși “profetul”. Un om poate să-și potolească poftele sexuale cu un copil la fel de tânăr ca un bebeluș. În orice caz, el nu trebuie să-l penetreze. Sodomizarea bebelușului este halal (permisă de sharia). În cazul în care omul penetrează și vătămează copilului, atunci el ar trebui să fie responsabil pentru subzistența acestuia pentru întreaga lui viață. Fata asta, cu toate acestea, nu este considerată ca una dintre cele patru soții permanente. Omul nu va fi eligibil pentru căsătoria cu sora fetei. „Orice tată care își căsătorește fiica la o vârstă atât de tânără va avea un loc permanent în ceruri. Nu este ilegal pentru un bărbat adult să se bucure de o tânără fată care este încă la vârsta de înțărcare; adică să-și plaseze penisul între coapsele ei, și să o sărute”. Deci avem „vârsta” de înţărcare când practic copilul este bebeluş. Există şi o „reglementare” în sensul că „Unui bărbat, cu toate acestea, îi este interzis să aibă relații sexuale cu o fată mai tânără de nouă ani, alte acte sexuale, cum ar fi un preludiu, frecarea, sărutarea și pederastia sunt permise. Un om care are relații sexuale cu o fată mai tânără de nouă ani nu comite o crimă, ci doar o infracțiune, în cazul în care fata nu este permanent vătămată.”fatwa emisă de ayatolahul Khomeini”. Fatwa este numele unei legi cu caracter religios dat de ayatolahul Khomeini sau de un lider islamic. Un exemplu este „SANAA, Yemen (CNN) – Nujood Ali are 10 ani, dar ea deja a fost căsătorită și a divorțat” A fost o căsătorie aranjată în care ea a spus că soțul ei având vârsta de trei ori cât a ei a bătut-o de mai multe ori și a violat-o. „Când m-am căsătorit, mi-a fost teamă. N-am vrut să plec de acasă. Am vrut să stau cu frații și surorile mele și cu mama și cu tata „, a spus ea, vorbind la CNN cu permisiunea părinților ei. „N-am vrut să dorm cu el, dar el ma obligat să o fac. El m-a lovit, m-a insultat „. În plus copii   trebuie să se prefacă că nu s-a întâmplat nimic „ Pe măsură ce se juca bile cu frații și sora ei, Nujood avea un portret al nevinovăției, cu un zâmbet timid și cu un caracter jucăuș. Dar ce s-a întâmplat evocă furie și rușine. A fost întrebată dacă prin ce a trecut era un chin, iar ea a dat din cap în liniște. Părinții lui Nujood au căsătorit-o în februarie cu un om de 30 de ani pe care ea îl descrisese ca fiind bătrân și urât. Părinții ei au spus că au crezut că au pus-o în grija familiei soțului ei, dar Nujood a spus că el s-a oferit să o bată de mai multe ori până când ea i se va supune. Tragedia este al copilului „Cel mai recent copil-mireasă  dat la ştiri  este un copil de 12 ani care a murit în timpul unei nașteri dureroase care, de asemenea, i-a ucis și copilul, în plus există şi o tradiţie şi îndoctrinare duse la extrmă „ Fawziya Ammodi a luptat timp de trei zile cu travaliul, înainte de a muri de sângerare severă, vinerea, la un spital, a declarat organizației Seyaj pentru protecția copiilor, un grup al drepturilor pentru copii”. Cauza  morţii a fost absenţa unei îngrijiri medicale, educaţia din Yemen, iar căsătoriile bărbaţilor cu copii continuă „a declarat președintele Seyaj Ahmed al-Qureshi în timpul unui interviu cu CNN. Aşa se întâmplă că „jumătate din toate fetele Yemen tinere, ca şi „Fawziya a fost forțată să renunțe la școală și să se căsătorească cu un bărbat în vârstă de 24 de ani, anul trecut. „- alt copil-mireasă moare, (dosomething. org)”. Şi alte [17] fete au suferit din pricina bărbaţilor fără scrupule „Au fost aproximativ 60 dintre ei … Și în cele din urmă, 5 persoane au violat-o pe Fenny. Înainte de a începe cu violarea, ei spuneau întotdeauna „Allahu Akbar” (o expresie islamică care înseamnă în arabă „Dumnezeu este mare”. Ei au fost sălbatici și brutali. “În Huddersfield, bărbați musulmani au sunat fete tinere și le-au amenințat că o să le ardă casele, dacă nu se vor întâlni cu ei. Mama unuia dintre copiii violați, a spus că există multe alte cazuri de copii violați de către musulmani în „Huddersfield și a chemat reporteri pentru a se întâlni cu unele dintre mame, toate având aceleași experiențe – infracțiuni multiple, și poliția le-au permis musulmanilor să scape cu asta”. Fanatismul religios este dus până la absurd. Avem multe exemple de genul acesta. “O fată palestiniană care a fost violată și impregnată de cei doi frați, a fost mai târziu ucisă de propria ei mamă – chiar dacă fiica ei a fost o victimă nevinovată a acestei crime – în altul obișnuitului tulburător (?), dacă sunt sub raportate, cazurile de „ucideri onoarate”. “Întreaga  poveste: http: //councilofexmuslims. com/index. php … 300.0; wap2.” Deci este o onoare de a ucide şi de a viola. De asemenea există şi multă înşelăciune “O FATĂ de 15 ani a fost păcălită într-o ceremonie de „căsătorie telefonică” de un bărbat din Sheffield, cu o vârstă mentală de cinci într-o ceremonie recunoscută de sharia (legea islamică). „Când fata a sosit din Pakistan, așteptându-se să-l întâlnească pe bărbatul chipeș, i s-a arătat o fotografie, unde ea a constatat că el era de fapt de 40 de ani, șomer și cu handicap. Pentru a face lucrurile și mai rele, soacra ei s-a decis să-i exploateze aspectul ei atractiv forțând-o să se prostitueze. Familia a invitat bărbați la ei acasă ca să o violeze înainte ca ea să reușească să fugă la poliție prin ușa din față. Ea a fost luată în grijă și acum trăiește într-un adăpost. “  Ori  „În timpul ceremoniei islamice, tata a stat în picioare în spatele meu, cu o mână pe umărul meu și cu mâna cealaltă ținea un pistol care era îndreptat spre spatele meu, astfel încât să nu spus ‘nu‘, “ a spus Saamiya. „Pentru oricine altcineva părea firesc – el a fost pur și simplu în picioare acolo, mângâindu-mi umărul. – Dar chiar înainte, el mi-a spus că mă va împușca dacă nu voi merge până la capăt cu asta”. O altă ştire afirmă  faptul că „LONDRA (Reuters) – O femeie kurdă a fost brutal violată, ștanțată și strangulată de membrii familiei și prietenii lor într-o ”ucidere onorată”, realizată la casa ei din Londra, deoarece ea s-a îndrăgostit de omul care nu trebuia. Banaz Mahmod, 20, a fost supus la ora calvarul la 2-1 / 2 înainte ca ea să fie strangulată cu un șiret de ghete. Cadavrul ei a fost pus într-o valiză și dus la aproximativ 100 de mile la Birm More. . unde a fost îngropat în grădina din spate a unei case„. În faţa acestei culturi nu mai ai cuvinte. (Întreaga știre: http: //www. liveleak. com/view? i=396_1184859529). În Vechiul Testament scrie. Leviticul 18:22  Să nu te culci cu un bărbat cum se culcă cineva cu o femeie. Este o urîciunev sau Deuteronomul 22:25  Dar dacă omul acela întâlneşte în câmp pe fata logodită, o apucă cu sila şi se culcă cu ea, numai omul care s-a culcat cu ea să fie pedepsit cu moartea. Sunt multiple exemple de genul acesta în învăţătura islamului care înjosesc, umilesc şi dezonorează pe copii. Este o „boală” stare morală care infectează omenirea  „Pedofilia și violul sunt o temă comună în toate religiile inamice”. Acest lucru spune multe despre religia Islamului comparată cu învăţătura creştină şi trebuie să luptăm împotriva lor. Trebuie să ne luptăm cu tot ce putem pentru a distruge aceste minciuni oribile. „Vreau să adaug aici, acest comportament nu este normal pentru oamenii gentili (europeni) pe care islamismul îl influenţează şi forțeaază în ziua de azi. Aceste comportamente nu au fost întotdeauna naturale pentru evrei, consideraţi vinovaţi, de la care au pornit minciunile bolnave și perverse ale tulpinii islamismului. „Mintea și sufletele oamenilor gentili au fost corupte și murdărite de aceste minciuni  și acționând ca pedofilia și violul sunt rezultatele acestei degenerări spirituale”. Aceste practici trebuie să înceteze pentru că „Islamul este o minciună și o farsă lipicioasă și periculoasă asupra omenirii!” Escatonul în Coran [18]. El ocupă un loc important  Ziua judecăţii este una din cele 6 articole de credinţă, sfârşitul ocupă un loc important în toate facţiunile Islamului. Se aşteaptă catastrofe naturale semne pe cer, războaie şi o judecată a oamenilor unii pentru Rai alţii pentru Iad. Aici pe pământ  ca eveniment în perioada judecăţii apare „Mahdi (similar cu Hristos în Islam),” pentru a face dreptate Islamului peste toată lumea. Dar el este „un lider politico-religios-militar, descendent direct al lui Mohamed care, conducând o armată arborând drapelul negru al jihadului, se va confrunta armatele Romei (creștinătății) în Siria, prevalând asupra creștinilor”. Ca şi ultimă confruntare va fi la Ierusalim în urma unei păci islamice. Va fi şi un  “antihrist” islamic, numit Dajjal, care va pretinde că este Isus Hristos și va lupta de partea evreilor, contra musulmanilor” Pentru creştini este ceva neaşteptat ca în Escaton „un Isus musulman (Isa) este așteptat să revină a doua oară în acest moment, să distrugă crucile (afirmând astfel că credința creștină e falsă), și împreună cu Mahdi să îl ucidă pe Dajjal, asigurând victoria finală pentru musulmani”. După acea va urma judecata finală al lui Allah. Sfârșitul vremurilor în islam. O paralelă între escatologia islamică și cea creștină[19]. (articol). Avem multe asemănări în cea ce priveşte escatologia musulmană care aşteaptă şi ea un anticrist biblic, vizavi de interpretări ce  înglobează UE, şi papalitatea. O altă asemănare este faptul că Meca a fost construită pe 7 munţi  (Apoc. 17:9). Un alt aspect este faptul că „Arabia Saudită împreună cu țările din Golful Persic sunt principalele exportatoare de petrol, un vin amețitor pentru națiuni, controlând astfel economia globală (Apoc. 18:3).”. O majoritate musulmană percep  regimul saudit ca şi ceva corupt ce trebuie înlăturat (Apoc. 17:16). „Și în escatologia islamică, Mecca va fi distrusă în zilele îndepărtat (Apoc. 17:16).” De asemenea Gog/Magog sunt amitiţi în escatologia Islamică sunt identificaţi cu Turcia de azi (Ezechiel 38). „Islamul este singurul sistem care decapitează creștini (Apoc. 20:4) urmăreşte să schime vremurile (anul 1 islamic corespunde cu 622 d. Hr.) şi are pretenţia că Allah este mai mare ca şi Dumnezeul iudeo-creştin (o contradicţie  în text) „și persecută creștinii (Daniel 7:25, Apoc. 13)”. Islamul este în aşteptarea Califatului desfiinţat în anul 1924. „Mahdi, calif și lider politic, va fi însoțit de Isus (musulman) care va încerca să convingă creștinii să-l accepte pe Mahdi (Apoc 13:11-14), având puteri supranaturale”. De asemenea „Dajjal-ul (anticristul islamic) ce vine să apere evreii este similar cu Hristosul biblic.”. În acestă situaţie „Poziționarea musulmani versus creștini-evrei e identică în ambele escatologii”. (Articol tiparit in revista Alfa Omega TV Magazin 5.3 – Crestinismul si Islamul (mai-iunie 2015). Acest articol nu intenţionează să defăimeze Islamul, sau credincioşii musulmani, ci are un rol educativ şi să informeze pe creştini. „Consideram ca datoria noastră de creştini este sa ne rugam pentru musulmani si cei de alte religii, sa ii iubim si sa-i binecuvântam, sa le facem bine, si sa le vestim Evanghelia”. De asemenea amintim suportul biblic „Şi Avraam a zis lui Dumnezeu: „Să trăiască Ismael înaintea Ta!” Dumnezeu a zis: „Cu adevărat, nevasta ta Sara îţi va naşte un fiu şi-i vei pune numele Isaac. Eu voi încheia legământul Meu cu el, ca un legământ veşnic pentru sămânţa lui după el. Dar şi cu privire la Ismael te-am ascultat. Iată, îl voi binecuvânta, îl voi face să crească şi îl voi înmulţi nespus de mult: doisprezece voievozi va naşte şi voi face din el un neam mare. (Geneza 17:18-20)”. Trebuie să ne rugăm atât pentru Isac (strămoşul evreilor), cât si Ismael (stramosul arabilor), să cunoască lumina Evangheliei. Islamul şi alte religii[20]. Islamul este divizat în două „case” ele fiind „Casa Islamului (sau Casa Păcii, Casa Supunerii) și Casa războiului. Prima casă se aplică  acolo unde Islamul domină societatea şi legea islamică este aplicată în ţările musulmane. Ce-a de a două „casă” a războiului se referă la zonele unde musulmanii nu sunt majoritari, occidentul, unde au legitmitatea războiului, cucerire până la convertire forţată, sau acceptarea „păci” Islamului. „Luptă împotriva celor care nu cred în Allah. Când vei intâlni dușmanii tăi care sunt politeiști (aici fiind incluși și creștinii, credința în Sfânta Treime fiind considerată politeism), pune-i să aleagă din următoarele trei opțiuni. Invită-i să primească Islamul, și dacă acceptă, încetează să lupți contra lor. Dacă refuză să se convertească, cere-le să plătească taxa Jizya. Dacă sunt de acord s-o plătească, accept-o și nu le fă rău. Dacă refuză să plătească taxa, cere ajutorul lui Allah și luptă contra lor. (Sahih Muslim 19:4294, trad. din engleză”). O  scurtă istorie a Islaamului / Istoria pe scurt a Orientului Mijlociu, din perspectivă creștină. Islamul apare abia în  secolul 7 având în peninsula Arabă ca şi fondator pe Mahomed, descendent din Ismael fiul lui Avram. După moartea lui Mahomed conducea Islamului a fost preluată, asigurată de califi (urmaș, locțiitor). „Ultimul calif a fost sultanul Imperiului Otoman, însă în urma prăbușirii imperiului după primul război mondial și al revoluției din Turcia, instituția califatului a fost abolită în 1924, nemaifiind activată de atunci.” În timp recent liderul Statului Islamic (ISIS), Abu Bakr al-Baghdadi, s-a proclamat calif dar nu este recunoscut de nici o ţară. În timpul lui Mahomed islamul se extinde, chiar şi după moartea lui califatul islamic ajunge în  India până la Caucaz, Africa de Nord, Spania și Balcani. În privinţa Occidentului „după ce încercarea de a ocupa creștinătatea apuseană prin peninsula iberică a fost oprită în vest printr-o bătălie istorică în sudul Franței în anul 732” Spania rămâne sub puterea musulmană până în anul 1492, în timp ce Principatele Române luptă contra lor secole de-a rândul, conducerea musulmană este arogată de  Imperiul Otoman începând din secolul 14. În concluzie Islamul este o religie înfiinţată de om. Se pune întrebarea De ce evreii şi arabii/musulmanii se urăsc unii pe alţii[21]? . Este necesară precizarea că nu toţi musulmanii sunt arabi deşi sunt o majoritate. De asemenea există diferenţa de la o regiune la alta sau de la un stat la alt stat „(în zone precum Indonezia şi Malaezia) decât musulmani arabi.” De asemenea nu toţi musulmanii urăsc evreii ca şi faptul că nu toţi evreii urăsc pe musulmani şi pe arabi, nu toţi pot fi catalogaţi în acelaşi fel. Totuşi există o permanentă neîncredere şi chiar aversiune între evrei şi musulmani şi invers. Avem o explicaţie biblică la această aversiune, evreii sunt descendenţii lui Isac, fiul promis, pe când Ismael este fiul unei roabe egiptene (Geneza 16:1-16), iar Isac este acela care acea să-l moştenească pe Avram, iar atitudinea ostilă şi neînţelegerea s-au perpetuat între cei doi fii pentru că” Ismael râdea de Isaac (Geneza 21:9), Sara a vorbit cu Avraam să-i alunge pe Agar şi Ismael (Geneza 21:11-21),” eveniment care s-a întâmplat. Acest lucru cel mai probabil a provocat în inima lui Ismael dispreţ faţă de fratele său. Mai mul un înger a profeţit că această ostilitate va continua Geneza 16: 12  El va fi ca un măgar sălbatic printre oameni; mâna lui va fi împotriva tuturor oamenilor şi mâna tuturor oamenilor va fi împotriva lui; şi va locui în faţa tuturor fraţilor lui. ” La religia Islamică au aderat majoritatea arabilor, iar ostilitatea s-a adâncit. Coranul dă învăţături contradictorii cu privire la poporul evreu. „La un moment dat îi instruieşte pe musulmani să îi trateze pe evrei ca fraţi, şi în altă parte porunceşte musulmanilor să îi atace pe evreii care refuză să se convertească la Islam”. Conflictul este generat şi de cine este „Fiul promis” evreii spun că Isac, iar Coranul afirmă că a fost Ismael (contradicţie cu Geneze cap 22). Dezbaterea contribuie la ostilitatea de azi. Dar explicaţia nu este completă, fiindcă au fost perioade de pace sau indiferenţă între evrei şi arabi „De fapt, de mii de ani în Orientul Mijlociu, evreii şi arabii au trăit relativ în pace şi indiferenţă unii faţă de alţii.” Cauza principală are o origine modernă „După Cel de-al Doilea Război Mondial, Naţiunile Unite au recunoscut ocuparea unui teren de către poporul evreu, la restabilirea statului Israel, teren care a aparţinut acestora, dar la vremea reocupării lui era locuit de arabi (palestinieni).” Au existat proteste violente, furtunoase faţă de poporul Israel şi terenul ocupat. „Naţiunile arabe s-au unit şi au atacat Israelul într-o încercare de a-i alunga pe evrei de pe terenul lor – dar ei au fost învinşi de Israel”. Israelul este înconjurat de statele arabe foarte mari ca exemplu „Iordania, Siria, Arabia Saudită, Irak şi Egipt”. Biblic vorbind Israelul are dreptul să existe ca şi naţiune fiindcă Dumnezeu a promis acest loc descendenţilor lui Iacov nepotul lui Avram. De fapt Israelul trăia în trei Legăminte, Legământul mozaic de la Sinai, (legământ condiţionat) pe care îl calcă şi sunt pedepsiţi, Legământul Palestinian  în care Dumnezeu îşi ţine promisiunea  şi Legământul Davidic prin care Dumnezeu zideşte o Casă numită azi Biserică ca rezultat al Jertfei lui Cristos şi am văzut că arabi aşteaptă un alt fel de mesia. Atât evreii cât şi creştinii trebuie să caute pacea pentru vecinii lor arabi „Psalmul 122:6 declară, "Rugaţi-vă pentru pacea Ierusalimului! Cei ce te iubesc, să se bucure de odihnă”. Din păcate azi asistăm la o invazie în direct asupra occidentului necredincios sub multe aspecte cele mai multe cu caracter mai mult decât negativ. Islamul în Europa[22] (articol). În Europa avem o prezenţă „tradiţională” ca rezultat al ocupaţiei musulmane în Balcani, în Sud Estul Europei. Otomanii au favorizat musulmanii în detrimentul comunităţilor creştine de la graniţa imperiului (fosta Iugoslavie), dar acest lucru a dat naştere  „la tensiuni interetnice și interconfesionale puternice în regiune”. Din acestă cauză războaiele fatricide din fost Iugoslavie, au avut o componentă religioasă, creștin-musulmană şi etnică, iar în final religioasă, creștinnătatea -musulmană s-a desprins de Serbia ortodoxă. În Europa Occidentală influenţa musulmană a avut ca şi cauză emigranţii din ultimii 30-40 de ani în fostele puteri coloniale din Vest. „Integrarea acestor imigranți în cultura țărilor gazdă este dificilă, iar statisticile demografice arată creșterea accelerată a comunității musulmane în detrimentul Occidentului caracterizat de secularism sau a creștinismului tradiţional”. În ţara noastră Islamul este prezent în Dobrogea „fiind practicat de turci și tătari, rămași ca urmare a influenței Imperiului Otoman.” În timpul regimului comunist mulţi au emigrat în Turcia. De asemenea avem imigranți proveniți din țări arabe în oraşele mari şi în centre universitare. Emigraţia în România este scăzută fiind o ţară de tranzit spre Occident. Jurnalist francez despre miza „războiului civilizator” al Occidentului: Elitele au organizat invazia” migranților pentru a importa o clasă de slujitori care să-i înlocuiască pe europeni[23]. Eric Zemmour afirmă faptul că elitele au stabilit şi coordonat o „invazie” în Europa, o emigraţie în masă, din dorinţa de a avea o clasă de slujitori, muncitori, care să înlocuiască europenii ce nu doreau să facă muncă necalificată. Astfel s-a format un val mare de refugiaţi iar emigraţia din Orient a crescut spectaculos.”Astăzi, organizarea economică a lumii se bazează pe orașe și metropole mari unde trăiesc câștigătorii globalismului. Iar acești câștigători ai globalismului, care sunt conectați la lume, au nevoie de slujitori. Slujitorii o face multe activităţi ca: livrarea sushiului, pentru a le aduce pizza, pentru a le crește copiii, pentru a lucra în restaurante, pentru a lucra oriunde în orașele mari”, etc, lucru pe care europenii nu vor să le facă pentru că nu sunt plătiţi suficient, e o muncă de jos, etc. „Prin urmare, în ultimii douăzeci de ani a avut loc o întreagă acțiune dirijată în scopul de a scăpa de acele popoare originale, care nu vor să facă muncile pe care sunt puse să le facă și a le înlocui”, a afirmat Zemmour.” În plus Occidentul est implicat în „război civilizator” ce este provocat de elita care a organizat invazia, dar prin migraţia în masă „sutele de milioane de emigranți, în majoritate africani, care vor intra în Europa în următorii 30 de ani vor duce la o „nemaivăzută răsturnare demografică” Elitele tratează aceste persoane ca şi cum nu ar avea rădăcini ca o cultură, religie, tradiţii proprii etc. „Universalismul creștin a fost înlocuit de un universalism nebunesc, care crede că fiecare om este un individ fără rădăcini și că omul este redus la starea de consumator.” Zemmour afirmă faptul că „migranții să fie asimilați culturilor țărilor europene, s-a întâmplat exact invers: europenii au fost asimilați culturii invadatoare”. El a fost amendat de „Curtea Supremă din Paris cu suma de 5 000 de euro pentru incitarea la ură împotriva musulmanilor pentru că a vorbit despre „invazia musulmană”. Franţa se confruntă cu acest fenomen de 30 de ani şi riscă la ora actuală un război civil cu caracter religios.”În opinia sa, criza migranților nu este decât o „invazie musulmană”. Din păcate fenomenul continuă şi ne putem gândi la „Nuiaua lui Ismaiel” care „corectează” Europa necredincioasă. În plus apar şi alte aspecte care afectează creştinismul (cât a mai rămas), ajungânduse şi la martiraj.

4). Peresecuţia[24]. Israelul atacat cu rachete lansate din Fâşia Gaza (mai 06,2019 Poteraș Ionuț  04-05-2019 StiriCrestine). Combatanţii islamici din „Fâşia Gaza au lansat peste 150 de rachete pe teritoriul Israelului,”, acţiune la care Israelul a contracarat cu atacuri aeriene dar şi la sol. Sirenele au sunat şi au mobilizat pe locuitorii din Sudul Israelului, unii s-au refugiat în adăposturi. În timpul schimbului de focuri au fost victime umane. Violenţele au reînceput la scurt timp după un armistiţiu, după ce Israelul a acceptat alegerile din în luna aprilie. Starea de ostilitate continuă deşi Egiptul şi SUA intermediază încetarea stării de război.” conform corespondentului BBC din Jerusalem”. În sâmbăta respectivă tirul de rachete a lovit case din Israel iar „Rezidenţii s-au grăbit către adăposturi”. Au fost răniţi printre care „bărbat din Ashkelon, aflat la 10 km nord de Fâşia Gaza şi o femeie în vârstă din oraşul Kiryat Gat, aflat mai la est”. Sistemul antirachetă al Israelului (Iron Dome), a distrus câteva zeci de rachete lansate (conform IDF, forţele armate ale Israelului.). IDF a răspuns cu artileria şi lovituri aeriene în direcţia a 30 de localităţi din Fâşia Gaza, unde se afla un alt grup terorist, cu apartenenţă la Jihadului Islamic. Oficialii palestinieni şi Israelului se acuză reciproc, mai mulţi rezidenţi din Gaza au fost răniţi. Israelul este acuzat că nu a reuşit să ţină acordul de încetarea focului ce a fost mijlocit şi mediat de Egipt cu o lună în urmă. Violenţele au reînceput vineri în timpul unor proteste din Fâşia Gaza, din cauza unei blocade iniţiată de Israel cu intenţia de a bloca trasportarea de arme în Fâşia Gaza. Un palestinian la graniţă focul a rănit doi soldaţi adversari şi lucrurile au luat amploare. Atacul cu rachete a fost simultan cu înmormântarea celor doi combatanţi. „Rezistenţa va continua să răspundă la crimele ocupaţiei şi nu va permite vărsarea sângelui oamenilor noştri,” a spus purtătorul de cuvânt al Hamas, Abdel-Latif al Qanoua, într-o declaraţie” (Sursa: bbc. com). În Fâşia Gaza locuiesc cam două milioane de oameni care sunt afectaţi de blocada Israelului, reducânduse şi ajutoarele  financiare externe. „Vă chemăm să vă rugaţi pentru pacea Ierusalimului. (Psalmul 122:6). Deşi este o ţară mică, înconjurată de ţări mult mai mari și cu populaţii mult mai numeroase, Israielul a fost întotdeauna curajos în a apăra teritoriul pe care Dumnezeu i l-a dat lui Avram, Isac şi Iacov. Rugaţi-vă ca un număr cât mai mare de evrei să-l cunoască pe Prinţul păcii, Domnul Isus Hristos, şi astfel să îl experimenteze pe Cel care aduce pacea în suflet şi va aduce şi pacea care va domni pe întreg pământul” Creștini din Orientul Mijlociu se confruntă cu cea mai aspră persecuție din istorie[25]. (09.05. 2016  Realitati si perspective ). Coranul aprobă și indică pedepse ca decapitări, crucificări, tăieri de membre și expulzări, (Sura 8:11-12, Sura 5:33) pentru dușmanii lui Allah, necredincioșii, precum și sclavia (Sura 2:178,8:69,71). Sunt sute de mii de oameni din Siria şi Irak care au fugit de gruparea teroristă ISIS. Supravieţuitorii povestesc despre lucruri îngrozitoare ca decapitări, violuri și convertiri forțate. Ei se simt abandonaţi de lumea Occidentală care nu  face nimic împotriva grupărilor ISIS. Un film „Cântă puțin mai tare’’ despre ororile din al doilea război mondial din lagărele naziste în care un bătrân îşi aduce aminte de pasivitatea familiei sale şi a Bisericii. Juliana creştină  asiriană speră la proictarea acestui film să sensibilizeze inimile oamenilor. „Vrem să trezim lumea creștină. În timp ce stăm aici și rostim promisiunea „Un Holocaust nu se va mai întâmpla niciodată!’’, are loc un adevărat genocid în curs de desfășurare împotriva creștinilor din Orientul Mijlociu. „Situația din Siria și Irak - originea războiului civil și a SIIL, arătăm, că „Înainte de 2003, erau 1,6 milioane de creștini sirieni în Irak. Astăzi au mai rămas în jur de 400 000 acolo. Dintre cei 400 000, jumătate sunt strămutați din cauza grupării SIIL. 1,1 milioane au fost strămutați din anul 2003. Toate s-au întâmplat chiar în fața ochilor noștri, iar lumea creștină păstrează tăcerea.’’ Ca şi origine vedem că în Evul mediu, în timp ce Europa se confrunta cu popoarele migratoare venite de Est, imperiul Roman de apus se destrăma şi apar regatele medievale iar  populaţia musulmană cunoaşte o „infloritoare epocă de aur în artă, cultură și economie”. Dar după Renaştere revoluţia industrială, avansul tehnologic din secolele 19-20 face ca majoritatea musulmană să devină colonii europene cauza fiind petrolul din regiune. O majoritate din graniţele actuale sunt frontiere trasate de coloniile franco-engleze, iar ca şi consecinţe avem lupte „luptele inter-sectare și inter-tribale pe care le avem azi în state ca Yemen, Irak, Libia, Siria, Liban și altele” Deci Europa creştină are a mare vină. Islamul în Orientul Mijlociu (articol). Din păcate „Jihadiștii din Orientul Mijlociu cred că pot să ucidă, să răpească, să înrobească și să tortureze creștini și alte minorități religioase. Ei cred că pot face asta fără repercusiuni”, a spus Johnnie Moore, autorul cărții „Defying ISIS”. Acest drept şi l-au luat singuri sau din Coran, „Casa războiului”. În Nodul Irakului se găsesc creştini asirieni, descendenţi ai urmaşilor lui Cristos care suferă persecuţie. „Noi, creștinii asirieni din Orientul Mijlociu, suntem pe cale de dispariție”, a spus Juliana Taimoorazy. Ea a vizitat recent orașul Teleskuf și câmpia Ninive din Irak, unde 200 000 de creștini au fugit de Statul Islamic. „Casele sunt distruse. Când intri, vezi dulapuri rupte, paturi răsturnate, bucătării stricate”, a adăugat ea.”  Au totuşi o susţinere[26] prin „Desemnarea drept genocid a secretarului Kerry ce ajută la menținerea situației creștinilor în topul politicilor externe ale SUA. Cei care îi ajută pe creştini (lucrează la Departamentul de Stat) şi asigură reprezentarea creştinilor la negocierile de pace şi redobândirea proprietăţilor, care au obligaţi să le părăsească”. De asemenea „Se vor retrasa granițe și se vor reformula constituții. E absolut esențial pentru creștini să aibă o voce în acest proces. Altfel, ei nu vor mai avea loc într-o nouă Sirie sau un nou Irak”, a zis Nina Shea, reprezentantă a Hudson Institute.” De asemenea s-a creat un loc de refugiu în câmpia Ninive aşa că creştinii, yazidiții, sau alte minorităţi religioase să aibă posibilitatea de a se întoarce acasă fără frica exterminării fizice. „Dacă îți pasă de creștinătatea din această parte a lumii, săracă, ne-evanghelizată, vei susține ideea unui refugiu”, susține Richard Nicholson, de la Philos Project”. În pofida acestor orori suferite de Statul Islamic în această parte a lumii se experimentează o trezire spirituală. Dacă ne uităm  la Europa vedem mlticulturalism, corectitudine politică și identitatea spirituală a Europei ce sunt pe cale de dispariţie. Se pune întrebarea de ce tac creştinii din Vest şi alte organizaţii. „Personal cred că nu vor să fie văzuți ca islamofobi și nu vor să ofenseze pe nimeni. Chiar și organizațiile pentru drepturile omului nu vorbesc despre asta pentru că nu vor să jignească musulmanii”. Din păcate mulţi creştini au doar etichetă de creştin, se pune întrebarea dacă sunt mântuiţi cu adevărat, fiindcă insensibilitate faţă de aceste orori sunt un rezultat al păcatului, o roadă firii sau mai multe. Este un lucru ofensator pentru creştinii adevăraţi dar în primul rând pentru Dumnezeu. Acei creştini persecutaţi au părăsit tot ce aveau pentru a nu renunţa la Cristos. Ei sunt  martirii de azi. Creştinii de azi din Occident sunt egoişti şi dacă aceste lucruri nu li se întâmplă lor, familiilor din care fac parte, sau vecinilor ci se întâmplă mai departe ca loc fizic de ei „într-o gaură neagră numită Irak sau Siria, atunci spun că trebuie să se ocupe altcineva de asta.”. Acesta este motivul pentru care nu vor să audă „își închid ochii și își astupă urechile”. Întrebarea este „Cum îi poate apăra Biserica? Ce atitudine ar trebui să aibă” Un motiv este că  unii suntem prea mici să facem ceva, al doilea motiv este nepocăinţa, dar cred că fiecare dintre noi se poate ruga pentru creştinii persecutaţi. Din pricina ororilor efectuate de ISIS mulți musulmani devin creștini, prin viziuni supranaturale, sau datorită cruzimii islamiștilor. Acestă convertire a unui musulman la o altă religie implică  presiuni din partea familiei, a comunităţii, iar în zonele cu țările fundamentalist-islamice, se riscă pedeapsa cu moartea pentru apostazie. „Scopul final al Islamului este surprins în mai multe locuri în Coran și hadith-uri, și presupune supremația totală a Islamului peste tot pământul, pretutindeni: Mesagerul lui Allah a spus: „Mi s-a poruncit (de către Allah) să lupt împotriva oamenilor până când ei mărturisesc că nimeni nu are dreptul să fie adorat în afară de Allah şi că Mohammed este Mesagerul Său, şi până când vor face rugăciunile în mod corect, şi până când vor da milostenia obligatorie; (Sahih Bukhari 2:25)”. După al doilea război mondial Orientul mijlociu doreşte să obţină independenţă faţă de Occident sub forma naționalismului pan-arab. Au existat lideri ca Nasser în Egipt, dinastiei Assad în Siria, Saddam Hussein în Irak şi EP-ului lui Arafat. Dar „Primăvara Arabă aduce şi o alternativă naţionalistă care a dezamăgit „mulțimile: pan-islamismul”. Iranul (lumea șiită), ţările arabe, organizații ca Frăția Musulmană și Hamas şi„. Forme mai subtile ale islamismului se regăsesc și în partidul președintelui turc Erdogan”. La prima vedere lumea islamică pare unită  dar există rivalităţi regionale între „Arabia Saudită și Iran, ca lideri ai lumii sunnite/șiite, între Turcia (sunnită, non-arabă) și Egipt (sunnit, arab).” Ca şi zone de confruntare armată azi găsim „Yemenul (intervenție condusă de Arabia Saudită contra rebelilor susținuți de Iran), Siria și Irak (Iranul și Siria contra Statului Islamic, luptătorii SIIL fiind susținuți de saudiți și alte țări sunnite)”. De fapt afară de multe aspecte se poate reafirma că Islamul este o religiei a sabiei (azi gloaneţe şi rachete). Raport European - Antisemitism, islamofobie și problema imigranților în Europa[27]. Problema este departe de a fi simplă şi rezolvată, în luna februarie 2016 Parlamentul European  a declarat „măcelul grupării SIIL împotriva creștinilor și al altor minorități religioase ca fiind un genocid. Parlamentul a făcut un pas istoric aprobând această rezoluție care numește atrocitățile grupului terorist islamic ca fiind crime împotriva umanității”. De asemenea afirmă faptul că „ceea ce săvârșește grupul terorist islamic SIIL împotriva creștinilor și a minorităților religioase în Siria și Irak se ridică la nivel de crime de război și genocid. Ei au dat o rezoluţie în acest sens şi se afirmă că  „E foarte important să fie numit genocid. E important pentru că acesta e adevărul” a declarat Nina Shea, care lucrează cu cei de la „Freedom House”, un grup care documentează atrocitățile făcute de SIIL. „În teritoriul controlat de SIIL nu sunt dovezi în acest moment că ar mai exista vreun creștin. Toți creștinii au fost fie uciși, fie alungați. Mii dintre femeile yazidiților sunt sclave sexual”, a spus ea”. Deşi s-a luat poziţie situaţia în teren a rămas cam aceiaşi iar Nina Shea declară faptul că „Dacă am făcut jurământul solemn, acela că nu se va mai întâmpla niciodată ce s-a întâmplat în timpul Holocaustului evreiesc sub conducerea naziștilor, trebuie să facem același lucru și în cazul creștinilor”, a spus Shea”. Şi alte voci se ridică în apărarea creştinismului „Fostul congresman american Frank Wolf, care zeci de ani a fost vocea creștinilor persecutați din întreaga lume, a salutat acest vot unanim spunând că, în sfârșit, acesta recunoaște durerea și suferința celor care trăiesc constant sub amenințarea SIIL”. Din păcate veştile din teritoriile amintite mai sus cu privire la peresecuţia creştinilor nu sunt deloc îmbucurătoare. Isus avertizază (Luca 23:31)  Căci dacă se fac aceste lucruri copacului verde, ce se va face celui uscat?”, o relitate ce nu pate fi contestată nici astăzi. Corespondență specială din Ierusalim cu situația la zi din regiune, din perspectivă creștină. Creştini  în acestă situaţie trebuie să ne pună în genunchi pentru rugăciune  pentru că numai Dumnezeu poate schimba acestă  stare de lucruri. Apoi  este necesar finanţarea creştinilor care au fost strămutaţi, nu mai au aproape nimic, pentru un copilaş ce are nevoie de educaţie este necesari 8 dolari, sunt necesare aparte de răcit, iar bugetul pentru alimente este pe terminate, Biserica este aceea care trebuie să îi ajute. De asemenea deşi mandatul creştinului este de al vesti pe Cristos este necesar a se intra în politică „Noi, Trupul lui Hristos, trebuie să punem presiune pe candidații prezidențiali din SUA să aibă în vedere libertatea religioasă și situația creștinilor din Orientul Mijlociu”. Din păcate credinţa creştină trebuie apărată şi cu sabia pentru că acolo sunt „gruparea Boko Haram, Frăția Musulmană, grupările Hamas și Hezbollah. Avem de luptat cu o ideologie, dar trebuie să învingem gruparea SIIL ca să nu-și extindă Statul Islamic, califatul. Trebuie să-l atacăm cu atacuri aeriene foarte puternice. Avem nevoie de soldați acolo, dar nu doar soldați americani. Trebuie să fie o coaliție atotcuprinzătoare. Trebuie să implicăm statele moderne, statele islamice, precum Iordania și Egipt, în asta. Asta nu ar trebui să fie o problemă doar pentru SUA, ci este o problemă iudeo-creștină.” De asemenea  „UE și SUA declară genocid atrocitățile Statului Islamic contra creștinilor”. Şi aşa credinţa creştină în care se învaţă iubirea faţă de ceilalţi oameni. Matei 22:39  Iar a doua, asemenea ei, este: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.” riscă să devină o religie a sabiei, gloanţelor şi a rachetelor, care distrug vieţi omeneşti. Islamul și alte religii. Înțelegând ura Iranului pentru Israel[28]. Deşi  nu are un suport real pentru că toţi oamenii sunt egali în faţa lui Dumnezeu  situaţia rămâne tensionată în Orientul Mijlociu astfel „În Siria, numărul credincioșilor a scăzut brusc, de la 1.2 milioane la mai puțin de 500 000. În Irak, aproape două treimi din cei 1.5 milioane de creștini au fost fie uciși, fie forțați să fugă, de către Statul Islamic. Rezoluţia adoptată de Parlamentul European, cere „Curtea Penală Internațională să investigheze atrocitățile săvârșite de SIIL împotriva creștinilor, a yazidiților și a altor minorități religioase”. Hillary Clinton a afirmat că SIIL comite genocid, dar în decembrie 2015, Clinton a ezitat să folosească acest cuvânt, pentru că însemna să se ia măsuri clare pentru ca genocidul să fie oprit dat acum este încredinţată de realitatea lui „Sunt convinsă că avem destule dovezi acum. Ceea ce se întâmplă este genocid, cu scopul intenționat nu doar de a distruge viețile, ci și de a nimici existența creștinilor și a altor minorități religioase din Orientul Mijlociu, în teritoriul controlat de SIIL” a declarat Clinton”. Şi alte voci s-au alăturat în 2016 „chiar înainte de termenul limită stabilit de Congres, secretarul de stat John Kerry a rostit cuvintele așteptate de creștini și nu numai. „După părerea mea, Daesh (Statul Islamic) e responsabilă de genocid împotriva grupurilor din zonele pe care le controlează, printre care: yazidiți, creștini și musulmani șiiți”. Acest este un prim pas în vederea ocrotiri creştinilor de SIIL şi alte grupări radicale din Siria şi Irak. Reluăm pe scurt Istoria pe scurt a Orientului Mijlociu, din perspectivă creștină. Încă din secolul 1 creştinismul a fost  prezent în zonele respective, iar la mijlocul anilor 90 existau cam 1,2 milione de creştini, dar din pricina războiului din Golf, a terorismului şi atacurile împotriva creştinilor cam 1 milion de creştin au părăsit ţara, totuşi „Andrew White îi încurajează pe creștini să rămână în Irak”. Creştinii au avut doar câteva opţiuni „ să plece, să rămână și să plătească taxa islamică pentru necredincioși, să se convertească la islam, sau să moară.”. Majoritatea  au hotărât să plece. Mulţi dintre ei nu au ajuns în taberele de refugiaţi din Erbil, ci în alte zone din Kurdistan. Aici este locul în care se întâlnește una dintre bisericile lor pentru serviciul de închinare. Creştinii din Irak sunt nevoiţi să ceară ajutor altor comunităţi creştine, fiindcă sunt necesare datorită stării fizice, spirituale și emoționale. „Echipa „Alfa Omega TV” l-a întâlnit pe Canon Andrew White la Ierusalim. Acesta cheamă națiunea română să îi susțină în rugăciune în aceste vremuri, românii fiind printre cei care înțeleg cel mai bine suferința și condițiile dificile din perioada comunismului”. De asemena „Vicarul Canon Andrew White: Avem nevoie de oameni care să se roage pentru pace și care să contribuie financiar pentru stabilirea păcii. Avem nevoie de finanțe ca să putem oferi protecție, să acoperim nevoile oamenilor și ca să prevenim persecuția” şi România a trecut prin suferinţe pe timpul comunismului, iar acum este rândul lor să înţeleagă suferinţa fraţilor şi surorilor din Mesopotamia. (rugăciune) „Doamne Isuse, Îți mulțumim pentru poporul Tău, pentru Biserica Ta, pentru aleșii Tăi din România. Îți mulțumim că Tu nu i-ai uitat niciodată. Îți mulțumim că, prin toată suferința și durerea lor, ei sunt acum un exemplu și o încurajare pentru noi. Doamne, binecuvântează-i și folosește-i în mod miraculos pentru Împărăția Ta. Amin.” (Articol tiparit in revista Alfa Omega TV Magazin 6.3 - Înțelegerea vremurilor (mai-iunie 2016). Acum urmează un articol despre noi. Articolul despre invazia musulmanilor în Europa pe care nu vrei să-l citești: "Nu de străini avem să ne temem, ci de noi înşine. De la noi trebuie să începem socotelile[29] Sunt discuţii înflăcărate, întărâtate şi aprinse în ceea ce priveşte invazia musulmană în Europa care este Creştină şi care sunt consecinţele acestei invazii, legate de „structura etnică şi religioasă a ţărilor europene. O analiză a face „Simion Mehedinţi surprinzător de potrivit pentru abordarea subiectului din acest unghi”. Avem două fenomene a două culturi, care sunt foarte diferite şi se ciocnesc una cu alta, Islamul şi Creştinismul. În istorie acest fel de întâlniri s-au realizat în forţă cu tensiuni, armate, rar s-a întâmplat „realizandu-se asimilări de la sine”. Ele dau naştere la scenarii de frică şi ameninţări, când litera legii este a timpului prezent la faptul că dictează supremaţia drepturilor omului sau naţiunilor. Mircea Eliade surprinde acest aspect „sub teroarea istoriei – adevărul este că, indiferent dacă sunt goniţi de foame ori sunt trimişi intenţionat in Europa, oamenii acestei civilizaţii necreştine şi aflate la extreme de gândire şi atitudine faţă de noi, pătrund zilele acestea în inima civilizaţiei europene nu ca un pumnal ci ca o străfulgerare de conştiinţă”. Trebui să înţelegem că nimic nu se întâmplă dacă nu este îngăduit de Dumnezeu. Isaia 37:16  „Doamne al oştirilor, Dumnezeul lui Israel, care şezi pe heruvimi! Tu eşti singurul Dumnezeu al tuturor împărăţiilor pământului! Tu ai făcut cerurile şi pământul!”. Dacă civilizaţia europeană ar crede în Dumnezeu „o străfulgerare a minţii”, finalul acestui eveniment ar putea fi altul. Problema este şi la noi românii nu avem tot o „străfulgerare de conştiinţă”, câţi  dintre noi la vederea valului de invadatori care se apropie ne putem pune câteva întrebări simple „Câţi dintre noi am plâns muceniciile fraţilor noştri creştini din Siria martirizaţi lunile, anii aceştia? Câţi dintre noi ne-am pus dreapta credinţă mai presus de alte socoteli lumeşti ce ţin de politică, economie, civilizaţie?” De nu vedem într-o persoană străină că poate fi şi civilizată, de asemenea poate nu am spus cuvinte care zidesc, societatea şi nu am numărat farfuriile cu hrană pentru copiii altora, sau pe cele care le ducem la biserică pentru milostenie pe care le datorăm. Civilizaţia europeană se teme de o invazie necreştină „fără să vadă însă că, mai înainte de această invazie, a uitat ea însăşi de creştinătatea ei întemeiată pe dragostea jertfelnică”. Este necesar un exerciţiu de sinceritate de a primi în mod creştin pe aceia care nu sunt creştini ca dovadă a credinţei noastre. Adevărul este că nu avem credinţă şi ne este frică. „Un neam nu poate fi ucis de alte neamuri, ci se ridică sau piere numai prin puterea sau slăbiciunile sale” spunea Simion Mehedinţi. Se potriveşte această observaţie „Europei atât de preocupate în ultimele vremuri să crească nivelul de civilizaţie prin recunoaşterea dreptului femeii la avort, să educe sexual copiii pentru ca planificarea familială să fie adânc implementată în societate, să ridice moartea la rang de drept? spunea Simion Mehedinţi, iar ”răspunsul la ceste situaţii şi adevăruri trebuie recunoscute de noi, şi abia atunci se poate schima cursul istoriei în zilele acestea. Dacă redăm câteva cifre „în anul 1870, adică în perioada în care se năştea Simion Mehedinţi (n. 1868), în România se năşteau 300.000 copii la o populaţie de 8,7 milioane de locuitori iar în anul 2013 s-au născut puţin sub 180.000 de copii la o populaţie de 2,5 ori mai mare”. Raportata la numărul de copiii dintr-o familia avem exemple de oameni celebri  ca „Simion Mehedinţi a fost al unsprezecelea copil din familia sa, Mihai Eminescu a fost al şaptelea copil, George Enescu a fost al optulea copil, Constantin Brâncuşi a fost al şaselea copil” şi se poate continua, iar dacă ei nu ar fi existat unde era cultura română? Azi moda este să te căsătoreşti mai târziu, să ai unul sau doi copii sau deloc şi să ai o situaţie materială bună. De asemenea „Cei care trăiţi în sate sănătoase, cu mulţi copii, cu multă muncă şi multă economie, să ştiţi că nici un duşman nu vă va putea răpune. „Satele şi târgurile unde nu-s copii destui, unde nu-i muncă şi cruţare destulă, în curând vor fi în mâinile străinilor, căci nicio lege de pe faţa pământului nu poate scăpa de la moarte pe cel care se ucide singur” (Simion Mehedinţi – Socoteli cu străinii, 1924)”. În această invazie a Islamului civilizaţia Ocidentului este depăşită, cât despre noi românii suntem cei vinovaţi „Cui îi revine însă rolul să ne mişte inimile spre recunoaşterea acestor adevăruri şi spre rugăciunea pentru a trece – a câta oară – o nouă cumpănă a istoriei?”  În mod sigur  că fiecare dintre noi este responsabil de aceată situaţie. (Autor: Ana Vrânceanu, Vrancea Media) Islamul şi creştinismul îşi dispută lumea[30] (Semnele Timpului  22 IULIE 2010). Dacă revenim puţin în trecut     „Islamul a intrat de două ori în Europa şi a părăsit-o…” a treia oară, se pare că dacă va cucerii Europa se va axa pe o predicare şi ideologie, deşi practic avem şi multe atacuri teroriste şi multiple forme de invazie. (Terorismul în UE: atacuri, decese, arestări, http: //www. europarl. europa. eu/news/ro/headlines/security). Intenţiile lor sun clare „Vrem o armată de predicatori şi învăţători care vor prezenta Islamul în toate limbile şi în toate dialectele", spune Yusuf al-Qaradawi, cleric musulman şi lider al Consiliului European pentru fatwa și investigaţii (ECFR)”. Cei care studiază acest fenomen „Patrick Sookhdeo, director internaţional al Barnabas Fund” afirmă faptul că secularizarea a slăbit fundamentele creştinismului în societatea occidentală şi fac mai uşoară eforturilor musulmanilor radicali de a cuceri ţările din Vest. O majoritate de creştini au doar etichetă, iar o mare parte „se ruşineasă” de identitatea lor din pricina trecutului ca războaie mondiale, Holocaustul, rasismul şi altele. Cu o minoritate în Occident, musulmanii cunosc o creştere demografică impresionantă. „La Amsterdam şi la Bruxelles, numele dat cel mai frecvent nou-născuţilor este Mahomed. Acelaşi nume ocupă poziţia a treia, în Anglia, în topul numelor date băieţilor la naştere.” Totuşi ca şi factori importanţi în creşterea democrafică este migraţia continuă, rata mare de naşteri şi convertirile europenilor la Islam (conform Christian Telegraph.). Din aceste cauze populaţia musulmană s-a îmulţit de 10 ori mai repede ca şi alte grupuri astfel ca şi date „în perioada 2004-2008, conform Oficiului pentru Statistici Naţionale din Marea Britanie. Potrivit unor estimări, în 2007 existau cca. 1700 de moschei în Marea Britanie, 1600 de moschei în Franţa, peste 1200 de moschei în SUA şi peste 1000 de moschei în Germania”, iar fenomenul este prezent şi în USA fiindcă „În ultimele luni, sute de new yorkezi au protestat în van împotriva planului de a se construi o moschee în apropiere de locul unde s-au aflat turnurile World Trade Center, prăbuşite în urma atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001”. O concluzie pertinentă este că musulmanii vor fi majoritari spre sfârşitul secolului  XXI (Bernard Lewis, specialist în studii orientale şi comentator politic). Există alte voci care sunt de altă părere şi prezintă un succes invers „Islamiştii se înşeală: Islamul nu este religia care se extinde cel mai rapid în lume", susţine Ralph Peters de la New York Post, iar noul front este continentul african” de asemenea în urma unui studiu „realizat de Pew Forum, numărul musulmanilor a crescut în Africa de la 11 milioane, în 1900, la 234 milioane, în 2010. În schimb, numărul creştinilor din Africa a crescut de la 7 milioane, în 1900, la 470 de milioane, în 2010”. Există o extindere rapidă a creştinismului în Asia în care „Numărul credincioşilor creştini a crescut de la 101 milioane, în 1970, la 351 milioane, în 2005. La Jakarta (Indonezia), într-o ţară arabă, unde s-a desfăşurat şi un congres creştin chiar dacă a fost opoziţie puternică. Creştinismul versus Islamizare poate însemna o provocare cât şi posibilitatea de a vesti Evanghelia (Patrick Sookhdeo), iar creştinii pot să înveţe de la musulmani, zelul şi spiritul de sacrificiu, care era şi la noi în Biserica Primară. 2 Corinteni 11:24  De cinci ori am căpătat de la Iudei patruzeci de lovituri fără una; 25  de trei ori am fost bătut cu nuiele; odată am fost împroşcat cu pietre; de trei ori s-a sfărîmat corabia cu mine; o noapte şi o zi am fost în adâncul mării. 26  Deseori am fost în călătorii, în primejdii pe râuri, în primejdii din partea tîlharilor, în primejdii din partea celor din neamul meu, în primejdii din partea păgînilor, în primejdii în cetăţi, în primejdii în pustie, în primejdii pe mare, în primejdii între fraţii mincinoşi. 27  În osteneli şi necazuri, în priveghiuiri adesea, în foame şi sete, în posturi adesea, în frig şi lipsă de îmbrăcăminte! Întrebare care se pune esste  noi ce facem? Nuiaua lui Ismael corectează Franța? [31] BY BRAZILIENDAN ON APRILEIE 11 2008(2)  Întoarcerea la rădăcinile creştine: preşedintele francez Emmanuel Macron provoacă “republica laică” (articole • 11 APRILIE 2018 • Alexandru Mihăiescu). Amintim un verset din Geneza 16:11  Îngerul Domnului i-a zis: Iată, acum eşti însărcinată şi vei naşte un fiu căruia îi vei pune numele Ismael; căci Domnul a auzit mâhnirea ta. 12  El va fi ca un măgar sălbatic printre oameni; mâna lui va fi împotriva tuturor oamenilor şi mâna tuturor oamenilor va fi împotriva lui; şi va locui în faţa tuturor fraţilor lui.” Într-o Europa laică preşedintele Franţei Emmanuel Macron a provocat o avalanșă de reacții de indignare prin declaraţia că „vrea “să repare” legătura “deteriorată” dintre Biserica și Stat într-o țară impregnată de principiul laicității”. El  este primul preşedinte din Franţa care face paşi spre Biserica Catolică  recunoscând în felul acesta beneficiul credinţei şi religiei în societatea. Dezbateri de genul acesta apar şi în alte state din Europa. Există  analiză amănunțită, deliberare cu privire la rolul religiei în societate, dup zeci de ani în care s-au primit emigranţi musulmani mai ales din fostele colonii nord-africane şi Orientul Mijlocii, există un mare număr de intelectuali francezi care susţin revalorizarea unei moşteniri creştine. Macron ţine un discurs fața Conferinței episcopilor în care afirmă că „fața Conferinței episcopilor”. De asemenea a mai adăugat că „“Un președinte al Republicii care ar pretinde că se dezinteresează de Biserică și de catolici nu și-ar face datoria”. Este o mişcare politică care încercă să contracareze presiunea Islamului. În anul 1905 s-a dat o lege cu privire la separaţia Biserici de Stat, iar declaraţiile de acum au stârnit revolte de natură ideologică, iar „fostul prim-ministru socialist Manuel Valls… amintit într-un tweet despre “laicitatea este Franței”. Şi alte voci s-au ridicat afirmând faptul că „Laicitatea este bijuteria noastră. Iată ce ar trebui să apere un președinte al Republicii”, a scris tot pe Twitter noul șef la Partidului Socialist, Olivier Faure.”  De asemenea partidul La France Insoumise (stânga radicală) a criticat acest discurs ca fiind iresponsabil. De asemenea a mai adăugat faptul că „o “afirmație nedemnă de un președinte al unei Republici laice… Cuvinte iresponsabile care suflă în jarul tuturor comunitarismelor religioase”. “Și legea separației Bisericii de Stat?”? , (Alexis Corbière). Totuşi „Gérard Collomb, ministrul de interne, însărcinat cu relațiile cu cultele” l-a sprijinit pe preşedinte prin afirmaţia că avem de a face cu o căutare nouă a absolutului, a spiritualităţii care poate da un nou sens vieţii, care nu se desprinde de „principiul laicităţii”. De fapt este un compromis între Biserică şi Stat pentru că „Franța este, conform legii din 1905, o republică laică, cu un stat neutru, separat de religii”. Mulţi francezi văd problema tot aşa iar în urma unui sondaj „în 2017 de institutul WinGallup, 50% dintre francezi se declară fie atei, fie fără religie, față de 45% care se declară religioși”. Dar „un sondaj al ziarului de dreapta Le Figaro arată că 73% dintre cititori sunt de acord cu poziţia preşedintelui Macron”. Subiectul rămâne în dezbateri vii şi manifestări publice cu privire la credinţa musulmană sau ale moştenirii creştine din trecut. Aceste  mişcări şi dezbateri sunt doar praf în ochi pentru că  „Expert Codul tăcerii” ascunde un val de atacuri asupra simbolurilor creștine din Europa. Notre Dame a ars, dar alte 2.000 de lăcașuri creștine din Franța au fost profanate sau incendiate în ultimii doi ani și s-a tăcut”. O altă problemă sunt Bisericile transformate în Moschei de exemplu în Germania „Mai mulţi politicieni din Hamburg şi-au exprimat dezacordul faţă de transformarea bisericii în moschee, mai ales că în acest oraş-land nu se fac eforturi pentru îmbunătăţirea coexistenţei religioase. Pe de altă parte, pastorii protestanţi se plâng de îndepărtarea germanilor de credinţă. Începând din 2000, în Germania au fost închise peste 100 de biserici protestante şi peste 400 de biserici catolice. Cel puţin 277 de biserici protestante au fost vândute sau demolate începând din 1990. Alte 700 de biserici catolice urmează să fie închise în anii ce vin[32]. Dumnezeu este Suveran şi lucrează aşa cum crede de cuvinţă, avem exemple în Vechiul Testament, exemplu pe Ieremia ce consemnează cucerirea și supunerea lui Iuda de către împăratul Nebucadnețar (Ieremia 24.1). După ce rebeliunea a continuat, Dumnezeul-a adus pe Nebucadnețar și armatele Babilonului să distrugă și să pustiască Iuda și Ierusalimul (Ieremia capitolul 52)[33], sau în cartea lui Osia[34] care nu înţelege cum Dumnezeu aduce peste poporul lui un popor mai rău ca şi Israelul pentru a fi pedepsit. Problema de faţă este un fals, o mişcare politică fiindcă este vorba de o religie şi nu de o adevărată credinţă în Dumnezeu.

5). Simboluri /Notre Dame [35] (DE Ștefania Brânduşe /Exteren / Publicat: Miercuri, 17 aprilie 2019,14:51)   Simbolul[36] este un semn, o imagine, etc ce reprezintă direct sau indirect un obiect o fiinţă o idee, o noţiune o însuşire, un sentiment, în cazul nostru o religie şi anume religia creştină. A profana un simbol ce aparţine unei persoane sau naţiuni înseamnă a jigni acea persoană sau naţiune. Acoperişul catedralei Notre Dame[37] a ars în incendiu fiind distrus, el data din 850, iar părerile cu privire la acestă tragedie sunt împărţite. Autorităţile franceze susţin că a fost un accident, dar presa datorită atacurilor asupra simbolurilor creştine de către Islam susţine că nu a fost ceva accidental. Cele mai multe atacuri sunt trecute sub tăcere de către autorităţi. În ultimii ani 2 000 de locaşuri creştine din Franţa au fost profanate în ultimii ani spun surse din poliţie. În Germania luna trecută au avut patru incidente de genul acesta. „Unii politicieni francezi au atribuit aceste profanări, care ar fi mai mult de două pe zi, „secularismului militant”. Alte voci acuză autorităţile de faptul că „în majoritatea atacurilor din întreaga Europă, scrie Raymond Ibrahim pentru  „Gatestone Institute”, autorităţile plus Mas-media pus obstacole pentru identificare autorilor care fac profanări. Ei sunt „spălaţi” de presă sau sun catalogaţi ca şi bolnavi mintali (Raymond Ibrahim). Un site-ul german PI News, a constatat că aproape nimeni nu vorbeşte despre aceste atacuri asupra simbolurilor creştine, cu atât mai puţin despre creştini. „Este o tăcere elocventă atât în ​​Franța, cât și în Germania, în privința scandalului profanărilor, dar și în ceea ce privește originea făptașilor”. De asemenea, susțin ziariștii de la  site-ul PI german, autoritățile evită, cu orice preț, să acuze imigranții”. Din contră nu autorii profanărilor sunt în pericol ci cei care asociază profanare simbolurilor creştine cu emigranţi sun cei care sunt acuzaţi de ură promovarea discursului urii, de rasism şi sunt ostracizaţi. Ca şi exemplu „Cu doar nouă zile înainte de incendiul de la Notre Dame, tabloidul britanic The Sun scria că poliția franceză a înregistrat  875 atacuri asupra simbolurilor creștine în 2018 și 1.045 în 2017. Ibrahim, autor al cărții ”Sabia și iataganul  Patruzeci de secole de război între Islam și Vest”, este senior editor la Gatestone Institute și membru al Forumului pentru Orientul Mijlociu. „Ajunge cu acest cod al tăcerii!”. Alte atacuri asupra bisericilor pot fi enumerate ca şi exemplu incendierea bisericii Saint-Sulpice din Paris, ori, aruncarea unor fecale umane pe zidurile bisericii Notre-Dame-des-Enfacts din Nimes sau vandalizare şi orgii de la bazilica Saint-Denis, de lângă Paris. O altă voce în urma incendiului de la Saint-Sulpice „liderul partidului republican din Franța, Laurent Wauquiez, a acuzat mass-media că nu a acordat suficientă atenție acestui act de profanare.”  Wauquiez  mai adaugă că „Ajunge cu acest cod al tăcerii” şi cere o investigaţie parlamentară cu privire la atitudinea anticreştină. La fel „PI News scrie că și în Germania, „există un război înfiorător împotriva a tot ceea ce simbolizează creștinismul: atacuri asupra crucilor de pe vârful munților, statui profanate pe marginea drumului, biserici vandalizate, și, mai nou și cimitire”. Chiar dacă Franţa este este laică, cu statut de ţară democratică, este părtinitoare în ceea ce priveşte religia creştină. Ibrahim afirmă că site-ul german indică cine este în spatele acestor atacuri profanatorii au lăsat în urmă suficinte indicii. Crucile sunt rupte, altarele sunt distruse, bibliotecile incendiate, cristelnițele sunt răsturnate, iar ușile bisericilor mânjite cu expresii islamice precum „Allahu Akbar”. De asemenea există şi informaţii sigure şi este citată „o informație apărută în noiembrie 2017 pe un site german, potrivit căreia numai în Alpi și Bavaria, în jur de 200 de biserici au fost atacate, iar mulți dintre făptași sunt „tineri cu un background migraționist”. În alt caz „sunt descriși ca „tineri islamiști” Şi „El citează un raport din noiembrie 2017 realizat de un site german, potrivit căruia numai în Alpi și Bavaria, în jur de 200 de biserici au fost atacate, iar mulți dintre făptași sunt „tineri care se confruntă cu migrație” (Ibrahim). Se pare că există o creştere ascendentă  a atacurilor asupra  bisericilor şi simbolurilor creştine. Întrebare este cum răspunde Europa la aceste situaţii, ce face România, ce fac eu? Pasivitatea nu poate duce las nimic bun  şi trebuie luată o poziţie mai fermă la nivel de Occident, ţară dar şi eu ca şi creştin. (Traian Ungureanu). Ce a ars la Notre Dame? [38] (Doina Bejenaru). Flăcările de la Catedrala Notre Dame s-au stins, dar adotă cu ele şi creştinismul care este într-o stare de agonie ce dunce la moarte. Un urma acestui dezastru a rămas dezonoarea confuzia, nesiguranţa în acestă lume şi nu mai avem cu se să ne mândrim. Franţa ca şi alte ţări democratice şi libere se află în postura unui risc asumat şi consecinţele acestei stări. Nu puţini au fost politicienii, personaje media sau capi ai lumii ceştine care au condamnat acestă dramă  în frunte cu preşedintele Franţei. „Folosind și obosind cu aceleași formule și clișee, toți au pomenit arta, cultura, artefactele, simbolisitcă pariziană și respectul pentru vestigii istorice. Nimeni n-a vrut sau n-a știut să pătrundă în tristețea unei epoci de adîncă defăimare, dispreț și ostilitate față de creștinism.” Din păcate toate cuvintele despre „Omagierea oficială a Catedralei Notre Dame” sunt doar ipocrizie. Fac această afirmaţie pentru că „personajele politice, media și culturale care fac acum elogiul Catedralei sunt aceleași figuri care practică o indiferență constantă și, „adesea, criminală față de tot ce e creștin”. Cu mult anterior faţă de incendiul de la Paris, creştinii din Orientul Mijlociu, Africa și Asia au fost, sunt şi vor fi prigoniţi, fără nici o reacţie pozitivă sau de împotrivire din partea Occidentului. Orice altă minoritate este apărată dar creştinii nu. Există demonstraţii de stradă şi campanii media care susţin drepturile homosexualilor, drepturile transgender, tratamentul Islamului sau suspiciuni de rasism, dar  vor exista mişcări de stradă în faţa ambasadelor Pakistanului sau Nigeriei, Korea de Nord, sau alte state unde creştinii sunt alungaţi sau ucişi. Creştinismul are la ora actuală statutul de proscris. O persoană educată şi la curent cu ştirile va afla din mas- media că „tradiția creștină e o fabrică de rasism, violență și superstiții”. Scara de valori s-a întors pe dos iar cei care deplâng ce s-a întâmplat la Notre Dame se află sub presiunea propriilor convingeri şi nu văd în acest edificiu „decît o mașină de absorbit turiști, propagând imaginea Franței și, prin asta, o sursă de încasări.” De aici vine insitenţa cu privire la ce s-a pierdut în incendiu „cultură, prestigiu și artefacte, etc.” (Protestation anticlericale à Lyon en aout 2017• Crédits: Robert Dayrail – Getty). Vedem superficialiatea şi aroganţa oamenilor care au ratat şi nu au prevăzut drama de la Notre Dame, care a fost distrusă în câteva ore, şi am văzut ce se întâmplă culturii şi civilizaţiei Europei. Fără nici o urmă de reţinere se poate afirma că „suntem civilizația cea mai vinovată de vandalism în raport cu ea însăși.” Notre Dame, poate fi restaurată dar nu va mai fi aceeaşi pentru că „așa ceva nu se întâmplă decît pe un fundal de nepăsare sau cu un gest de rea credință”. Dar tot aşa de bine cu tipul poate devenii Moscheie. În ziua de azi multe biserici au fost profanate  în Franţa câteva sute doar în 2017, dar ştirile nu au ocupat prima pagină a ziarelor, sau ştiri în mas media, sau chiar au rămasă neâregistrate (fiindcă nu dă bine), cui? „Trăim, în schimb, febril, cronica mediatică a Bisericii denunțate ca vizuină de pedofili” sunt multe voci care argumentează că Biserica se autodistruge şi o aliniază „la practicile sexuale curente rămîn neauzite.” Papa Benedict[39] a fost îndepărtat sub forma unei pensionări filantropice. Nu i s-au adus acuze că era prea catolic sau că a renunţat la catolicism şi a îmbrăţişat liberalismul. Catedrala Notre Dame rănită de foc era doar o relicvă a creştinismului şi supravieţuia sub forma de muzeu-artistic. Dar  procesul de nimicire a început mai devreme când „în 1793, apostolii revoluției franceze și părinții militanților de astăzi au făcut din catedrală un depozit, au jefuit-o și reconsacrat-o pentru sărbătorirea a două culte monstroase: Cultul Rațiunii și Cultul Ființei Supreme – amîndouă impuse cu forța și sărbătorite, la Notre Dame, în numele libertății. Acesta a fost primul foc care a mistuit-o în tandem cu necredinţa Occidentului în Dumnezeu. Despărţirea Occidentului de credinţa în Dumnezeu şi de religia creştină era ceva vechi iar azi preţuim „sub îndrumarea ghizilor noștri culturali, orice colibă, orice cap de sfoară și pietroi rătăcit în Mongolia sau pe Amazon.” Tot ce  nu este civilizaţie europeană este mai valoros decât trecutul creştin şi nu mai are nici o valoare „Creștinismul și catedralele, gîndirea și etica, speranța și credința”. La construcţia Catedralei o minune „inginerească și arhitecturală care a făcut posibilă, construcţia la 1160……. . Nu știm de pildă că Notre Dame, Chartres, York, Strasbourg, Köln, Milano și alte catedrale au fost construite de oameni încredințați că lucrarea va fi terminată, fără să știe cînd, dar conștienți că nu o vor vedea în timpul vieții lor omenești”. De asemenea „Ceva fabulos trebuie să fi menținut dăruirea acestei munci care a înghițit, la fiecare catedrală, două sau trei sute de ani.” Acest lucru  a însemnat comunitate şi comuniune, o lume solitară şi speranţa din care s-a născut Europa. Aceste valori azi sunt respinse, neînţelese şi neacceptate, dar acolo au fost încoronaţi regii Franţei şi a Angliei şi trebuia să rămână un simbo la al trecutului. „Europa Catedralelor a fost Europa”. Cine nu îşi cunoaşte trecutul riscă să facă aceleaşi greşeli care s-au făcut anterior. Distrugere Catedralei ne pune în faţa unor adevăruri din care ne-am născut, iar comparaţia cu Turnurile Gemene „căzută în flăcări la Paris a fost comparată cu turnurile doborâte la New York. E mult spus.” S-a  asista la o dispariţie de mult prevăzută (scria în Le Figaro). „În 1904, Marcel Proust, nicicînd un evlavios, scria în Le Figaro un eseu plin de reproș pentru lumea care neglija activ și lăsa în mizerie Notre Dame”. Nu a fost singura voce care a prevăzut decăderea ei, „Cu 70 de ani înaintea lui, Victor Hugo, nici măcar un amic trecător al lui Isus, scria Cocoșatul de la Notre Dame și striga în ajutorul Catedralei lăsate uitării.” Ce au văzut atunci se adevereşte astăzi, dar lumea occidentului nu ia în seamă. Speranţa rămâne la reacţia oamenilor de rând, anonimi, când „Mii și mii de necunoscuți au plîns, au cîntat și s-au rugat în fața Catedralei cuprinse de flăcări”, arătând o credinţă vie. Este o surpriză pentru potentaţii vremii şi mândria celor care „au  hotărât” cum va fi viitorul nostru comun o Europă laică cu mai multe viteze. (Autor: Traian Ungureanu, europarlamentar).

6). Analiză - Invazia musulmană în Europa[40] Invadarea Europei de către Islam, „terorismul musulman”, impactul spiritual asupra unei Europei cu trecut creştin, cauze mai vechi ce au devenit cronice necesită o clarificare în vederea unor soluţii posibile când două civilizaţii se ciocnesc. De fapt recent am avut de a face cu două invazii de emigranţi în Europa primul s-a produs în mod mai puţin agresiv, pe  perioadă mai lungă de timp prin anii 90 din secolul trecut. Ea a fost favorizată şi stimulată de căderea regimurilor comuniste când frontierele au fost practic deschise şi s-a circulat mai uşor spre ţările din Occident. Majoritatea au fost musulmani paşnici ce vin şi în majoritatea lor din Turcia[41], și din zona Magrebului, legal sau ilegal pentru a scăpă de sărăcie. Astfel în Franţa şi Germania[42] s-a ajuns la minorităţi musulmane „integrate și stabile în jurul cifrei de cinci milioane de locuitori, reprezentând între 7-10% din totalul populației din respectivele țări europene.” Aceste comunităţi au devenit „capete de pod”…. . pentru puternicul asalt migraționist musulman asupra Europei din anul 2015. Al doilea val l-a constituit evident cel al refugiaților de război, de dată recentă. O schimbare majoră s-a produs când minorităţile musulmane s-au transformat din „populații conlocuitoare – populații înlocuitoare. De asemenea trebuie să percepem „diferențele uriașe între cele două civilizații, creștină și musulmană, în ceea ce privește mentalitatea referitoare la viața sexuală”. În cultura „creştină”, post creştină europeană, în post modernism, principala componentă este hedonismul (Concepție care proclamă plăcerea drept binele suprem, iar dorința de a o obține, principiu al comportamentului este cultul plăceri). Ea se sustrage religiei şi moralei. Astfel omul occidental este astăzi amoral  fals şi religios. Sub aspect juridic se recunoaşte şi uniunea homosexaulă ca fiind legală. Dar de la aspectul homosexual, tolerat şi uneori privită ca ceva anormal şi în privat se trece la manifestare publică şi agresivă încurajată de mas media ori problema are două tăişuri fiindcă SUA  şi Europa „din motive de calcul politic şi din cinism” pe de o parte încurajează libertatea individului care rupe tradiţia şi normativitatea moral-religioasă, persoane sau comunitatea respectivă şi este mai uşor de manipulat. El sau ei se consideră liberi să aleagă orientarea sexuală, dar sunt captivi hedonismului şi „va fi o pradă relativ uşoară pentru manipularea politică circumstanţială şi periodică.” Cât de departe sunt de Biblie Geneza 19:5  Au chemat pe Lot şi i-au zis: „Unde Sunt oamenii care au intrat la tine în noaptea aceasta? Scoate-i afară la noi, ca să ne împreunăm cu ei,”  cetăţi care au fot nimicite de Dumnezeu fiind vorba de Sodoma şi Gomora. Nici în timpul lui Pavel nu era mai bine  Romani 1:26  Din pricina aceasta, Dumnezeu i-a lăsat în voia unor patimi scârboase; căci femeile lor au schimbat întrebuinţarea firească a lor într-una care este împotriva firii; 27  tot astfel şi bărbaţii, au părăsit întrebuinţarea firească a femeii, s-au aprins în poftele lor unii pentru alţii, au săvârşit parte bărbătească cu parte bărbătească lucruri scârboase, şi au primit în ei înşişi plata cuvenită pentru rătăcirea lor. Pe de altă parte homosexualitatea şi libertinajul slăbesc familia tradiţională iar ca rezultat avem scăderea natalităţii ce poate fi o catastrofă pentru civilizaţia occidentală, aspect care nu se ia în seamă în momentul actual. Din acest punct de vedere demografic în viitor musulmani poligami şi comunităţile etnice vor avea de câştigat. În paranteză şi în Africa actuală comunităţile de acolo supravieţuiesc mai ales prin numărul mare de copii, pe care îi duc la orfelinate ne-având capacitatea de ai întreţine singuri ca şi familie, iar raportul de rudenia mamă, copil, tată, copil fiind puternic diminuat. Revenind la Europa ce este „ipocrită și decrepită, travestită și fardată grosolan, simbolizată prin femeia cu barbă, se va scufunda singură în mocirlă, din cauza propriei sale depravări” nu are mare şansă ca să fie populaţie dominantă. În lumea musulmană există o explozie demografică astfel „Populaţia islamică a crescut, de la 12% din populaţia globului, cât reprezenta la anul 1900, la aproximativ 20% în anul 2000, în prezent atingând un procent și mai mare, dar imposibil de stabilit cu precizie. Frecvent, în ţările islamice un singur bărbat, împreună cu cele 3 – 4 neveste legitime, formează o singură familie, care poate procrea până la 20 – 30 de copii. Pierderile reprezentate de tinerii morţi în războaie sau în atentate sinucigaşe sunt acoperite şi depăşite cu o repeziciune uimitoare”. Aşa au făcut turcii timp de secole, apropo de ienicerii care au fost răpiţi de copii şi din  România sau de „jihadiştii de azi cu atentatele lor teroriste, vor face musulmanii aparent inofensivi, stabiliţi legal în Europa de Vest, cu o sexualitate bine disciplinată moral-religios”, care vor devenii o populaţie, comunitate înlocuitoare. Pe de altă parte războaiele anti -  musulmane duse de către SUA, timp de un deceniu şi ceva sau radicalizat lumea  musulmană  a reacţionat prin atentate şi războiade de gherilă. Ca şi un exemplu avem „războiul împotriva Irakului, de fapt bombardarea și devastarea Irakului. Evident, miza principală a destabilizării Irakului a fost acapararea petrolului, dar nu era singura,” fiindcă este vorba şi de o miză politică. Aici[43] există mai mute posibilităţi ca: ţările respective să admită baze americane pe teritoriul lor şi să aibă „conduceri-marionetă filoamericane”, cele care nu vor, trebuie să fie slăbite economic – militar, prin diferite tipuri de embargouri şi să fie integrate sub o formă sau alta sub dominaţia USA şi aliatului din zonă. Apropo de Occident şi el face la fel. Prin aceste metode ţările nu mai pot să decidă  ele însele în ideea unei suveranităţi naţionale cu  privire la bogăţie naturale, respectiv de petrol. În celelalte     ţări guvernele sunt răsturnate cu forţa prin lovituri de stat. „Primăvara arabă” a fost regizată iar ce să realizat în ţările arabe a avut ca şi scop destabilizarea din Tunisia până în Yemen. William Engdahl afirmă că după al doilea război mondial USA nu se ocupă aşa de mult de ocuparea militară a unei ţări sau teritoriu cât pe controlarea resurselor vitale a ţărilor respective. Situaţie este mai veche şi cu privire la Occident ca şi azi „“Munții noștri aur poartă, Noi cerșim din poartă-n poartă. De-am închide-a țării poartă, Alții ne-ar cerși la poartă!” (Octavian Goga). După prăbuşirea URSS, USA, a  creat un imperiu ce „controlează finanţele mondiale, lanţul alimentar de bază, energia, petrolul şi industria chimico-farmaceutică,” şi doreşte să facă acest lucru pe întreaga planetă. „Scopul final al SUA în momentul de faţă (arată în continuare Engdahl ) este acela de a pune sub controlul său militar resursele din Africa şi Orientul Mijlociu, spre a putea bloca în acest fel creşterea economică în China şi Rusia, tocmai pentru a controla Eurasia în întregime.” Dar în prezent în momentul de faţă   şi SUA este în declin  cu privire la controlul militar chiar dacă nu recunoaşte scopul  este de „putea bloca în acest fel creşterea economică în China şi Rusia, tocmai pentru a controla Eurasia în întregime.” (William F. Engdahl). Revoltele din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord nu sunt doar mişcări spontane ci fac parte dintr-un plan bine pus la punct, ele au sursa  nu în interior „ci aceste revolte au fost provocate din afară şi fac parte dintr-un plan politico-militar anunţat de către fostul preşedinte al SUA G. W. Bush la o reuniune a G8 din anul 2003, proiect numit „Orientul Mijlociu Mare”. Acest proiect a fost pus la cale de către SUA pentru a lua sub control – prin „democratizare”, de fapt prin „balcanizare” – întreaga lume islamică, din Afghanistan şi Pakistan, prin Iran, Siria, Egipt, Libia, până în Tunisia și Maroc, adică până la Gibraltar”. Nimeni nu-şi recunoaşte înfrângerile nici Anglia nu a făcut acest lucru acum 100 de ani, iar planul poate da greş. Azi UE se luptă să facă acelaşi lucru şi sunt state unde reuşeşte dar altele se opun. Ceea ce s-a numit „primăvara arabă” a fost planificată şi organizată iar cei care au dus la instigare pe reţelele de socializare au fost manipulaţi şi plătiţi. „Liderii arabi ai răscoalelor din statele islamice au fost instruiţi la Belgrad, de către specialişti americani din organizaţiile Canvas şi Otpor, unde s-a constituit o adevărată şcoală de diversiune şi destabilizare politică, după înlăturarea violentă de la putere a fostului preşedinte sârb Miloşevici”. Bogăţiile foarte mari formate din fonduri şi resurse, ce trebuiau să ajungă în mâna liderilor ţărilor arabe, trebuiau să fie „democratizate” ca să se poată realiza „economia de piaţă” şi să  poată fi restructurată economia după indicaţiile FMI şi în acest fel „băncile şi societăţile financiare occidentale să poată veni şi să-şi ia prada” (Engdahl). Aşa s-a întâmpla în Rusia în anii 90. Toate aceste lucruri  le resimte şi România şi observăm că se lucrează pe mai multe planuri. Pe de altă parte un motiv este „fi „securizarea” şi militarizarea resurselor de petrol din locuri precum Libia şi Sudan, ţări care prezintă interes pentru creşterea economică viitoare a Chinei.”  Acest plan a fost ţinut ascuns şi divulgat, de  către Engdahl în 2014 dar el a fost pus la punct în 1988  de către „Zbigniew Brzezinski, într-o carte”. Strategia USA  era de să domine eurasia, să blocheze accesul Chinei şi al Africii la resursele petroliere. Vedem astfel cum interesele politice financiare ale unor ţări, duc la ruină economică în primul rând statele mai sărace. Astfel vedem cum „În anul 2006, China a invitat la Beijing 40 de şefi de state din Africa, făcându-le oferte de afaceri deosebit de avantajoase și propunând-le în acelaşi timp să facă investiţii, să construiască în Africa locuinţe, spitale şi să realizeze mari proiecte de infrastructură, tot ceea ce nu a făcut FMI în Africa timp de 30 de ani de când se află înfipt acolo”. Dar bogaţii vor întotdeauna ceva mai mult astfel „ după acest eveniment, Pentagonul a constituit un „Centru de comandă” special pentru Africa, Africom, şi a început cu destabilizarea ţărilor bogate în resurse din nord”. Ca şi rezultat politica SUA a dus la distrugere, astfel „Tunisia, Egiptul, Siria şi Libia – altădată ţări prospere – sunt acuma ajunse prin ele însele la anarhie şi ruină. S-a produs un exod al refugiaţilor din ţările musulmane destabilizate de SUA, dar ajutate şi de Occident, fapt care este o lovitură de graţie dată „Spiritul creștin european.” Odată cu refugiaţii s-au infiltrat şi teroriştii care în celule mici au făcut ca viaţa în Europa să nu mai fie sigură, atentând şi la populaţia civilă, femei şi copii. În ţările destabilizate ca Siria Tunisia și Egiptul s-au produs mişcări ani-guvernamentale prin scenariile amintite ulterior, reţele de socializare, instigatori, manipulanţi. „Protestatarii cereau libertăți politice și manifestau împotriva dinastiei Assad, președinții Hafez și fiul său Bashar aflându-se la conducerea țării de aproape o jumătate de secol. Organizatorii străini ai destabilizării au speculat abil și disensiunile confesionale intra-musulmane existente aici, respectiv faptul că secta alawită era apropiată a familiei Assad și majoritatea persoanelor care dețineau funcții importante în stat erau membri ai acestei secte”. A fost manipulată şi minoritatea curdă[44] (un popor fără ţară  stabilit în 4 state ca Turcia, Iran Irac şi  Siria). La fel[45] s-a întâmplat cu „Gaddafi în Libia și Mubarak în Egipt, președintele Bashar al-Assad a recurs la reprimarea manifestanților. Deosebirea este că Gaddafi și Mubarak au căzut în scurt timp, dar Assad a rezistat neobișnuit de mult”. Conducătorii    Libiei şi Egiptului nu au primit ajutor, ori în sprijinul „lui Bashar al-Assad a intervenit Federația Rusă”. Interesele preocupare de a obține un succes, un avantaj a Federației Ruse sunt opuse celor din SUA[46]. Demagogia Occidentului[47] pe de altă parte a dat greş pentru că „democratizarea Siriei” care luptă cu dictatura lui Bashar al-Assad, pe de o parte, iar din alt punct de vedere „Arabia Saudită este țară „prietenă” a Americii și deci nu mai trebuie „democratizată”.” De fapt sunt interese politice USA ar elimina Fedeaţia rusă din cauza conductei de gaz metan furnizat în Balcani, Italia și sudul Europei iar pe de altă parte „Qatarul, Arabia Saudită și Turcia au planificat construirea unei mari conducte de transport gaz către Europa Centrală și de Sud, care permitea scoaterea Rusiei din joc, dar care trebuia inevitabil să traverseze teritoriul sirian.” Cineva spunea pe bună dreptate că „nu există ţări prietene ci doar interese”. Şi Maria Britanie încă din anul 2009 a planificat războiul civil dintre „Siria, SUA, Israelul și Marea Britanie, şi  au finanţat Siria şi grupările jihadiste radicale anti-Assad, care mai târziu s-au numit Statul Islamic, fiind o creaţie  SUA ca şi Al-Quaeda ( spune fostul ministru francez de Externe Roland Dumas). Ce este interesant[48] că se fuge de răspunderea personală şi abia după ce nu mai sunt implicaţi unii oamenei politici sau militari rup tăcerea. Astfel în urma războiului civil din Siria ce a devenit un război de uzură au luptata şi trupe din alte state, milioane de civili s-au refugiat în ţările apropiate musulmane „Turcia, Iordania și Libanul, apoi din Turcia” refugiaţii au fost încurajaţi să treacă în Europa. Au fost peste un milion de morţi şi 3 milioane de refugiaţi în 2015. în urma acestor migraţii spiritul european este practic ucis şi ireversibil „Dispare cu repeziciune atât Europa marilor culturi – Europa literaturilor clasice, a artelor plastice, a muzicii simfonice și a filosofiei – cât și Europa fericirii cotidiene, a vieții plăcute și a divertismentului.” De asemenea dispare sentimentul de siguranţă, viaţa de noapte, valorile occidentale au dispărut deja având concursul elitelor europene, S-a produs un fel de bumerang neprevăzut ca şi o  pedeapsă divină pentru cei din Occident „(i. e. SUA și o Europă prea servilă în raport cu SUA)”, care au fost provocate în lumea arabă, din lăcomie dorinţă avară „nebun, nebunesc vizând o globalizare cu forţa”. Dar  Europa se comportă în mod bizar cu refugiaţii, lideri ca Angela Merkel, ca a şi o criză umanitară, în care vedem o „combinația letală de naivitate stupidă, prostie flagrantă, lipsă de viziune, imbecilitate criminală, iresponsabilitate și necesitate politică de care au dat dovadă atât elitele politice cât și serviciile secrete de informații, numite (aici impropriu) de „Inteligență)”. Cotele de emigranţi sunt repartizate în mod obligatoriu statelor membre UE (fără a fi consultaţi) în centre de primire unii,” găzduiți în centre de primire confortabile, hrăniți, apoi ajutați să primească gratis o locuință, să li se ofere un loc de muncă și să fie integrați în societățile occidentale”. Dar depăşiţi de situaţie a apărut şi reversul o Europă a gardurilor (parcă am fi în Evul Mediu) şi nu există o evidenţă clară a numărului de refugiaţi o  adevărată babilonie. Pe de altă parte gloatele de refugiaţi sunt greu de controlat  ei refusă ajutorul semn care sar în ochii occidentalilor dar şi a musulmanului de rând care îşi aduce aminte de cruciade. Idivizii de genul acesta doresc o integrare în Europa, sunt „dubioşi „, fanatizați religios, cu pregătire militară și potențiali teroriști? În acest fel sute, poate mii, de teroriști arabi au fost ajutați, practic invitați să intre în țările occidentale, să se cazeze aici și să treacă la acțiune”. Ei nu au cultura necesară pentru a se integra, (omul european (homo europaeus) și conștiința de sine a Europei) ci mai degrabă vin să domine la fel şi „Musulmanul de azi are resentimente istorice, conștiente sau subconștiente, față de Europa și are motivele lui să fie pornit distructiv împotriva civilizației europene”. Astăzi lucrurile sunt mai periculoase ca pe vreme expasiunii otomane mai ales în sensul că posibilitatea unui singur om este mul mai mare de a face rău cu arme mai sofisticate. De la o invadare paşnică s-a ajuns rapid la agresiune la nivel de indivizi mulţimi necombatante şi militari. Spiritul European, este pe cale de dispariţie, liderii Europei sunt personaje mediocre sau mai rău, iar Islamul a mutat războiul antieuropean în Occident. Este un război musulman sinucigaşi, apropo de avioanele Kamikaze din al doilea război mondial, o caracteristică a Orientului, pusă faţă în faţă cu soldatul european care este un alt gen de luptător. Se pare că Europa nu mai are şanse să câştige acest război nici în plan militar nici creştin / ideologic. Cauza este  „că această idee este o afacere, nu o religie cu atât mai puţim credinţă. O întrebare pertinentă şi greu de înţeles este că nimeni nu a pus problema în mod serios în mas media şi în public dacă SUA  are o răspundere pentru războaiele civile din ţărtile de unde vin refugiaţii din Siria sau Liban. De asemenea ce rol are implicarea Rusiei şi a Occidentului în aceste conflicte cu nenumărate dezrădăcinări, drame şi pierderi de vieţi omeneşti. La fel cotele de emigranţi pe care ar trebui  să fie repartizate în USA, ea obligă statele UE să întreţină un număr de emigranţi când de fapt statele respective, nu au fost implicate în conflict şi nu au jefuit pe nimeni, vorbind de refugiaţii de război. În postura de colos cum este USA, dai ordine, iar statele mici se supun de  voie sau de nevoie (prof. univ. dr. Nicolae IUGA). Cred că este necesar să discutăm şi de situaţie României în contextul de faţă.

7). Emigraţia Românească[49]. Cu privire la acest subiect, fiind dincolo de  Cortina de Fier Avem Păreri Diferite  ce  sun împărţite ştiinduse prea puţin ce se află dincolo de baricadă. Ca şi motivaţie se pot enumera câteva printre care realizarea  personală, la oameni cu „sânge rece”, alte vise mai bune iar alţii sunt  numiţi trădători de patrie, absenţa iniţiativei, iar cei care rămân sunt acuzaţi de acceptarea destinului aici, o ciorbă lungă cu copii bolnavi, spitale cu puţin personal minim, aparatură veche, absenţa unei agriculturi performante, a industriei absente, fabrici  străine care se mută în Est fiind mâna de lucru mai ieftină, şomaj, politică instabilă iar lista poate să continuie sub aspect religios  socială, etc dar cert este că fiecare din noi doreşte o lume mai bună în primul rând aici. Astfel avem de a face cu Alegeri Dificile prin faptul că a emigra presupune de cele mai multe ori circumstanţe puţin plăcute. De la un optimism orb, curaj de a înfrunta necunoscutul, plus întrebarea să mergi cu familia sau singur, se cunosc cazuri în care unii au reuşit dar există o majoritate, care au falimentat. Cei care s-au dus cu probleme medicale, nu au reuşit să le rezolve toţi şi au creat probleme mari de natură financiară. Alţii au muncit la negru între străini (Grecia, Israel), au folosit călăuze pentru a ajunge în Occident sub o identitate falsă, au muncit din greu, dar au realizat puţin, au sperat că intră în legalitate pentru a începe o nouă viaţă. Unii  au reuşit dar alţii prinşi de către poliţia de frontieră, sau din cauza muncii stresante s-au îmbolnăvit. În plus o majoritatea au efectuat munci pe care nu le-ar fi făcut în România deşii  li s-au promis „marea cu sarea” cu un standard de muncă mult inferior. Fiecare doreşte să se considere o excepţie, unii doresc schimbarea cetăţeniei un domiciliu stabil, sunt decizii radicale dificile ele nu se iau dintr-o dată, prea puţini reuşesc, majoritatea rămân la statutul de emigranţi, şi mulţi motivează că fac acest lucru pentru binele copiilor. Unul dintre aspectele importante  aspecte este Definirea termenilor, astfel ambele cuvinte migraţia şi emigraţia au acelaşi înţeles semantic, şi presupune afirmaţii şi negaţii. Acest lucru se întâlneşte în lumea animalelor din motive diverse, autoconservare, înmulţire cu o anumită ciclicitate. Atunci când vorbim de oameni sau popoare migraţiile umane exoduri, aici deplasările  se fac liber neforţate de alte popoare. În cazul în care un om sau popor este privat de libertate iar migraţia este controlată de stat avem de a face cu deportări sau colonizări forţate. Fenomenele naturale ca şi cataclismele, războaie, molime, sau alte cauze, inundaţii de mari proporţii, secetă peste mari regiuni au forţat popoarele respective din acele zone să emigreze spre late tărâmuri. Dacă ne uităm în istorie marile migraţii ale unor popoare aşa se cunoscute ca goţii, hunii, avarii, gepizii, slavii, bulgarii, mongolii, tătarii, etc, erau „popoare întemeiate pe şaua calului, organizate ierarhic pe structuri riguroase, de orientare militaristă (hoarde), care au zguduit istoria antică târzie şi medievală.” Despre Filisteni denumiţi şi „poporului mării”   găsim în cronicile egiptene, care erau triburi nomade din Orientul  Mijlociu. În aceste cazuri migraţiile au fot determinate de principiul autoconservării, nu au avut o natură paşnică ci din contră violentă cel puţin în prima fază[50]. Unele popoare (hoarde) s-au stabilit în mijlocul populaţiei autohtone şi au renunţat la caracterul migrator ca (slavi, huni, bulgari). În contrast în ziua de azi ungurii doresc Ungaria Mare deşi au venit din ţinuturile Mongoliei. Avem exemple de emigraţie ce a fost acuzată de de naţionalişti printre care la venirea ţiganilor în Moldova, asociaţi cu tătarii care s-au aşezat în mod paşnic în ţară. Pentru ei s-a folosit nume de ocară, variante de romi fiind preferată, ei au fost trataţi dur, luaţi ca şi sclavi şi trataţi ca atare de piaţa turcească. Mareşalul Antonescu sprijint de naţionalişti ia trimis în Transnistria alături de evrei. Sub comunism situaţia s-a rezolvat altfel, au fost la început să fie mutaţi în sate ţigăneşti, unii au promit pământ (comuna Zece Prăjini din jud. Ilfov) iar mai târziu Statul vândut pe valută forte statului în Israel. Alte minorităţi printre care „Românii, maghiarii şi saşii recalcitranţi la noua politică agrară („chiaburii”) au fost re-educaţi īn „centre de cultură şi civilizaţie autentic românească” prin unghere uitate de lume din Bărăgan.” De asemenea migraţia ţăranilor de la sate la oraşe se poate numi colonizare forţată. Nici azi satele nu oferă posibilităţi, mai ales pentru viitorul copiilor. În contrast întoarcerea şomerilor şi a pensionarilor de la oraşe  la sate este un semn la neputinţei de a mai trăi în oraşe. În Europa exodul popoarelor migratoare poate fi considerat „încheiat” când s-a format statele naţionale în a doua jumătate a sec XIX, şi teritoriile au devenit oarecum stabile. Dar acum situaţia s-a schimbat, migraţia este oprită  cu „cu arma în mână de grăniceri pe fâşii tot mai largi şi mai sofisticat protejate cu tot felul de tehnologii, de la şanţuri cu apă şi garduri cu sârmă ghimpată, până la gardurile electrice, câinii de pază şi sistemele electronice moderne.” Cu tot pericolul se vede o anumită sensibilzare a maselor care ştiu cum au fost întemeiate statele în trecut, dar elitele conduc lumea. Care rezultate a acestor mişcări au rezultata minorităţi suficient de bine reprezentate „finlandenzii din Rusia, ruşii din Republica Moldova sau maghiarii din Romānia”. De asemenea Federaţia Iugoslavă s-a desfinţat, dar India şi Pakistanul, ce reprezentau cândva Indiile Orientale, s-au despărţit, iar migraţia romilor s-a produs în mod limitata în interiorul statelor respective. De asemene s-a vorbit de migarţii pe trasee scurte numită  beşenie, „şi-a pus traista īn băţ”, ce înseamnă părăsirea locuinţei şi a bunurilor din faţa unui pericol, mai ales în „codrul” din faţa invaziilor turcilor şi tătarilor „Şi abia plecă bătrânul, Ce mai freamăt, ce mai zbucium! Codrul clocoti de zgomot şi de arme şi de bucium, Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase, Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasă…(Scrisoare a–3-a de  Mihai Eminescu)”. Nu trebuie confundate termeni cu fenomenul la care au fost supuse mii de familii de români care şi-a pierdut apartamentele în urma unor situaţii sistemului financiar instabil sau „inginerii de tip CARI-TAS, FNI, BANC-OREX, SABA şi altele. O realitate este că avem o suprapopulare în zonele bogate şi la oraşe şi în zonele sărace sau la sate fenomenul este invers, cu teritorii depopulate. Fenomenul este vechi încă din vechime ca „Printre cele mai ilustre exemple din antichitate se enumeră fenicienii şi grecii antici, întemeietori de colonii în tot bazinul Mării Mediterane, sau vikingii, primii descoperitori ai Islandei şi ai Americii de Nord, ca să amintim doar cāteva exemple”. Acelaşi lucru se poate spune despre colonizarea Americii de către Europeni, fenomen comtroversat, despre Australia unde practic populaţie băştinaşă a fost exterminată” De asemenea „Chiar dacă aici voinţa emigrantului este respectată, trebuie considerată şi voinţa şi dreptul la auto-determinare a celor al căror teritoriu este “invadat”. Şi mai mult „Opţiunile moderne de colonizarea a zonelor reci, a oceanelor sau a spaţiilor extra-terestre sunt provocările contemporaneităţii noastre care se înscriu exact în această linie”. O formă de colonizare este şi ocuparea oficiilor de prezentarea a statului sau a unor instituţii naţionale a unor state în alte ţări, ce în mod teoritic aduce beneficii ţărilor reprezentate ca exemplu avem misionarismul (ambasador a lui Dumnezeu), tot felul de diplomaţi, oameni de afaceri, etc. „Mărturie stau zecile de companii aeriene care oferă servicii de transport 24 cu 7 (24 ore/zi, 7, zile/săptămānă). La noi există fabrici străine, care se pot muta în Est, sau alte locuri în funcţie de  mâna ieftină de lucru şi interese. Un alt aspect este  Auto exilarea[51],  valabilă într-o societate  democratică dar care cunoaşte valenţe necunoscute când este vorba despre migraţie. Prin liberul arbitru şi dreptul la autodeterminare „atât de mult exploatate de societatea sec, XX, a ridicat posibilitatea interpretării migraţiei şi ca posibilitate ultimă de sancţionare a guvernării falimentare a unei naţiuni”. Acest lucru nu se poate face de poporul needucat ci de minţi  şi „subiecţi elevaţi, a unor cetăţeni cu o cultură civică şi politică înaltă”. Frontierele au fost ”desfiinţate” de către statele semnatare  cu posibilităţi aproximativ egale, sau interese politice a UE. În momentul de faţă migraţia este văduvită de subtanţă. În timpuri mai vechi migraţia s-a făcut la chemarea unor lideri politici sindicali sau religioşi şi s-a mobilizat „mulţimi imense pentru salvgardarea unor principii fundamentale ale comunităţii respective.” Ca exemplu avem Marşul Sării organizat de Mahatma Gandhi care demonstrează că britanicilor că sarea o dă Dumnezeu, este un bun al indienilor şi nu un monopol al unui imperiu. „Cu acel prilej, pe parcursul a 24 de zile, au fost străbătuţi peste 240 mile. Coloana, ce măsura 2 mile în lungime, îi avea īn frunte pe Gandhi însuşi şi pe 78 dintre învăţăceii săi”. Deci uneori se poate. Se poate observa în situaţii de „(exod, bejenie, colonizare, reprezentare oficială), omul are impulsul autoconservării exprimat din cultura din care face parte. Astfel avem de a face cu militarism, spiritul de grup (poate fi numit şi interese de partid/breaslă/denominaţie), apărarea familiei, uneori se iau uneori măsuri radicale cu privire la „schimbare a habitatului, ce poate contraveni atât de tranşant unei alte nevoi atât de dragi omului, nevoia de siguranţă pe care familiarismul cu locul, limba şi cultura i-a oferit-o.” Dumnezeu îngăduie migraţia şi există posibilitate să o experimentăm voit sau nu, dar ne vin în minte cuvinte ca inaniţie”, „deportare” sau „suferinţă”. De fapt auto exilarea este o fugă din faţa răului fizic sau etnic / religios. Emigraţia īn Biblie. Dacă ne uităm în Vechiul Testament fenomenul migaraţiei în doar trei situaţii avem migraţia sub aspect pozitiv „persecuţie politică, neînţelegeri īn familia lărgită, lipsa resurselor materiale.” Nu se poate lua în calcul popularea pământului decendenţilor lui Adam (colonizare?), ieşirea poporului Israel din Egipt (exod), „exilul asirian al celor Zece Seminţii din Regatul lui Israel sau exilul babilonian al celor Două Seminţii din Regatul lui Iuda (ambele deportări). Exemple de migraţie pot fi considerate „Avram când pleacă din Canaan īn Egipt, pe Isaac când pleacă din Canaan īn Gherar, pe Işmael când pleacă din Canaan īn pustia Arabiei, pe Iacov când pleacă din Canaan īn Padan-Aram, pe Esau când pleacă din Canaan īn Seir, pe Moise când pleacă din Egipt īn Midian, pe egiptenii contemporani cu Moise[52] care părăsesc Egiptul pentru a-i īnsoţi pe evrei īn Canaan, pe Eli-Melek când pleacă din Iudeea īn Moab, pe Rut când pleacă din Moab īn Israel, pe Iefta când pleacă din Ghilad īn Gherar, pe David când pleacă din Iudeea īn Moab, apoi īn Filistia, pe părinţii lui David care se refugiază īn Moab, pe Ieroboam când pleacă din Iudeea īn Egipt, pe mercenarii din garda personală a lui David plecaţi din Filistia, Grecia sau Creta la Ierusalim, pe israeliţii repatriaţi întorşi la Ierusalim din diverse părţi ale imperiului medo-persan. În cele mai multe cazuri emigraţia cunoaşte şi un revers „fiind doar o emigrare temporară determinată de motive politice (dizidenţă politică), economice (foamete, impozite mari, salarii mai bune) sau sociale (dezmoştenire/indezirabilitate)”. Situaţii de genul acesta se întâlnesc frecvent şi astăzi la noi în ţară şi în Occident. În altă situaţie se găseşte migrarea lui Avram spre ţara promisă pentru a da naştere naţiunii Israel care să îl ducă pe scena istoriei pe Unsul Mesia Cristosul. Ei nu trebuiau să se întorc în Egipt unde au fost robi, au  suferit oprobiul public, chiar şi preoţii lor iau atenţionat de greşeală care nu au rămas fideli lui Dumnezeu. Aceste situaţii sunt particulare şi rare fiind porunci divine. „De aici şi sugestiile damnării din istorisirea familiei lui Eli-Melek şi frumuseţea gestului făcut de Rut. Tocmai în această conştiinţă de naţiune aleasă rezidă şi greutatea dezlipirii de Ţara Sfāntă.” De asemenea  „Nici batjocura publică prin dezgolirea de veşminte, jugul de la gāt, sau veriga din nas, nu a făcut robia atât de grea, precum asistarea la incendierea Ierusalimului”. Doar aşa se înţelege durerea surdă al prinzionerilor evrei din Babilon (Psalmul 137) şi „bucuria/necazul cu lacrimi a bătrânilor care revedeau puse temeliile Templului demolat cu decenii īn urmă (Ezra 3). Naraţiunile biblice sunt adevărate ele „presupun calitatea de moştenitor al Canaanului pentru statutul fiecărui evreu. Conştiinţa de moştenitor al Ţării Sfinte s-a perpetuat de la o generaţie la alta, constituind baza teologică pentru reconstituirea naţiunii şi pentru repatrierea exilaţilor”. Dreptatea lui Dumnezeu vorbeşte despre o rămăşiţă, numai un grup restrâns de evrei fiind aleşi să scape de condamnarea divină şi să experimenteze împlinirea promisiunii privitoare la refacerea naţiunii, (care va fi mântuită) Romani 9:27  Isaia, de altă parte, strigă cu privire la Israel: „Chiar dacă numărul fiilor lui Israel ar fi ca nisipul mării, numai rămăşiţa va fi mântuită, aspect ce include şi Biserica ce este Noul Israel, fiindcă marea masă a evreilor nu au ascultat de Dumnezeu. Se poate construi o „teologie” a rămăşiţei şi a emigaţiei cu privire la poporul Israel şi doar în felul acesta „putem demonstra că vocaţia românismului ar include şi legarea de glie prin mandat divin”. ? Nu ştiu dacă în cazul de faţă chiar se poate vorbi de un „mandat divin”. Cam toate popoarele migratoare prin conceptul de glie a iscat şi a dezlănţăuit animozităţi între „romānii, maghiarii, saşii (câţi vor mai fi), evreii şi, mai ales, ţiganii care au cunoscut dureroasa experienţa a deportării (Transnistria, Bărăgan)”. De asemenea românii nu au mandat divin pentru a locui în carpato-danubiano-pontic ci de  „notat că un astfel de naţionalism este la un pas de xenofobie şi purificare etnică, minorităţile etnice fiind nedreptăţite, în cel mai fericit caz, au doar la statutul de “toleraţi”, aşa cum au fost consideraţi românii de către naţiunile guvernatoare (saşii, maghiarii şi secuii) īn perioada Triumviratului transilvan.” Emigraţia lui Israel La fel „Vechiul  Testament, care păstrează aceeaşi pasiune pentru Ţara Sfântă, până pe ultimele pagini ale Sale, are în adevăr dreptate când acuză şi sancţionează pe evrei nepatrioţi. Acuza este fundamentată teologic pe doctrina promisiunii Canaanului pentru poporul evreu.”Biblia nu dă exemple de intervenţii divine cu privire la migraţia altor popoare afară de evrei în care „Canaanul care este luat din moştenirea triburilor canaanite şi dat īn moştenirea seminţiilor israelite”. Nu se poate construi o „telogie a frontierelor” bazate pe surse divine, acest lucru poate fi interpretat doar în mod tedenţios aşa cum face Islamul. Ştim[53] că modelarea istoriei o face Dumnezeu prin diferite aspecte ca ale „vieţii umane (sociale, economice, politice, religioase chiar), refuzând modelarea istoriei prin voinţă divină īn exclusivitate nu contrazice nici „Providenţa şi nici centralitatea lui Cristos în istoria lumii.” Istoria lumii este scena în care indivizi sau popoare, cu tendinţe egoiste nu au ca inspiraţia  voinţa lui Dumnezeu ci voia lui Satana. Totuşi  tot ce se face se include în planul general a lui Dumnezeu de a ridica Împărăţia Sa. De aceea profeţiile escatologice cu privire la soarta naţiunilor au un caracter propriu şi sunt  greşite. Un exemplu care se contrazice singur este demonstrat prin „pleiada de instituţii de învăţământ universitar şi pre-universitar înfiinţate după 1989 în sub ordinea diverselor biserici ar avea girul voii speciale a lui Dumnezeu?” în România. Avem ca şi exemplu „cazul unei universităţi din nord-vestul Romāniei. Iniţiată ca expresia visului megalomanic al unei universităţi creştine de tipul celei americane de la Liberty, dezvoltarea acestei şcoli a urmărit un traseu sinuos cu lupte interne pentru preluarea şi menţinerea puterii în mâna unui singur om şi a acoliţilor lui.” Ulterior „noua echipă a lui  Negru-Vodă pregăteşte transformarea instituţiei īntr-o afacere de familie, încredinţând până şi cele mai neînsemnate poziţii unor oameni de încredere, cu loialităţi strict orientate înspre „conducătorul iubit”, de cele mai multe ori fiind membrii unui grup restrâns de familii.”. De aici încolo ea devine o afacere de familie, dar mai mult Negru-Vodă are pretenţia că mănăstirea aparţine tuturor  protestanţilor şi cere contribuţii da la guvernul Românei. Tot aşa se întâmplă cu Catedrala mântuirii neamului  ce nu are suport biblic şi de fapt ei s-au confundat irevocabil cu emanaţia minţii lor însetate de putere. Clădirile în sine nu garantează Raiul ci mai degrabă Iadul. În Noul testament avem de a face cu imperiul Roman deosebit de puternic, iar relaţia dintre individ sau naţiune faţă de imperiu şi teritoriul natal  se schimbă ţările fiind sub ocupaţie romană. În Israel după cucerire rămân grupuri, partide care rămân legate de „pământul sfânt, ţara promisă”  de Dumnezeu ca (fariseii conservatori, esenienii şi zeloţii), dar şi alte grupări. Pentru majoritatea a primii cetăţenia romană era un prilej de bucurie având o serie de privilegii, ca şi azi ca emigrant într-o ţară străină, nimic nou sub soare. Deşi au rămas în principiu la convingerile lor chiar şi Pavel se foloseşte de acest drept. „Ca misionar, atât el, cāt şi alte grupuri misionare din biserica primară, au fost capabili să parcurgă “trei continente” doar pentru că exista o infrastructură bine întreţinută şi o ordine mondială pentru apariţia căreia nu au făcut nimic, dar au fost îngăduite de Dumnezeu.” La fel se întâmplă şi cu creştinismul în condiţiile în care Marea Trimitere s-a pus în aplicare şi creştinii din constrângere şi persecuţie s-au împrăştiat şi au renunţat la „învechita mentalitate a unei naţiuni, pentru o ţară, cu o limbă şi o religie care i-a întârziat pe creştinii primului veac” Isus îndeamnă creştinii persecutaţi să meargă în altă parte. Matei 10:23  Când vă vor prigoni într-o cetate, să fugiţi într-alta. Adevărat vă spun că nu veţi isprăvi de străbătut cetăţile lui Israel până va veni Fiul omului. 24  Ucenicul nu este mai presus de învăţătorul său, nici robul mai presus de domnul său. Persecuţia a fost îngăduită de Dumnezeu „ca şi consecinţă a circumspecţiei care încă mai caracteriza creştinismul martor al lucrării şi minunilor lui Cristos.” După căderea Ierusalimului sub Titus în anul 70 prorocită de Isus. Matei 24:1  La ieşirea din Templu, pe când mergea Isus, ucenicii Lui s-au apropiat de El ca să-I arate clădirile Templului. 2  Dar Isus le-a zis: „Vedeţi voi toate aceste lucruri? Adevărat vă spun că nu va rămâne aici piatră pe piatră, care să nu fie dărîmată.” După acest eveniment comunitatea creştină[54] nu mai exista în Ţara Sfântă decât în mică măsură. Pavel  afirmă că Ţara Sfântă este destinată naţiunii Israel. Astfel naţiunea lui Israel a moştenit teritoriul Cananului timp de generaţii, l-a pierdut din cauza călcării Legământului mozaic, au fost deportaţi cei din Regatul lui Iuda se repatriază după 70 de ani iar pe timpul lui Isus au fost sub ocupaţie romană, ca în anul 70 Israelul dispare ca şi stat şi se reînfiinţează de abia în anul 1948. Deci” În urma[55] adoptării planului de împărțire a Palestinei din 1947 al Organizației Națiunilor Unite, pe data de 14 mai1948, odată cu expirarea Mandatului britanic pentru Palestina, David Ben-Gurion, președintele Organizației Sioniste și al Agenției Evreiești pentru Palestina, a proclamat independența Statului Israel în cadrul liniilor de împărțire teritorială cuprinse în decizia ONU”. Revenind[56] la apostolul Pavel  „Chiar dacă Pavel nu afirmă desfiinţarea Vechiului Testament, el clarifică ideea conformă căreia, împlinirea escatologică a promisiunilor vetero-testamentare cu naţiunea Israel este amânată”, în acest caz nu mai contează statutul de naţionalitate ci doar de cetăţean. În Noul Testament diferenţele de limbă, sau aspectul naţional se estompează în cele mai multe ţări. Ba mai mult Biblia face egalitate între oameni şi naţiuni. Galateni 3: 27  Toţi care aţi fost botezaţi pentru Hristos, v-aţi îmbrăcat cu Hristos. 28  Nu mai este nici Iudeu, nici Grec; nu mai este nici rob nici slobod; nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă toţi Sunteţi una în Hristos Isus. În acest caz vorbim de religia şi credinţa creştină. La început Pavel  evanghelizează comunitatea evreiască dar ulterior se duce la neamuri, fiind denumit „apostolul neamurilor”, evanghelizând evrei (elementul naţional specific), şi greci (elementul prevalent al civilizaţiei seculare). Pavel are o strategie „întâi sunt vizitate comunităţile evreieşti, deloc puţin numeroase īn bazinul mediteranean, apoi sunt contactate persoane din afara sinagogii. De cele mai multe ori, aşa cum se constată din istoria bisericii apostolice (Faptele Apostolilor), convertirea păgânilor din afara cercului de contact al sinagogii este cu totul providenţial.” Deci „Prin urmare fundamentul naţionalismului creştin este, practic, inexistent”. Revenind la români care au părăsit definit ţara natală nu au o nouă patrie ci statutul de emigranţi şi puţini primesc cetăţenia ţării în care au plecat. În  urma cestor prezentări se poate afirm că  Emigraţia - este un drept pentru oricine, chiar dacă nu contează în mod neapărat  o motivaţie. Totuşi creştinul de azi trebuie să de dovadă de luciditate şi să pună în balanţă pe lângă aspectul financiar pe cel spiritual. În multe cazuri avem motive circumstanţiale pe care nu le putem generaliza „Prin urmare, efectele generalizării sunt cu stat mai severe în acest caz decât īn altele mai puţin importante şi cu diversificare mai mică. Este necinstit a ne permite să înfierăm decizia unor creştini de a emigra – pot să fie implicate situaţii de viaţă şi de moarte, totuşi, nu ne putem reţine zâmbetul când asistăm la justificări puerile de emigrare cu apel la doctrina Providenţei (voia lui Dumnezeu) şi la exprimări lacrimogene despre necesitatea emigrării justificând lipsurile imaginare ale unor familii înstărite”. La fel de discutabile sunt şi motivele prin care unii se justifică că salvgardează moştenirea creştină īn Romānia. Dar luptele noastre mărunte nu se pot compara cu disputele unui creştinism autentic de la începutul secolului XXI. Noi trebuie să fim ambasadori ai cerului indiferent de locul în care ne aflăm iar mesajul Evanheliei poate fi dusă de către oricine, nu avem a „castă superioară” pentru aşa ceva. Deciziile credinciosului[57] cu privire la emigrare fac parte dintr-un întreg, iar decizia „emigrării şi consecinţele ei rămân între tine şi Dumnezeul tău” O întrebare de temelie este „Eşti tu dispus să călătoreşti împreună cu Dumnezeu?”. Dacă nu se întâmplă aşa decizia este inconştientă. Deci „Dacă reuşim ca prin glasul emigraţiei noastre unite să sancţionăm conducerea falimentară, pseudo-democratică, neo-comunistă, şi batjocorirea unei ţări superbe, fie şi aşa! Să nu ne trezim, însă, că dintre toţi cetăţenii României, cei mai nestatornici şi mai incapabili să lupte cu lipsurile sunt tocmai creştinii care au mandatul şi responsabilitatea aceasta.” Dacă vin misionari străini şi Evanghelizează mai bine decât noi, acest fapt este o umilire pentru o ţară creştină ca şi România. Dacă Dumnezeu a vorbit prorocului printr-o măgăriţă Numeri 22: 28  Domnul a deschis gura măgăriţei, şi ea i-a zis lui Balaam: „Ce ţi-am făcut, de m-ai bătut de trei ori?”, atunci în mod sigur va vorbi creştinilor prin Cuvântului Lui sau prin alţi credincioşi. În final se poate spune că problema rămâne în relaţia pe care o ai cu Dumnezeu (LAVINIU LIBERIS)

8). Concluzii. Pornim  de la Popoarele migratoare de la mandatul primit de către Adam şi Eva Geneza 1:28  Dumnezeu i-a binecuvântat şi Dumnezeu le-a zis: „Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi supuneţi-l; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pământ.”. Dar se întâmplă dezastrul din Geneza 3  şi doar oamenii descendenţi din Sem l-au căutat pe Domnul. Răul fizic şi moral se amplifică „Lameh a zis nevestelor sale: „Ada şi Ţila, ascultaţi glasul meu! Nevestele lui Lameh, ascultaţi cuvântul meu! Am omorât un om pentru rana mea şi un tânăr pentru vânătăile mele”. Dumnezeu se uită spre pământ, răul s-a înmulţit nespus de mult  şi hotăreşte să-l nimicească prin Potop. „Dar Noe a căpătat milă înaintea Domnului”. După Potop lumea era schimbată, dar Noe şi familia lui purtau în ei păcatul strămoşesc, Ham se pare că s-a dus spre Africa de azi, Sem spre Orient, iar Iafet spre Europa de azi. Turnul Babel este de asemenea menţionat ca şi un loc în care  „oamenii au dorit să-şi facă  un nume din cărămizii smoală”, dar Dumnezeu le încurcă limbile şi ei se împrăştie pe suprafaţa pământului. Aici apare problema răului fizic şi moral al omului decăzut, care luptă uni contra altora ca oameni şi naţiune. Adevărul este că şi evreii, creştini şi musulmanii au acelaşi Dumnezeu, iar Islamul descinde din Agar, roabă din Egipt care are un fiu pe Ismael iar Mahomed apare la 600 de ani după Cristos şi face o telogie de jos în sus fiind o minciună şi un fals. Lui  Ismael i se face o promisiune nefavorabilă „El va fi ca un măgar sălbatic printre oameni; mâna lui va fi împotriva tuturor oamenilor şi mâna tuturor oamenilor va fi împotriva lui; şi va locui în faţa tuturor fraţilor lui. ”. Această realitate o vedem azi. Revenind  la ţinuturile noastre am văzut ca dacii se trag dintre traci, aveau un zeu propriu Zalmoxis şi o zeiţă, Marea Zeiţă (patroana fertilităţii), iar în 105-106 Dacia este cucerită de către romani  de către Traian ce face un pod peste Dunăre (Apolodor din Damasc) ce îl învinge pe Decebal iar Dacia este  anexată, imperiului roman, dar rămâne şi zonă cu dacii liberi, iar populaţia autohtonă acceptă şi zeităţile romane şi greceşti. La început avem o populaţie daco-romană, ori dacă ne uităm în istorie, urmează retragerea aureliană, (anii 271-275 d. Hr), dar sunt romani care rămân cu populaţia autohtonă şi vor forma ulterior poporul român. În secolele V – VII, vin popoarele migratoare, care influenţează cultura limba şi religia poporului daco-roman. Invazia popoarelor migratoare nu a fost deloc paşnică. Apar primele voievodate Glaf Gelu şi Menumorut în secolul XI, iar în secolul XIII, se formează principatele române, dar pentru scurt timp. Privind la Istoria României ea a fost sub administraţia Daciei Imperiul Otoman, Imperiul Rus, şi Austro-Ungar. România a fost recunoscută ca şi ţară independentă abia în anul 1918 – 1920, când s-a format România Mare. (perioada interbelică). După al doilea război mondial România pierde o parte din teritorii, urmează perioada comunistă, revoluţia din 1989, România devine o republică semi-prezindenţială şi este urmată de o democraţi haotică fără direcţie şi fără nici „o lumină la capătul tunelului”. Reluăm firul ideii şi face referire la religiile din România de-a lungul timpului. ISTORIA CREŞTINISMULUI ÎN ROMÂNIA. Aş dori ca de la început să fac precizarea faptului că fiecare popor, religie îşi supradimensionează timpul în istorie. Ortodocşii au pretenţia că sunt vechi de 2000 de ani, dar uită de mare a Schismă din 1054. Ca şi exemplu, eu ca şi creştin am o vechime de 2000 de ani dar ca şi confesiune baptistă am apărut după Reformă prin 1600 şi ceva. Cele trei religii importante avramice sunt Iudaismul, Creştinismul şi  Islamul, iar dacă împărţim istoria creştinismului, avem la început Biserica Primară sau Apostolică, în 313 Biserica se uneşte cu Statul  sub împăratul Constantin şi apare Religia Catolică, în 1054, fiind două centre de putere Roma şi Constantinopolul, se produce Marea schismă din 1054 şi pe scena Istorie apare Biserica Ortodoxă. În anul 1517 se produce Reforma Protestantă şi apar sectele şi cultele protestante şi neoprotestante, între timp avem de a face cu teologia liberală, iar astăzi au apărut Bisericile Evanghelice. Multe surse vin din afara spaţiului creştin şi sunt mai credibile decât pretenţia unora de a deţine numai ei adevărul. Revenind la spaţiul carpato-danubiano-pontic, am văzut că religia dacilor avea mai puţin zei dar după cucerirea Daciei de către romani populaţia daco-romană devenit politeistă. Trec valurile de popoare migratoare care a influenţat şi religia autohtonă, dar trebuie să ne amintim când Dragoş Vodă a „descălecat” în Moldova, ajutat de regele Ungariei, erau de origine catolică. La fel cele trei voievodate Gelu, Glad şi Menumorut  aveau ca şi religie catolicismul. După marea unire din   1918 religia predominantă era Catolică, iar ulterior pe pământul ţării noastre apar cultele protestante şi neoprotestante în Transilvania şi traduc o serie de Chatechisme, crezuri, rugăciunea Tatăl nostru,"Întrebarea creștinească" din 1559-1560 (care conține cele 10 porunci), cele 4 Evanghelii, Psaltirea "Palia de la Orăștie" (prima traducere a Vechiului Testament în limba română, realizată de către diaconul Coresi),"Noul Testament" în limba română din 1648 publicat la Alba Iulia, precum și "Catehismul calvinesc", apărut în timpul domniei voievodului transilvan Gheorghe Rákoczi I. Ele au fost traduse în limba maghiară şi română. Istoricul Răzvan Theodorescu, afirmă că este o enormitate faptul că ne-am născut Ortodocşi, fiindcă Ortodoxia a fost adusă de Bulgari aproape de anul 1700. Din păcate supremaţia fiecărei religii s-a bazată pe forţă, cele mai crunte războaie aveau a bază aspectul etnic şi religios. La ora actuală în România avem 18 culte religioase amintite la început. Este necesar să cunoaşte câteva lucruri despre mususlmani. INTRODUCERE ÎN ISLAM. Facem o scurtă introducere în religia Islamului şi vom observa punctele comune, care sunt puţine, dar mult mai mari sunt diferenţele. Am văzut că religiile care descind din Avram sunt Iudaismul, Creştinismul şi Islamul care este o religie plagiată, Mahomed a trăit cu 600 de ani după Cristos întemeind religia transmisă de îngerul Gabriel profetului Mahomed timp de 20  de ani. Ca şi în alte religie ea nu este unitară, are două ramuri principale pe  suni și shia, unde apar diferenţe de doctrină apărute după moartea lui Mahomed. Suniţii sunt majoritari iar şiiţii  sunt o minoritate. Deşii  se numesc popor al cărţii şi recunosc că Scripturile evreieşti sunt de inspiraţie divină, există mari diferenţa între Biblie şi Coran, ori manuscrisele Vechiului Testament au fost scrise cu multe secole înainte, Biblia are 40 de autori diferiţi, ce au scris pe parcursul a 1500 de ani, pe când  Mahomed este singur şi a „scris” în 20 de ani. Islamul are ca şi bază Coranul şi şi Haditi. Coranul are 14 capitole în ordine descrescătoare, el trebuie memorat, dar are şi contradicţii interne. Versetele paşnice sunt citate de musulmanii moderaţi, sunt considerate inferioare Coranului, iar cele care incită la ură sunt folosite de musulmanii radicali, iar Coranul şi şi Haditi formează legea islamică Sharia, urmată de practici religioase. Sharia înseamnă calea ce bună, dar însemnă şi un sistem politic / religios şi este interpretată de cărturari  şi clerici musulmani şi reglementează viaţa credinciosului dar şi a unui stat islamic. Musulmanul are trei aspecte particulare în viaţa de credinţă: interzis, descurajat, permis, recomandat și obligatoriu, iar pedepsele sunt gradate inclusiv moartea. Dacă cineva părăseşte credinţa musulmană este ostracizat de familie, rude prieteni şi organele de conducere dacă avem de a face cu un stat islamic. Femeile sunt considerate inferioare bărbaţilor şi printre altele în public, doar ochii sunt descoperiţi, ele trebuie să dea dovadă de ascultare şi modestie. În unele state alte religii trebuie să plătească o taxă. Ca şi lider principal este Califul care ia hotărâri în toate aspectele spititual/politic/militar. Ca şi clădiri de închinare musulmanii au Moschei aşa cum noi avem Biserici sau Catedrale. Islamul consideră ca şi personaje biblice 25 ca profeţi, din care 5 sunt mai principali Noe, Avraam, Moise, Isus și Mahomed, ultimul fiind considerat “pecetea profeților”. Există 6 articole principale în Islam, iar Isus este considerat doar un profet. De asemenea nu cred în Trinitate. Există 5 stâlpi ai Islamului începând de la mărturisirea de credinţă până la pelerinajul de la Meca. Ramadanul este o zi de sărbătoare în religia musulmană. Aici vedem similarităţi cu poruncile din Vechiul Testament. Şihadul este considerat un stâlp al Islamului (casa păcii şi casa războiului), şi îndeamnă la luptă interioară dar mai ales împotriva duşmanilor lui Alah. Tot ce nu e musulman este un duşman, Islamul nu este o religie a păcii ci a sabiei. Ca şi locuri sfinte în Islam avem Meca unde profetul Mahomed a primit „revelaţia” şi Medina. Al treilea oraş este Ierusalimul unde profetul a făcut o „călătorie”, imaginară spunem noi. Ca şi Dumnezeu suprem în Coran Alah este singurul, credinţa fiind monoteistă, Iar Isus este considerată o fiinţă creată şi nu se recunoaşte rolul Său mântuitor. A recunoaşte o religie adevărată, unul din principii este etica la care se raportează credinciosul şi vom vedea cât de perversă este religia Islamului. Pedofilie și viol frecventate și acceptate în islamism Mahomed a lut de soţie o fetiţă de 6 ani ca acare a avut relaţii sexuale la 9 ani, el  având 50 de ani. Acesta este o practică curentă în Islam. Alt exemplu de pedofilie este Bacha Bazi şi alţi băieţi minori sclavi sexuali in Afghanistan, în care băieţii ajung sclavi şi sunt abuzaţi. Aceste acte sunt o mândrie pentru bărbaţii care le practică dar nu şi pentru Islam. La fel se întâmplă şi cu bebeluşii care încă nu sunt înţărcaţi, acolo fiind reguli mai stricte. O fată care se căsătoreşte la o vrâstă fragedă va avea loc în cer, un caz cunoscut este SANAA, din Yemen  Nujood Ali  de 10 ani şi aşa se întâmplă cu mii de tinere din Yemen, care sunt forţate de familie   să se căsătorească. Unele fete sau femei sunt înşelate dar poliţia nu face nimic, ori presiunea cea mai mare bine de la familie rude şi prieteni care ajun şi la omor. O femeie curdă a fost violată şi ucisă de membrii familiei fiind considerată o crimă de onoare. În timp ce violul şi pedofilia sunt la ordine zilei în Islam, despre persecuţiile  împotriva creştinilor nu se spune nimic. În timp ce musulmanii fac aceste acte reprobabile în ţările lor dar şi în Occident ei strigă Allahu Akbar (Alah este mare). În Vechiul Testament scrie. Leviticul 18:22  Să nu te culci cu un bărbat cum se culcă cineva cu o femeie. Este o urîciunev sau Deuteronomul 22:25  Dar dacă omul acela întâlneşte în câmp pe fata logodită, o apucă cu sila şi se culcă cu ea, numai omul care s-a culcat cu ea să fie pedepsit cu moartea” Învăţătura Islamului nu se compară că natura lui Dumnezeu, Islamul înjosesc victimele şi nu fac onoare religiei lor. Din păcate Occidentul preia aceste învăţături. Ele sunt minţi bolnave pervertite de păcat, minciuni, o degenerare spirituală, iar  Islamul este o minciună și o farsă lipicioasă și periculoasă asupra omenirii. ESCATONUL ÎN CORAN. Şi  Islamul ca majoritatea religiilor aşteptă o zi a judecăţii divine, Rai sau Iad, dar în funcţie de alţi parametri. Şi aici  se aşteaptă Mahdi (similar cu Hristos în Islam), pentru dreptatea Islamului peste toată lumea. Personajul  este un lider  politico-religios-militar, care descinde din Mahomed şi sub drapelul  negru al jihadului va cucerii Roma ca sediu  al creştinilor. Şi aici apare un „anticrist”, după care urmează judecata lui Alah. Vedem multe similarităţi cu credinţa creştină în sensul acesta. Sfârșitul vremurilor în islam. Se poate face o paralelă între escatologia musulmană care aşteaptă şi ea un anticrist biblic, vizavi de interpretări ce  înglobează UE, papalitatea şi creştinismul. Meca a fost construită pe 7 munţi ce va fi distrusă ((Apoc. 17:9). Un alt aspect este faptul că „Arabia Saudită împreună cu țările din Golful Persic sunt principalele exportatoare de petrol, un vin amețitor pentru națiuni, controlând astfel economia globală (Apoc. 18:3). Sunt amintiţi Gog şi Magog ce sunt identificaţi cu Turcia. (Ezechiel 38). Islamul este singurul care decapitează creştini (Apoc. 20:4)  De asemenea este aşteptat un Calif având puteri supranaturale care vrea să schimbe vremurile, are pretenţia că Alah este mai mare ca şi Dumnezeul iudeilor şi persecută pe creştini (Daniel 7:25, Apoc. 13). De asemenea „Dajce vine să apere evreii este similar cu Hristosul biblic.”. În acestă situaţie „Poziționarea musulmani versus creștini-evrei e identică în ambele escatologii”. Noi ca şi creştini trebuie să ne rugăm pentru pace, pentru musulmani şi să vestim Evanghelia. De asemenea reamintim ce spune Dummnezeu lui Avram. Şi Avraam a zis lui Dumnezeu: „Să trăiască Ismael înaintea Ta!” Dumnezeu a zis: „Cu adevărat, nevasta ta Sara îţi va naşte un fiu şi-i vei pune numele Isaac. Eu voi încheia legământul Meu cu el, ca un legământ veşnic pentru sămânţa lui după el. Dar şi cu privire la Ismael te-am ascultat. Iată, îl voi binecuvânta, îl voi face să crească şi îl voi înmulţi nespus de mult: doisprezece voievozi va naşte şi voi face din el un neam mare. Geneza 17:18-20)”. În concluzie şi descendenţii lui Isac şi Ismael trebuie să cunoască pe Cristos ca mântuitor. ISLAMUL ŞI ALTE RELIGII. De la început este necesară precizare că Islamul aşa cum am amintit, are două  case (Casa Păcii şi Casa războiului), Islamul rămâne în esenţa sa o religie a războiului (Sahih Muslim 19:4294, trad. din engleză”). Reluăm  O SCURTA ISTORIE A ISLAMULUI / Istoria pe scurt a Orientului Mijlociu, din perspectivă creștină. Întemeietorul a fost Mahomed care a trăit la 600 de ani după Cristos în peninsula arabă şi a înfiinţat religia Islamică ce prinde contur de abia în secolul 7 Mahomed fiind descendent al lui Avram din Ismael. După moarte  lui locul este preluat de un Calif, ultimul fiind sultanul Imperiului Otoman, califatul fiind desfiinţat în anul 1924. Recent liderul statului Islamic Abu Bakr al-Baghdadi, s-a proclamat calif dar nu este recunoscut de nici o ţară. Ca şi întindere Islamul ajunge în din India până în Caucaz, Africa de Nord, Spania și Balcani. În ceea ce priveşte Occidentul, a încercat să cucerească ţările creştine dar este oprit în Sudul  Franţei în anul 732 totuşi Spania  rămâne sub puterea musulmană până în anul 1492. Pe de lată parte principatele române au luptat secole de-a rândul împotriva lor, dar Imperiul Otoman are pretenţia și îşi atribuie în mod abuziv o calitate, un drept, peste România încă din secolulu 14. La ora actuală ISIS, a mai rămas doar o fracţiune fiind pe cale de a fi învinsă. Se pune întrebarea De ce evreii şi arabii/musulmanii se urăsc unii pe alţii. Musulmani arabi sunt o majoritate dar există şi minorităţi  în care musulmanii au alte religii, depinde de zonele geografice şi de statele respective. Ura faţă de evrei este reciprocă dar nu toţi sunt la fel, dar neîncrederea este alimentată din faptul că Isac a fost fiul promis pe când Ismael a fost fiul unei roabe egiptene care ca primii o promisiune istorică deloc favorabilă  „El va fi ca un măgar sălbatic printre oameni; mâna lui va fi împotriva tuturor oamenilor şi mâna tuturor oamenilor va fi împotriva lui; şi va locui în faţa tuturor fraţilor lui”, fapt care s-a întâmplat de-a lungul istoriei. Islamul ca şi religie a adâncit conflictul, iar Coranul nu este consecvent cu atitudinea musulmanilor faţă de evrei, au fost perioade în istorie în care arabii şi evreii au trăit în pace sau indiferenţă uni faţă de alţii. În epoca modernă după cel de al doilea război mondial Naţiunile Unite au recunoscut ocuparea unui teren de către poporul evreu, la restabilirea statului Israel, teren care a aparţinut acestora, dar la vremea reocupării lui era locuit de arabi (palestinieni). De aici a pornit conflictul prin proteste la toate nivelele şi s-a ajuns la război, dar au fost respinşi de Israel, ajutată cu armament de USA, Israelul fiind  este înconjurat de ţări arabe. De fapt prin promisiunea Legământului necondiţionat Dumnezeu dă acestui popor, Canaanul evreilor, iar Dumnezeu îşi zideşte o Casă numită Biserica şi din Vechiul Legământ se trece la noul Legământ în Cristos iar evreii au un drept divin pe acel loc. Arabii aşteaptă un alt fel de Mesia apar aspecte mai mult decât negative şi amintim ce spune David „"Rugaţi-vă pentru pacea Ierusalimului! Cei ce te iubesc, să se bucure de odihnă”. Azi  se asistă pe de altă parte la o invazie musulmană asupra Occidentului care l-a părăsit pe Dumnezeu. ISLAMUL IN EUROPA. Au fost două invazii ale musulmanilor în Europa noi vorbim acum la timpul aproximativ prezent iar în Europa avem o prezenţă „tradiţională” ca rezultat al ocupaţiei musulmane în Balcani, în Sud Estul Europei. Otomanii au favorizat musulmanii în detrimentul comunităţilor creştine de la graniţa imperiului (fosta Iugoslavie), dar acest lucru a dat naştere la „la tensiuni interetnice și interconfesionale puternice în regiune. Aşa s-a ajuns la războaiele fatricide din Iugoslavia cu caracter etnic şi religios, iar creștinătatea -musulmană s-a desprins de Serbia ortodoxă. Practic Iugoslavia s-a dezmembrat în mai multe state. În  Europa  influenţa musulmană a avut ca şi cauză emigranţii din ultimii 30-40 de ani, veniţi din fostele puteri coloniale din  Est. Integrarea acestor imigranți în cultura țărilor gazdă este dificilă, iar statisticile demografice arată creșterea accelerată a comunității musulmane în detrimentul Occidentului caracterizat de secularism sau a creștinismului. În România Islamul este prezent în Dobrogea, turci și tătari în oraşele mari şi centre universitare în timpul regimului comunist  mulţi musulmani au emigrat în Turcia. România ca şi ţară săracă este un mijloc de tranzit spre Europa. Jurnalist francez despre miza „războiului civilizator” al Occidentului: Elitele au organizat invazia. Acesta este un lucru adevărat afirmat de Eric Zemmour, care spune că elitele au stabilit şi coordonat o „invazie” în Europa, o emigraţie în masă, din dorinţa de a avea o clasă de slujitori, muncitori, care să înlocuiască europenii ce nu doreau să facă muncă necalificată. Invazia musulmană a crescut în mod impresionant chiar dacă unele state  din UE s-au opus. Occidentul este implicat şi într-un război civilizator, în care elita organizat invazia, dar rezultatul se pare că nu va fi cel aşteptat ci invers şa cum s-a întâmplat cu Greci şi Roma, pentru că există sute de milioane de emigranţi majoritatea africani care va răsturna demografia şi îşi vor impune tradiţia obiceiurile şi religia şi nu se lasă asimilaţi. Din păcate fenomenul continuă şi ne putem gândi la „Nuiaua lui Ismaiel” care „corectează” Europa necredincioasă. În plus apar şi alte aspecte care afectează creştinismul (cât a mai rămas), ajungânduse şi la martiraj. PERSECUŢIA. Când două ţări intră în conflict în cazul nostru armata Islamică şi Israelul, pentru Fâşia Gaza ca şi punct strategic, palestinienii au lansat rachete pe teritoriul Israelului, s-a dat alarma şi populaţia a fugit spre adăposturi, au fost şi victime umane. Sistemul antirachetă a Israelului au distrus zeci de rachete  şi a răspuns cu lovituri antiaeriene din Fâşia Gaza, unde un alt grup terorist, cu apartenenţă la Jihadului Islamic era în zonă. Violenţele  au reînceput după un  acord de pace, dar starea de ostilitate continuă. Oficialii palestinieni şi Israelulul se acuză reciproc, Israelul fiind acuzat de blocada asupra unui import de arme în fâşia Gaza unde locuiesc cam două milioane de oameni care sunt afectaţi de starea de război. Israelul apără pământul care a fost dat lui Avarm  Isac şi Iacob şi noi trebuie să ne rugăm pentru evreii ca să-l  cunoască pe Cristos ca şi Prinţ al Păcii. Creștinii din Orientul Mijlociu se confruntă cu cea mai aspră persecuție din istorie. Tot ce nu este Islam este duşman, iar creştinii din Orientul Mijlociu sufere cel mai cumplit. Astfel Coranul aprobă pedepse ca decapitări, crucificări, tăieri de membre și expulzări, precum și sclavia. Sutele de milioane de refugiaţi din faţa lui ISIS povests lucruri îngrozitoare despre decapitări, violuri și convertiri forțate. Creştinii sunt abandonaţi de către Occident şi s-a făcut un film despre Holocaust, ca să sensibilizeze creştinii din Occident asupra genocidului operat de ISIS, dar Occidentul tace pentru că este implicat. Faptul că majoritatea musulmană deţine controlul asupra marilor cantităţi de petrol, ele au fost colonii europene, iar graniţele au fost trasate de foste colonii de coloniile franco-engleze în mod   arbitrar  au creat tensiuni în zonă iar rezultatul sunt luptele inter-sectare și inter-tribale pe care le avem azi în state ca Yemen, Irak, Libia, Siria, Liban și alt state. Deci Europa creştină are a mare vină  Islamul în Orientul Mijlociu Jihadiștii din Orientul Mijlociu cred că pot să facă orice altor minorităţi religioase cu drept din Coran (casa războiului). Creştinii asirieni  din Nordul Iracului suferă persecuţie şi sunt tot mai puţini. Ei sunt ajutaţi de secretarului Kerry ca şi politician al SUA. Ce  se luptă pentru redobândirea bunurilor, şi s-a creat un refugiu în câmpia Ninive pentru creştinii persecutaţi. În ciuda acestor persecuţii se produce o trezire spirituală, dar din păcate mulţi creştini occidentali au doar etichetă şi rămân insensibili la durerea altor creştini, această stare fiind o roadă a firi şi a păcatului. Dar ce face Biserica în acestă situaţie, unul din răspunsuri este că suntem prea puţini, prea mici, dar apare şi aspectul nepocăinţei, nu se cunoaşte şi practică părtăşia. Mulţi musulmani devin creştini din cauza cruzimii ISIS, sau prin viziuni supranaturale. Aşa lucrează Dumnezeu când doreşte să zidească Biserica în medii ostile. „Convertire a unui musulman la o altă religie implică  presiuni din partea familiei, a comunităţii, iar în zonele cu țările fundamentalist-islamice, se riscă pedeapsa cu moartea pentru apostazie. În plus „Scopul final al Islamului este surprins în mai multe locuri în Coran și hadith-uri, și presupune supremația totală a Islamului peste tot pământul, pretutindeni: Mesagerul lui Allah a spus: „Mi s-a poruncit (de către Allah) să lupt împotriva oamenilor până când ei mărturisesc că nimeni nu are dreptul să fie adorat în afară de Allah şi că Mohammed este Mesagerul Său, şi până când vor face rugăciunile în mod corect, şi până când vor da milostenia obligatorie”. Primăvara arabă deşi a avut lideri mondiali, a fost o alternativă naţionalistă, de şi pare unită în realitate este divizată prin lupte interese naţionaliste şi religioase. Orice afirmaţie este neadevărată afară de faptul că Islamul este o religie a sabiei, azi gloanţe şi rachete şi alte forme de ucidere. Raport European - Antisemitism, islamofobie și problema imigranților în Europa. Parlamentul European în urma unei analize declară măcelul  efectuat de ISIS ca şi genocid împotriva umanităţii. Ei au dat o rezoluţie în acest sens şi se afirmă că „ „E foarte important să fie numit genocid. E important pentru că acesta e adevărul” a declarat Nina Shea, care lucrează cu cei de la „Freedom House”, un grup care documentează atrocitățile făcute de SIIL. În teritoriul ISIS aproape că nu mai există creştini, Isus avertizează asupra acestui fapt Căci dacă se fac aceste lucruri copacului verde, ce se va face celui uscat?” fiind o realitate ce nu poate fi contestată. Şi alte organisme internaţionale atrag atenţia supra cestor atrocităţi. Creştini refugiaţi trebuie să fie finanţaţi de către bisericii, fiindcă nu mai au nimic. Mandatul creştinilor de al vesti pe Cristos este de a vesti Evanghelia, nu să facă politică aici nu este vorba de dreptul la vot, dar situaţia din Orientul Mijlociu ne obligă să punem presiune pe candidații prezidențiali din SUA să aibă în vedere libertatea religioasă și situația creștinilor din Orientul Mijlociu. Credinţa creştină trebuie apărată cu sabia pentru că acolo se află gruparea Boko Haram, Frăția Musulmană, grupările Hamas și Hezbollah şi altele în plus avem de luptat cu o ideologie, dar trebuie să învingem gruparea SIIL ca să nu-și extindă Statul Islamic, califatul. Din păcate religia creştină riscă să devină o religie a sabiei, gloanţelor şi a rachetelor, care distrug vieţi omeneşti şi contrazice porunca a doua „Iar a doua, asemenea ei, este: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”. Din păcate istoria creştinismului se repetă indiferent dacă vrem sau nu, apropo de Cruciade. Islamul și alte religii- înțelegând ura Iranului pentru Israel. Deşi la început oficialităţi din USA au condamnat atrocităţile comise de ISIS, ca exemplu Hillary Clinton  ce a afirmat că SIIL comite genocid, dar în decembrie 2015, Clinton a ezitat să folosească acest cuvânt. În Siria şi Irak numărul creştinilor a scăzut la jumătate. Alte voci au fost împotrivă în 2016 chiar înainte de termenul limită stabilit de Congres, secretarul de stat John Kerry a rostit cuvintele așteptate de creștini. „După părerea mea, Daesh (Statul Islamic) e responsabilă de genocid împotriva grupurilor din zonele pe care le controlează, printre care şi alte grupări religioase ca yazidiți, creștini și musulmani șiiți. Acesta este doar un pas pentru  a ocroti pe creştini. S-a adoptat o Rezoluţia de Parlamentul European, cere „Curtea Penală Internațională să investigheze atrocitățile săvârșite de SIIL împotriva creștinilor, şi a altor minorități religioase. În continuare redăm pe scurt Istoria pe scurt a Orientului Mijlociu, din perspectivă creștină. Din  secolul 1  crştinismul a fost prezent în zonele respective ori în anii 90 se mai găsesc cam 1 milion de creştini, din pricina atacului din Golf şi persecuţiei mulţi creştin au plecat. Dar Andrew White îi încurajează pe creștini să rămână în Irak? Creştinii au puţine opţiunii să plece, să rămână și să plătească taxa islamică pentru necredincioși, să se convertească la islam, sau să moară. Ei cer ajutor altor comunităţi creştine, unii au ajuns în taberele de refugiaţi Erbil, şi în alte zone din Kurdistan, unde găsesc loc de închinare dar şi multe privaţiuni. Echipa „Alfa Omega TV” l-a întâlnit pe Canon Andrew White la Ierusalim şi Vicarul Canon Andrew White afirmă că este necesar suport spiritual şi material, România a trecut prin perioada comunistă şi trebuie să înţeleagă suferinţele fraţilor din alte zone ca Mesopotamia. Un articol despre noi nu e deloc favorabil. Articolul despre invazia musulmanilor în Europa pe care nu vrei să-l citești: "Nu de străini avem să ne temem, ci de noi înşine. De la noi trebuie să începem socotelile”. Avem discuţii aprinse în ceea ce priveşte fenomenul emigraţiei musulmane, care are consecinţe în plan etnic, ideologic, cultural şi religios, Simion Mehedinţi  prinde surprinzător de potrivit pentru abordarea subiectului din acest unghi. Islamul şi creştinismul se lovesc una de alta şi se realizează tensiuni ajungându-se chiar la  crime. Ele dau naştere la scenarii de frică şi ameninţări, când litera legii este a timpului prezent la faptul că dictează supremaţia drepturilor omului sau naţiunilor. Mircea Eliade surprinde acest aspect „sub teroarea istoriei adevărul este că, indiferent dacă sunt goniţi de foame ori sunt trimişi intenţionat in Europa, oamenii acestei civilizaţii necreştine şi aflate la extreme de gândire şi atitudine faţă de noi, pătrund zilele acestea în inima civilizaţiei europene nu ca un pumnal ci ca o străfulgerare de conştiinţă. Dar nimic nu se întâmplă fără voia lui Dumnezeu. Doamne al oştirilor, Dumnezeul lui Israel, care şezi pe heruvimi! Tu eşti singurul Dumnezeu al tuturor împărăţiilor pământului! Tu ai făcut cerurile şi pământul!”. Problema că acestă „străfulgerare a minţii nu se realizează nici în Europa post creştină nici la noi în România. Noi nu a simţit cu fraţii noştri la aflarea despre martirizarea creştinilor din Siria, Arabia Saudită sau alte părţi ale lumii, iar această stare este o roadă a păcatului. Nu ne venim în fire aşa cum a făcut tânărul din Pilda fiului risipitor. Ne este frică dar nu recunoaştem acest lucru astfel în ultimele vremuri să crească nivelul de civilizaţie prin recunoaşterea dreptului femeii la avort, să educe sexual copiii pentru ca planificarea familială să fie adânc implementată în societate, să ridice moartea la rang de drept? Ori din contră  famliile cu mai mulţi copii au dat genii şi oameni celebrii ca Eminescu, George Enescu, Constantin Brâncuşi, Simion Mehedinţi şi alţii. A trecut vremea să se trăiască la sate, cu mulţi copii, majoritatea fug la oraş cu motive întemeiate sau fără, contează aspectul material, fără o agricultură proprie şi cu  „industria română este admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipseşte cu desăvârşire” (Ion Luca Caragiale). Această stare este sinucidere naţională, iar românii sunt depăşiţi, fiecare este responsabil  şi cui îi revine însă rolul să ne mişte inimile spre recunoaşterea acestor adevăruri şi spre rugăciunea pentru a trece  a câta oară o nouă cumpănă a istoriei dacă nu noi poporul şi cei care ne conduc. Islamul şi creştinismul îşi dispută lumea. Este vorba de faptul că Islamul a revenit a treia în Europa şi aplecat de nevoie dar după toate probabilităţile acum o va cuceri sau cel puţin are acestă intenţie prin ideologie şi atacuri teroriste. Intenţiile lor sun clare „Vrem o armată de predicatori şi învăţători care vor prezenta Islamul în toate limbile şi în toate dialectele", spune Yusuf al-Qaradawi, cleric musulman şi lider al Consiliului European pentru fatwa și investigaţii (ECFR). Studierea acestei invazii  fenomen o face Patrick Sookhdeo, director internaţional al Barnabas Fund” afirămă faptul că secularizarea a slăbit fundamentele creştinismului în societatea occidentală şi fac mai uşoară eforturilor musulmanilor radicali de a cuceri ţările din Vest. O majoritate de creştini au doar etichetă, iar o mare parte „se ruşineasă” de identitatea lor din pricina trecutului ca războaie mondiale, Holocaustul, rasismul şi altele. Musulmanii au o creştere demografică foarte mare faţă de europeni iar în La Amsterdam şi la Bruxelles, numele dat cel mai frecvent nou-născuţilor este Mahomedm ocupând locul 3, deci impactul este neaşteptat de mare. De asemenea prea multe biserici goale se transformă în moscheii în Germania şi Sua, unde s-a clădit o moscheie în apropiere de locul unde s-au aflat turnurile World Trade Center, prăbuşite în urma atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001. Spre sfârşitul secolului XXI, musulmanii vor fi o majoritate. Alte voci susţin contrariul şi afirmă că numărul musulmanilor creşte spectaculos în Africa şi Asia, dar şi numărul de creştini, Creştinismul versus Islamizare poate însemna o provocare cât şi posibilitatea de a vesti Evanghelia. De la musulmani se poate învăţa râvna şi sacrificiul făcut de Biserica Primară şi suferinţa prin care au trecut apostolii şi Pavel, aspecte pe care creştinismul actual le-a piedut de mult. Întrebarea se pune eu sau noi ce facem cu privire la Evanghelie. Nuiaua lui Ismael corectează Franța? BY BRAZILIENDAN ON APRILEIE 11 2008(2)  Întoarcerea la rădăcinile creştine: preşedintele francez Emmanuel Macron provoacă “republica laică” Se poate reaminti un verset din Geneza cu privire la descendenţii lui Ismael „Îngerul Domnului i-a zis: Iată, acum eşti însărcinată şi vei naşte un fiu căruia îi vei pune numele Ismael; căci Domnul a auzit mâhnirea ta. 12  El va fi ca un măgar sălbatic printre oameni; mâna lui va fi împotriva tuturor oamenilor şi mâna tuturor oamenilor va fi împotriva lui; şi va locui în faţa tuturor fraţilor lui.” Preşedintele Franţei şi-a schimbat atitudine şi într- europă laică s-a stârnit un val de proteste afirmând că „vrea să repare legătura deteriorată dintre Biserica și Stat într-o țară impregnată de principiul laicității şi face paşi spre Biserica Catolică şi arată că relaţia dintre Biserică şi Stat este un lucru bun. Şi în alte state din Europa sunt discuţii aprinse pe tema acesta. Acestea sunt mişcări cu caracter politic şi este un compromis. Dar ele  sunt doar praf în ochi pentru că  „Expert Codul tăcerii” ascunde un val de atacuri asupra simbolurilor creștine din Europa. Notre Dame a ars, dar alte 2.000 de lăcașuri creștine din Franța au fost profanate sau incendiate în ultimii doi ani și s-a tăcut. Problema că necredinţa Ocidentului în Dumnezeu îi face pe europeni să caute soluţii care nu sunt în mâna lor, iar Dumnezeu este suveran peste istorie. Isaia vede norii negrii ai imperiului asirian ce vine spre Regatul de Nord, Ieremia încearcă până în ultima clipă să determine Imperiul lui Iuda să se întoarcă la Dumnezeu, iar Osea ultimul proroc din Regatul de Nord nu înţelege cum Dumnezeu pedepseşte Israelul aducând peste ei un popor şi mai rău. Problema de faţă este un fals, fiindcă este vorba de o religie şi nu de o adevărată credinţă în Dumnezeu. Cine  seaamnă vânt culege furtună. SIMBOLURI /Notre Dame. Simbolurile ca şi definiţie sunt un semn, o imagine, etc ce reprezintă direct sau indirect un obiect o fiinţă o idee, o noţiune o însuşire, un sentiment, în cazul nostru o religie şi anume religia creştină. A batjocori aceste simboluri înseamnă a jigni o persoană sau o naţiune iar când a ars acoperişul catedralei Notre Dame, exact acest lucru s-a întâmplat, deşi avem de a face cu o cultură laică, dar trecutul este creştin. Dar părerile sunt împărţite autorităţile susţin că a fost un accident, ori cele mai multe atacuri asupra bisericilor care au fost profanate sunt trecute sub tăcere. Şi atacurile şi făptaşii sunt „spălaţi”, iar cei care iau poziţie sunt acuzaţi de ură promovarea discursului urii, de rasism şi sunt ostracizaţi. Există un cod al tăcerii cu privire la ce fac musulmanii în detrimentul Occidentului (Raymond Ibrahim). Există şi alte voci, saituri nonguvernamentale care atrag atenţia asupra acestui fenomen. În Germania există un război înfiorător împotriva a tot ceea ce simbolizează creștinismul, atacuri asupra crucilor de pe vârful munților, statui profanate pe marginea drumului, biserici vandalizate, și, mai nou și cimitire. Chiar dacă Franţa este laică, cu statut de ţară democratică, este părtinitoare în ceea ce priveşte religia creştină Există cruci rupte, altarele sunt distruse, bibliotecile incendiate, cristelnițele sunt răsturnate, iar ușile bisericilor mânjite cu expresii islamice precum „Allahu Akbar”. Argumentele sunt suficiente şi există o creştere ascendentă a atacurilor asupra bisericilor creştine. Pasivitatea nu poate duce las nimic bun  şi trebuie luată o poziţie mai fermă la nivel de Occident, ţară dar şi eu ca şi creştin. (Traian Ungureanu). Toți au pomenit arta, cultura, artefactele, simbolistică pariziană și respectul pentru vestigii istorice. Nimeni n-a vrut sau n-a știut să pătrundă în tristețea unei epoci de adîncă defăimare, dispreț și ostilitate față de creștinism.” Din păcate toate cuvintele despre „Omagierea oficială a Catedralei Notre Dame” sunt doar ipocrizie. Acest lucru este o agonie spirituală ce duce la moarte, dar avertismentele au venit de mai de mult  cu privire la valorile creştine în cazul acest acoperişul Catedralei Notre Dame. Cu mul înainte de acest eveniment creştinii din Orientul Mijlociu, Africa și Asia au fost, sunt şi vor fi prigoniţi, fără nici o reacţie pozitivă sau de împotrivire din partea Occidentului. Singura minoritate ce nu este apărată este creştinismul care la ora actuală statutul de proscris. Scara de valori s-a inversat, iar o persoană educată şi la curent cu ştirile va afla din mas-media că tradiția creștină e o fabrică de rasism, violență și superstiții. Scara de valori s-a întors pe dos iar cei care deplâng ce s-a întâmplat la Notre Dame se află sub presiunea propriilor convingeri şi nu văd în acest edificiu „decât o mașină de absorbit turiști, propagând imaginea Franței și, prin asta, o sursă de încasări.” Notre Dame  poate fi restaurată sau să devină moscheie, în schimb biserica este atăcată şi i se aduce cele mai aspre acuzaţii, majoritatea adevărate astfel trăim, în schimb, febril, cronica mediatică a Bisericii denunțate ca vizuină de pedofili, sunt multe voci care argumentează că Biserica se autodistruge şi o aliniază la practicile sexuale curente rămân neauzite. Procesul de degradare şi nimicire a început în timpul revoluţiei franceze, când a fost jefuită, transformată în depozit, restaurată şi sărbătorită prin două culte monstroase: Cultul Rațiunii și Cultul Ființei Supreme  ambele impuse cu forța și sărbătorite, la Notre Dame, în numele libertății. Acest este un prim foc ce a ars credinţa Occidentului faţă de Dumnezeu. Catedrala a fost începută să fie construită în anii 1160 şi nu  s-a terminat într-o viaţă de om ci cam în 300 de ani. Acest lucru  a însemnat comunitate şi comuniune, o lume solitară şi speranţa din care s-a născut Europa. Acolo au fost încoronaţi regii Franţei şi a Angliei ce rămâne un simbol al trecutului „Europa Catedralelor a fost Europa”. În 1904 Marcel Prust  reproşa deja că lumea lăsa Catedrala Notre Dame, în mizerie. La fel Victor Hugo  scria Cocoșatul de la Notre Dame și atenţiona ca creştinii să vină în ajutorul Catedralei lăsate uitării. Occidentul nu a luat în seamă avertismentele, dar a rămas speranţa credincioşilor anonimi când „Mii și mii de necunoscuți au plâns, au cântat și s-au rugat în fața Catedralei cuprinse de flăcări”, arătând o credinţă vie. A fost o surpriză pentru elite care au hotărât un viitor comun o Europă laică cu mai multe viteze. Creştinismul de suprafaţă nu are cum să dăinuiască. (Autor: Traian Ungureanu, europarlamentar). Să facem o ANALIZĂ - Invazia musulmană în Europa. Terorismul Islamic a invadat Europa creştină, dar cauzele sunt mai vechi, cronicizate şi două mari civilizaţii se ciocnesc, cu foarte multe victime colaterale, oameni şi state. Primul val de refugiaţi au fost relativ paşnici, şi au venit prin anii 90 odată cu deschiderea frontierelor, majoritatea au venit din Turcia și din zona Magrebului, legal sau ilegal pentru o viaţă mai bună. Dar ele au devenit mai târziu un „cap de pod” pentru asaltul migraţiei din 2015 musulmanii fiind refugiaţi de război. Dar se întâmplă un fenomen din populaţii minoritate devin populaţii conlocuitoare, din cauza diferenţelor cu privire la sexualitate şi diferenţele enorme între cele două civilizați, creștină și musulmane. În Europa predomină hedonismul şi aspectul material şi spiritual se sustrag religiei şi moralei, acceptă homosexualitatea din raţiuni politice şi pentru a manipula în timp ce populaţia musulmană prin practicarea haremului, un bărbat cu 3 sau 4  neveste poate să aibă 20 de copii  are o creştere demografică foarte mare. Suntem departe de creştinism şi Biblie Geneza 19:5  Au chemat pe Lot şi i-au zis: „Unde Sunt oamenii care au intrat la tine în noaptea aceasta? Scoate-i afară la noi, ca să ne împreunăm cu ei,”  cetăţi care au fot nimicite de Dumnezeu fiind vorba de Sodoma şi Gomora. Nici în timpul lui Pavel nu era mai bine  Romani 1:26  Din pricina aceasta, Dumnezeu i-a lăsat în voia unor patimi scârboase; căci femeile lor au schimbat întrebuinţarea firească a lor într-una care este împotriva firii; 27  tot astfel şi bărbaţii, au părăsit întrebuinţarea firească a femeii, s-au aprins în poftele lor unii pentru alţii, au săvârşit parte bărbătească cu parte bărbătească lucruri scârboase, şi au primit în ei înşişi plata cuvenită pentru rătăcirea lor”. Familia tradiţională este mult slăbită. Şi în Africa comunităţile supravieţuiesc prin numărul mare de copii daţi la orflinate, iar raportul de rudenia mamă, copil, tată, copil fiind puternic diminuat. Astfel Europa depravată nu mai are şansa să devină populaţie dominantă. La musulmani pierderile tinerilor şi copiilor morţi în războaie sau atacuri sinucigaşe sunt acoperite cu repeziciune. Aşa au făcut şi turcii care au răpit copiii din România şi ia făcut ieniceri fideli sultanului cum fac astăzi jihadişti de azi cu atentatele lor teroriste. La războaiele anti-musulmane s-a răspuns prin atacuri teroriste  sinucigaşe şi războia de gherilă. Războiul SUA împotriva Irakului viza resursele de petrol  dar şi miza politică. Tot aşa face acum şi Occidentul cu statele din UE „“Munții noștri aur poartă, Noi cerșim din poartă-n poartă. De-am închide-a țării poartă, Alții ne-ar cerși la poartă!” (Octavian Goga), aşa cum s-a mai făcut. Astfel dispare aspectul suveran al statelor care fac parte din UE, şi nu mai sunt stăpâne pe resursele lor naturale. La fel în lumea arabă, „primăvara  arabă” a fost doar o regie a SUA, cu scop de destabilizare din Tunisia până în Yemen (William Engdahl), care mai afirmă că scopul SUA, G. W. Bush la o reuniune a G8 din anul 2003, proiect numit „Orientul Mijlociu  după căderea URSS, este de a controla acela de a pune sub controlul său militar resursele din Africa şi Orientul Mijlociu, spre a putea bloca în acest fel creşterea economică în China şi Rusia. Dar în momentul de faţă USA este în declin în privinţa controlului militar şi revoltele se ţin lanţ. Prin aşa zis democratizare a ţărilor arabe, se urmăreşte a se implementa economia de piaţă, după indicaţiile FMI, care să poată să-şi ia partea. Aceste lucruri se resimt şi în ţara noastră. China a invita 40 de şefi de state din Africa pentru a face investiţii acolo făcându-le oferte de afaceri deosebit de avantajoase și propunând-le în acelaşi timp să facă investiţii, să construiască în Africa locuinţe, spitale şi să realizeze mari proiecte de infractructură, tot ceea ce nu a făcut FMI în Africa timp de 30 de ani de când se află înfipt acolo. Dar Pentagonul a constituit un „Centru de comandă” special pentru Africa, şi a început cu destabilizarea ţărilor bogate în resurse de petrol din Nord dar a fost manipulată şi minoritatea curdă, un popor fără ţară. Ca şi rezultat politica SUA a dus la distrugere, astfel Tunisia, Egiptul, Siria şi Libia  altădată ţări prospere  sunt acuma ajunse prin ele însele la anarhie şi ruină. Aşa s-a produs exodul refugiaţilor încurajaţi de Occident şi lovind „spiritul creștin european”. Alte state au rezistat destul de mult Gadafii a rezistat mai mult, iar conducătorii Libiei au primit ajutor de la federaţia rusă, iar pe de altă parte Arabia Saudită este sprijinită de SUA. Un motiv este şi pe unde trece conducta de gaz metan, şi fiecare se luptă pentru un traseu favorabil Rusiei sau Americii. Pe de altă parte Anglia a planificat războiul civil dintre „Siria, SUA, Israelul și Marea Britanie şi a finanaţat Siria şi grupările jihadist care au condus la apariţa statului Ismanic, fiind o creaţie  SUA ca şi Al-Quaeda (Roland Dumas). Nu există răspundere personală şi de abia după ce personajele cheie ies din sistem fac dezvăluiri. Aşa se face că în urma migraţiei agresive dispare cu repeziciune atât Europa marilor culturi  Europa literaturilor clasice, a artelor plastice, a muzicii simfonice și a filosofiei  cât și Europa fericirii cotidiene, a vieții plăcute și a divertismentului. În plus apare sentimentul de nesiguranţă la populaţia civilă cu privire la propria viaţă. S-a produs efectul de bumerang SUA și o Europă prea servilă în raport cu SUA, plus elitele nu îşi dau seama sau nu vor „după mine potopul” şi dau dovadă de iresponsabilitate politică. O altă problemă sunt cotele de emigranţi sunt repartizate în mod obligatoriu statelor membre UE fără a fi consultaţi, refugiaţii sunt primiţi în centre de primire unii găzduii în centre de primire confortabile, hrăniți, apoi ajutați să primească gratis o locuință, să li se ofere un loc de muncă și să fie integrați în societățile occidentale în timp ce popuaţia autohtonă are de suferit mai ales în ţările sărace. Nu există o evidenţă clară a numărului de refugiaţi, Pe de altă parte gloatele de refugiaţi sunt greu de controlat în ele se află și foarte mulți bărbați tineri, atletici, care pretind că nu au acte de identitate asupra lor dar refuză să fie identificai şi amprentați. Ei refuză ajutoarele de la Crucea Roşie, aspect pe care îl văd şi musulmanii moderaţi dar şi occidentali, practic sunt infiltraţi terorişti gata de acţiune. Aici nu este vorba de integrare nu au cultura necesară pentru a se integra, și conștiința de sine a Europei ci mai degrabă vin să domine. Astăzi lucrurile sunt mai periculoase ca pe vreme expasiunii otomane mai ales în sensul că posibilitatea unui singur om este mult mai mare de a face rău cu arme mai sofisticate. Este un război musulman sinucigaşi, apropo de avioanele kamikaze din al doilea război mondial, o caracteristică a Orientului, pusă faţă în faţă cu soldatul european care este un alt gen de luptător. Se pare că Europa nu mai are şanse să câştige acest război nici în plan militar nici creştin / ideologic. Acest evenimet, emigraţia de lungă durată este doar o afacere pe plan mondial. În postura de colos cum este USA, dai ordine, iar statele mici se supun de  voie sau de nevoie (prof. univ. dr. Nicolae IUGA). EMIGRAŢIA ROMĀNEASCĂ.   Cu privite la acest aspect noi ştim că dacii se trag din poporul tracilor, au fost cuceriţi de romani şi stau la baza formării poporului român. Dacii aveau o religie monoteist dar au acceptat zeităţle romane şi greceşti şi religia devine politeistă. Apar valuri de popoare migratoare, au fost enumerate mai sus care au influenţat cultura şi religia autohtonă. Cu privire la fenomenul emigrării după 1989 părerile sunt împărţite, unii susţin realizarea personală, vise pentru mai bine, alţii sunt  numiţi trădători de patrie, absenţa iniţiativei iar cei care nu pleacă, sunt acuzaţi de acceptarea destinului printre altele, avem  spitale şi  angajaţi puţini, şomaj o politică instabilă etc  dar uită de patrioţii adevăraţi ce sunt legaţi de glie. Alegerile sunt dificile şi se merge de la un optimism orb, la a pleca cu familia sau singur pentru un câştig financiar mai bun. S-au făcut multe  munci la negru cu un standard inferior pregătiri pe care o au, dar majoritatea au falimentat, ori uni au reuşit. Cei mai mulţi motivează emigraţia pentru binele copiilor, dar abia acum aflăm ce este dincolo de Cortina de   fier  Nu te-am Cunoscut (pastor Viorel Iuga https: //ardeleanlogos. wordpress. com/diverse/nu-te-am-cunoscut. Este necesară o definire a termenilor, care sunt deportări sau colonizări forţate di cauza războaielor de cucerire aşa cum au făcut hunii, turcii tătarii, etc. Exemple de emigraţie  a ţiganilor care au venit în Moldova şi au fost „confundaţi” cu tătarii sau turcii, deşi au venit din India şi au fost trataţi foarte dur. Mareşalul Antonescu sprijinit de naţionalişti ia trimis în Transnistria alături de evrei. Ulterior sub comunism au fost aşezaţi în sate ţigăneşti, iar statul ia vândut pe valută forte în Israel Alte minorităţi printre care „Romānii, maghiarii şi saşii recalcitranţi la noua politică agrară („chiaburii”) au fost re-educaţi īn „centre de cultură şi civilizaţie autentic românească” prin unghere uitate de lume din Bărăgan. De asemenea migraţia ţăranilor de la sate, care nu oferă nimic, la oraşe intră tot în categoria unor colonizări forţate. Acum  migraţia musulmanilor este oprită de unele state cu arma în mână de grăniceri pe fâşii tot mai largi şi mai sofisticat protejate cu tot felul de tehnologii, de la şanţuri cu apă şi garduri cu sârmă ghimpată, până la gardurile electrice, câinii de pază şi sistemele electronice moderne, etc, dar refugiaţii sunt chemaţi de elitele ce conduc lumea. Ca exemplu am dat finlandezii din Rusia, ruşii din Republica Moldova sau maghiarii din România. La fel federaţia Iugoslavă s-a desfinţat pe criterii etnice şi religioase, iar India şi Pakistanul, ce reprezentau cândva Indiile Orientale, s-au despărţit, pe aceleaşi criterii. Un  alt cuvânt este numită  „beşenie, „şi-a pus traista īn băţ,” din faţa unui pericol eminent ca invazia turcilor sau a tătarilor „Şi abia plecă bătrânul, Ce mai freamăt, ce mai zbucium! Codrul clocoti de zgomot şi de arme şi de bucium, Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase, Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasă…(Scrisoare a–3-a de  Mihai Eminescu)”. Termeni nu trebuie confundaţi cu inginerii de tip CARI-TAS, FNI, şi altele. Fenomenul este vechi încă din antichitate se enumera fenicienii şi grecii antici, întemeietori de colonii īn tot bazinul Mării Mediterane, sau vikingii, primii descoperitori ai Islandei şi ai Americii de Nord, ca să amintim doar câteva exemple. Tot aşa se poate spune despre colonizarea Americi despre Australia unde practic populaţie băştinaşă a fost exterminată. Exită opţiunile moderne de colonizarea a zonelor reci, a oceanelor sau a spaţiilor extra-terestre care se în scriu exact în această tipar. Un alt termen este Auto exilarea, unde intră în ecuaţie liberul arbitru, dreptul la autoderminere, dar în care elitele încercă să falimenteze guvernele din interese politice a altor ţări. În situaţii ca exod, bejenie, colonizare, reprezentare oficială, intră în acţiune spiritul de atoconservare în care avem de a face cu militartism, spiritul de grup, poate fi numit şi interese de partid/breaslă/denominaţie apărarea familiei, şi  ne vin în minte cuvinte ca inaniţie”, „deportare” sau „suferinţă”. etc. De fapt auto exilarea est o fugă din faţa răului fizic sau etnic / religios. Dumnezeu îngăduie emigraţia, care depinde şi de scop. Emigraţia īn Biblie. În Vechiul Testament, avem doar trei situaţii sub aspect pozitiv ca persecuţie politică, neînţelegeri īn familia lărgită, absenţa resurselor materiale. Nu se ia în calcul răspândirea pe glob a descendenţilor lui Adam, (colonizare) ieşirea poporului Israel din Egipt ce este un exod, şi deportările regatelor din Nord şi din Sud. Ca exemplu de emigraţie este momentul când Avaram pleacă din Canana în Egipt, Isaac când pleacă din Canaan īn Gherar, Işmael când pleacă din Canaan īn pustia Arabiei, pe Iacov când pleacă din Canaan īn Padan-Aram, pe Esau când pleacă din Canaan īn Seir, pe Moise când pleacă din Egipt, īn Midian, pe egiptenii contemporani cu Moise care părăsesc Egiptul pentru a-i însoţi pe evrei īn Canaan, pe Eli-Melek cad pleacă din Iudeea īn Moab, pe Rut cad pleacă din Moab īn Israel, pe Iefta când pleacă din Ghilad īn Gherar, pe David când pleacă din Iudeea īn Moab, apoi īn Filistia, pe părinţii lui David care se refugiază īn Moab, pe Ieroboam când pleacă din Iudeea īn Egipt, mercenarii din garda personală a lui David plecaţi din Filistia, Grecia sau Creta la Ierusalim, pe israeliţii repatriaţi întorşi la Ierusalim din diverse părţi ale imperiului medo-persan. Se cunoaşte reversul medaliei, migraţiune fiind ceva temporar iar cei care se întorc o să cunoască dezmoştenire sau indezirabilitate. Aspecte ce se întâlnesc la noi în ţară şi în Occident. O situaţie deosebită este migrarea lui Avaram spre ţara promisă, pentru a forma un popor care să îl ducă pe scena istoriei pe Mesia. Doar sub aceste aspect înţelegem anumite pasaje din biblie, ca  Cum să cântăm noi cântările Domnului pe un pământ străin? , sau lacrimile celor bătrânilor care au făcut comparaţie între primul şi al doilea Templu. Naraţiunile biblice sunt adevărate ele „presupun calitatea de moştenitor al Canaanului pentru statutul fiecărui evreu. Dumnezeu vorbeşte doar de o rămăşiţă care va fi mântuită din evrei, Chiar dacă numărul fiilor lui Israel ar fi ca nisipul mării, numai rămăşiţa va fi mântuită, aspect ce include şi Biserica ce este Noul Israel, fiindcă am văzut că majoritatea evreilor nu au ascultat de Dumnezeu. Ţara sfântă a fost primită prin mandat divin, dar nu acest lucru se poate spune şi despre sentimentul omului legat de glia strămoşească şi se produc conflicte între „românii, maghiarii, saşii (câţi vor mai fi), evreii şi, mai ales, ţiganii care au cunoscut dureroasa experienţa a deportării Transnistria, Bărăgan, şi  mai sunt exemple nefericite. Vremurile şi graniţele se schimbă fără voia omului, ci de imperii şi state puternice. Emigraţia lui Israel. Evreii din Ţara Sfântă îi cataloghează pe cei care pleacă  ca fiind nepatrioţi în  acuza este fundamentată teologic pe doctrina promisiunii Canaanului pentru poporul evreu. Biblia nu dă exemple de intervenţii divine cu privire la migraţia altor popoare afară de evrei care cucereşte „ Canaanul  ce este luat din moştenirea triburilor canaanite şi dat în moştenirea seminţiilor israelite. Nu se poate construi o teologie a frontierelor, bazate pe drept divin aşa cum face Islamaul fiindcă contrazice providenţa şi nici centralitatea lui Cristos īn istoria lume, iar Islamul are ca şi inspraţie voia lui Satana. Din acest motiv escatologia cu privire la soarta naţiunilor este total greşită. Deşi poporul evreu era cucerit de romani, s-au păstrat grupuri şi partide ce erau legate de pământul sfânt prin promisiune divină, dar cei care obţineau cetăţenia romană utilizau şi acest drept un exemplu fiind Pavel, care deşi a suferit mult a reuşit să răspândească Evanghelia în zone mult mai mari. Ca misionar, atât el, cāt şi alte grupuri misionare din biserica primară, au fost capabili să parcurgă trei continente. Tot aşa se întâmplă azi cu creştinii, misionari, care au infinite posibilităţi  de comunicare a Evangheliei. Există suferinţă atunci şi acum şi chiar Isus îndeamnă creştinii persecutaţi să meargă în altă parte. Când vă vor prigoni într-o cetate, să fugiţi într-alta. Adevărat vă spun că nu veţi isprăvi de străbătut cetăţile lui Israel până va veni Fiul omului. 24  Ucenicul nu este mai presus de învăţătorul său, nici robul mai presus de domnul său. Israelul dispare ca şi Stat în anii 70 d. Cr şi este reânfinţat de abia în anul 1948, fiind înconjurată de ţări arabe. Creştinismul nu mai face diferenţa dintre oameni. Toţi care aţi fost botezaţi pentru Hristos, v-aţi îmbrăcat cu Hristos. 28  Nu mai este nici Iudeu, nici Grec; nu mai este nici rob nici slobod; nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă toţi Sunteţi una în Hristos Isus.” Creştinul ca şi naţiune nu mai are fundament şi dacă revenim la versetul de la început Dumnezeu i-a binecuvântat şi Dumnezeu le-a zis: „Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi supuneţi-l; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pământ,”  se poate adăuga „nu vă războiţii uni cu alţii, fiindcă acest lucru nu intra în planul lui Dumnezeu. Emigraţia  este un drept pentru oricine. Întrebare care se pune este că un creştin poate emigra. Se pare că răspunsul este DA, dar fără a generaliza. Noi nu ne putem compara cu migraţiile  din Vechiul Testament, nici cu creştinii primului secol care au fost persecutaţi şi au plecat în alte părţi Noi trebuie să fim ambasadori ai cerului indiferent de locul în care ne aflăm iar mesajul Evangheliei poate fi dus de către oricine, nu avem a „castă superioară” pentru aşa ceva. O întrebare care se pune este eşti tu dispus să călătoreşti împreună cu Dumnezeu? Dacă nu se întâmplă aşa decizia este inconştientă, dar şi un risc asumat. Dacă vin misionari din alte părţi şu Evanghelizează România este o ruşine pentru noi, fiind ţară creştină. Dumnezeu a vorbit prorcului printr-o măgăriţă Domnul a deschis gura măgăriţei, şi ea i-a zis lui Balaam: „Ce ţi-am făcut, de m-ai bătut de trei ori?”. În acest caz Dumnezeu în mod sigur va vorbi creştinilor prin Cuvântul Lui, iar ca şi final acest lucru depinde de relaţia credinciosului cu Dumnezeu şi la modul teoretic migraţia este un drept pentru fiecare (LAVINIU LIBERIS)

9). Bibliografie.

Sait https: //sites. google. com/site/istoriareligiilor/religia-geto-dacilor

Sait http: //enciclopediaromaniei. ro/wiki/Studiu: Marile_migraţii_şi_spaţiul_carpato-danubiano-pontic

Sait https: //ro. wikipedia. org/wiki/România

Sait https: //ro. wikipedia. org/wiki/Istoria_creștinismului_în_România

Sait https: //ro. wikipedia. org/wiki/Dragoș_I

Sait https: //ro. wikipedia. org/wiki/Alexandru_Ioan_Cuza

Sait https: //ro. wikipedia. org/wiki/Istoria_românilor

Sait http: //culte. gov. ro/? page_id=57

Sait https: //ardeleanlogos. wordpress. com/apologetica/introducere-in-islam/

Sait https: //www. seruah. com/pedofilie-si-viol-frecventate-si-acceptate-in-islamism. html

Sait http: //alfaomega. tv/intelegereavremurilor/islam/introducere-in-islam

Sait https: //www. gotquestions. org/Romana/evrei-arabi. html

Sait https: //www. activenews. ro/externe/Jurnalist-francez-despre-miza-„razboiului-civilizator-al-Occidentului-Elitele-au-organizat-„invazia-migrantilor-pentru-a-importa-o-clasa-de-slujitori-care-sa-i-inlocuiasca-pe-europeni

Sait https: //www. stiricrestine. ro/2019/05/04/israelul-atacat-cu-rachete-lansate-din-fasia-gaza/?

Sait https: //alfaomega. tv/intelegereavremurilor/stiri/5520-crestinii-din-orientul-mijlociu-se-confrunta-cu-cea-mai-aspra-persecutie-din-istorie

Sait https: //www. activenews. ro/stiri-social/Articolul-despre-invazia-musulmanilor-in-Europa-pe-care-nu-vrei-sa-l-citesti-Nu-de-straini-avem-sa-ne-temem-ci-de-noi-insine. -De-la-noi-trebuie-sa-incepem-socotelile

Sait https: //semneletimpului. ro/religie/islam/islamizarea-europei/islamul-si-crestinismul-isi-disputa-lumea. html

Sait https: //barzilaiendan. com/2018/04/11/nuiaua-lui-ismael-corecteaza-franta/

Sait  https: //www. cotidianul. ro/bisericile-incepsasetransformeinmoschei

Sait https: //www. gotquestions. org/Romana/cartea-ieremia. html

Sait https: //www. gotquestions. org/Romana/cartea-osea. html

Sait  https: //www. activenews. ro/externe/Expert-„Codul-tacerii-ascunde-un-val-de-atacuri-asupra-simbolurilor-crestine-din-Europa. -Notre-Dame-a-ars-dar-alte-2.000-de-lacasuri-crestine-din-Franta-au-fost-profanate-sau-incendiate-in-ultimii-doi-ani-si-s-a-tacut-155502

Sait https: //dexonline. ro/definitie/simbol

Sait  https: //www. activenews. ro/externe/Expert-„Codul-tacerii-ascunde-un-val-de-atacuri-asupra-simbolurilor-crestine-din-Europa. -Notre-Dame-a-ars-dar-alte-2.000-de-lacasuri-crestine-din-Franta-au-fost-profanate-sau-incendiate-in-ultimii-doi-ani-si-s-a-tacut-155502

Sait hts: //www. stiricrestine. ro/2019/04/22/traian-ungureanu-ce-a-ars-la-notre-dame-i/?

Sait https: //www. sighet247. ro/s/analiza-invazia-musulmana-in-europa

Sait https: //ro. wikipedia. org/wiki/Kurzi

Sait  http: //www. roboam. com/emigrant4. htm

Sait https: //ro. wikipedia. org/wiki/Israel

  

ARDELEAN VIOREL


[1] Sait https: //sites. google. com/site/istoriareligiilor/religia-geto-dacilor

[2] Sait http: //enciclopediaromaniei. ro/wiki/Studiu: Marile_migraţii_şi_spaţiul_carpato-danubiano-pontic

[3] Sait https: //ro. wikipedia. org/wiki/România

[4] Sait https: //ro. wikipedia. org/wiki/Istoria_creștinismului_în_România

[5] Sait https: //ro. wikipedia. org/wiki/Dragoș_I

[6] Sait https: //ro. wikipedia. org/wiki/Istoria_creștinismului_în_România

[7] Sait https: //ro. wikipedia. org/wiki/Alexandru_Ioan_Cuza

[8] Sait https: //ro. wikipedia. org/wiki/Istoria_românilor

[9] Sait https: //ro. wikipedia. org/wiki/Istoria_creștinismului_în_România

[10] Sait http: //culte. gov. ro/? page_id=57

[11] Sait https: //ardeleanlogos. wordpress. com/apologetica/introducere-in-islam/

[12] Sait https: //ardeleanlogos. wordpress. com/apologetica/introducere-in-islam/

[13] Sait https: //ardeleanlogos. wordpress. com/apologetica/introducere-in-islam/

[14] Sait https: //ardeleanlogos. wordpress. com/apologetica/introducere-in-islam/

[15]  Sait https: //www. seruah. com/pedofilie-si-viol-frecventate-si-acceptate-in-islamism. html

[16]   Sait https: //www. seruah. com/pedofilie-si-viol-frecventate-si-acceptate-in-islamism. html

[17] Sait https: //www. seruah. com/pedofilie-si-viol-frecventate-si-acceptate-in-islamism. html

[18] http: //alfaomega. tv/intelegereavremurilor/islam/introducere-in-islam

[19] Sait http: //alfaomega. tv/intelegereavremurilor/islam/introducere-in-islam

[20] Sait https: //ardeleanlogos. wordpress. com/apologetica/introducere-in-islam/

[21] Sait https: //www. gotquestions. org/Romana/evrei-arabi. html

[22] Sait https: //ardeleanlogos. wordpress. com/apologetica/introducere-in-islam/

[23] Sait https: //www. activenews. ro/externe/Jurnalist-francez-despre-miza-„razboiului-civilizator-al-Occidentului-Elitele-au-organizat-„invazia-migrantilor-pentru-a-importa-o-clasa-de-slujitori-care-sa-i-inlocuiasca-pe-europeni

[24]Sait https: //www. stiricrestine. ro/2019/05/04/israelul-atacat-cu-rachete-lansate-din-fasia-gaza/?

[25] Sait https: //alfaomega. tv/intelegereavremurilor/stiri/5520-crestinii-din-orientul-mijlociu-se-confrunta-cu-cea-mai-aspra-persecutie-din-istorie

[26] Sait https: //alfaomega. tv/intelegereavremurilor/stiri/5520-crestinii-din-orientul-mijlociu-se-confrunta-cu-cea-mai-aspra-persecutie-din-istorie

[27] Sait https: //alfaomega. tv/intelegereavremurilor/stiri/5520-crestinii-din-orientul-mijlociu-se-confrunta-cu-cea-mai-aspra-persecutie-din-istorie

[28] Sait https: //alfaomega. tv/intelegereavremurilor/stiri/5520-crestinii-din-orientul-mijlociu-se-confrunta-cu-cea-mai-aspra-persecutie-din-istorie

[29] Sait https: //www. activenews. ro/stiri-social/Articolul-despre-invazia-musulmanilor-in-Europa-pe-care-nu-vrei-sa-l-citesti-Nu-de-straini-avem-sa-ne-temem-ci-de-noi-insine. -De-la-noi-trebuie-sa-incepem-socotelile

[30] Sait https: //semneletimpului. ro/religie/islam/islamizarea-europei/islamul-si-crestinismul-isi-disputa-lumea. html

[31]  Sait https: //barzilaiendan. com/2018/04/11/nuiaua-lui-ismael-corecteaza-franta/

[32] Sait  https: //www. cotidianul. ro/bisericile-incepsasetransformeinmoschei

 [33] Sait https: //www. gotquestions. org/Romana/cartea-ieremia. html

[34] Sait https: //www. gotquestions. org/Romana/cartea-osea. html

[35] Sait  https: //www. activenews. ro/externe/Expert-„Codul-tacerii-ascunde-un-val-de-atacuri-asupra-simbolurilor-crestine-din-Europa. -Notre-Dame-a-ars-dar-alte-2.000-de-lacasuri-crestine-din-Franta-au-fost-profanate-sau-incendiate-in-ultimii-doi-ani-si-s-a-tacut-155502

[36] Sait https: //dexonline. ro/definitie/simbol

[37] Sait  https: //www. activenews. ro/externe/Expert-„Codul-tacerii-ascunde-un-val-de-atacuri-asupra-simbolurilor-crestine-din-Europa. -Notre-Dame-a-ars-dar-alte-2.000-de-lacasuri-crestine-din-Franta-au-fost-profanate-sau-incendiate-in-ultimii-doi-ani-si-s-a-tacut-155502

 [38] https: //www. stiricrestine. ro/2019/04/22/traian-ungureanu-ce-a-ars-la-notre-dame-i/?

[39] https: //www. stiricrestine. ro/2019/04/22/traian-ungureanu-ce-a-ars-la-notre-dame-i/?

[40] Sait https: //www. sighet247. ro/s/analiza-invazia-musulmana-in-europa

[41] Sait https: //www. sighet247. ro/s/analiza-invazia-musulmana-in-europa

[42] Sait https: //www. sighet247. ro/s/analiza-invazia-musulmana-in-europa

[43] Sait https: //www. sighet247. ro/s/analiza-invazia-musulmana-in-europa

[44] Sait https: //ro. wikipedia. org/wiki/Kurzi

[45] Sait https: //ro. wikipedia. org/wiki/Kurzi

[46] Sait https: //www. sighet247. ro/s/analiza-invazia-musulmana-in-europa

[47] Sait https: //www. sighet247. ro/s/analiza-invazia-musulmana-in-europa

[48] Sait https: //www. sighet247. ro/s/analiza-invazia-musulmana-in-europa

[49] Sait  http: //www. roboam. com/emigrant4. htm

[50] Sait  http: //www. roboam. com/emigrant4. htm

[51] Sait  http: //www. roboam. com/emigrant4. htm

[52] Sait  http: //www. roboam. com/emigrant4. htm

[53] Sait  http: //www. roboam. com/emigrant4. htm

[54] Sait  http: //www. roboam. com/emigrant4. htm

[55] Sait https: //ro. wikipedia. org/wiki/Israel

[56] Sait https: //ro. wikipedia. org/wiki/Israel

[57] Sait  http: //www. roboam. com/emigrant4. htm

Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 88
Opțiuni