Interfața site-ului a fost îmbunătățită și mai sus vedeți săgeți care indică unde se află acum fiecare element principal de navigare și căutare.

REFORMA RELIGIOASĂ-BULA PAPALĂ DECET ROMANUM PONTIFICEM-3 IANUARIE 1521
Autor: PROFESOR LUCA OCTAVIAN  |  Album: fara album  |  Tematica: Diverse
Resursa adaugata de tavi206 in 02/12/2018
    12345678910 10/10 X
Media 10 din 1 vot
REFORMA RELIGIOASĂ-BULA PAPALĂ DECET ROMANUM PONTIFICEM-3 IANUARIE 1521

DECET ROMANUM PONTIFICEM*

(Bula papală de excomunicare a lui Martin Luther

și adepților săi)

 

dată de Papa Leon al X-lea

ROMA, 3 IANUARIE 1521

Prefață

          Prin puterea dată lui de către Dumnezeu, pontiful roman a fost numit pentru a  administra pedepsele spirituale și lumești pe care le merită fiecare caz în parte. Scopul acestora este reprimarea concepțiilor imorale ale oamenilor nechibzuiți, care au fost atât de fascinați de impulsul corupt al scopurilor lor rele încât au uitat frica de Dumnezeu, încât să dea deoparte cu dispreț decretele canonice și poruncile apostolice, și să îndrăznească să formuleze dogme noi și false și să introducă răul schismei în Biserica Domnului—sau să sprijine, ajute și adere la asemenea schismatici, care fac ocupația lor din a sfâșia în bucăți haina unitară a Mântuitorului Nostru și unitatea credinței ortodoxe. Așadar se cade ca pontiful, ca nu cumva să pară că corabia Sfântului Petru navighează fără pilot sau vâslaș, să ia măsuri severe împotriva unor asemenea oameni și adepților lor, și prin înmulțirea pedepselor și prin alte remedii potrivite să vadă la rândul ca înșiși acești oameni dominatori, devotați cum sunt scopurilor răului, împreună cu adepții lor, să nu înșele mulțimea oamenilor de rând prin minciunile lor și instrumentele lor înșelătoare, nici să-i tragă după ei pentru a împărtăși propriul lor păcat și ruinare, contaminându-i cu ceea ce cuprinde o boală contagioasă. Se cade de asemenea ca pontiful, condamnând schismaticii, să asigure tăcerea lor distrugând total, expunând public și declararând deschis către toți credincioșii creștini cât de cumplite sunt condamnările și pedepsele la care poate duce o asemenea vină; cu scopul ca printr-o asemenea declarație publică ei înșiși să se întoarcă, în confuzie și remușcare, la adevăratele lor identități, făcând o simplă retractare de la conversația interzisă, asocierea și (înainte de toate) ascultarea față de asemenea excomunicați blestemați; în aceste feluri ei pot scăpa răzbunării divine și oricărui grad de participare la osânda lor.

I           [Aici papa relatează Bula sa anterioară Exsurge Domine  și continuă]

II          Am fost informați că după ce această scrisoare oficială precedentă a fost expusă în public și intervalul sau intervalele pe care le-a impus au trecut [60 de zile]—și noi înștiințăm solemn prin aceasta pe toți credincioșii creștini că aceste perioade  s-au terminat—mulți dintre cei care au urmat greșelile lui Martin au luat cunoștință de scrisoarea noastră și de avertismentele și interdicțiile sale; natura unui sfat mai rațional i-a readus la identitatea lor, și-au mărturisit greșelile și s-au lepădat de erezie la insistența noastră, și întorcându-se la adevărata credință catolică au obținut binecuvântarea iertării de păcate cu care aceeași mesageri au fost împuterniciți; și în câteva ținuturi și localități ale numitei Germanii cărțile și scrierile numitului Martin au fost arse în public, după placul nostru.

          Totuși Martin însuși—și ne dă cumplită durere și nedumerire să spunem asta—sclavul unei minți corupte, a disprețuit să-și retragă greșelile sale în intervalul fixat și să ne trimită vorbă despre o asemenea retragere, sau să vină la noi el însuși; ba mai mult, ca o piatră de încercare, el nu s-a temut să scrie și să predice lucruri mai rele decât înainte împotriva noastră și a acestui Sfânt Scaun și a credinței catolice, și să-i determine pe ceilalți să facă la fel.

          El a a fost declarat acum eretic; și de asemenea ceilalți, indiferent de putere și poziție, cărora nu le-a păsat de nimic pentru propria lor salvare, ci public și în ochii tuturor oamenilor au devenit adepți ai sectei dăunătoare și eretice a lui Martin, și i-au dat lui public și în mod deschis ajutorul lor, sfatul și aprobarea, încurajându-l în mijlocul lor în neascultarea și încăpățânarea sa sau împiedicând publicarea amintitei noastre scrisori: asemenea oameni și-au atras pedepsele stabilite în acea scrisoare, și vor fi tratați pe drept ca eretici și evitați de toți credincioșii creștini, așa cum spun Apostolii (Titus, III, 10-11).

III.     Scopul nostru este ca asemenea oameni să fie pe drept asociați cu  Martin și alți eretici și excomunicați blestemați, și în măsura în care s-au situat cu încăpățânare în păcatul numitului Martin, în același chip vor împărtăși pedepsele și numele său, purtând cu ei peste tot titlul “luteran” și pedepsele pe care le implică.

Instrucțiunile noastre precedente au fost atât de clar și de eficient publicate și ne vom atașa atât de strict de ele, încât nu le vor lipsi vreo dovadă, avertisment sau citație.

         Decretele noastre care urmează sunt pronunțate împotriva lui Martin și a celor care îl urmează în îndărătnicia scopului său vicios și condamnabil, și de asemenea împotriva celor care îl apără și protejează cu o gardă de corp armată, și nu se tem să-l susțină cu propriile lor resurse sau în vreun alt fel, și au și admit să ofere și să permită ajutor, sfat și ocrotire lui. Toate numele, prenumele și rangul lor—oricât de strălucită și impunătoare ar fi poziția lor—dorim să fie incluse în aceste decrete cu același efect ca și când ar fi fost menționați individual și ar fi putut fi menționați astfel la publicarea lor, care trebuie promovate cu o energie care să se potrivească conținuturilor lor.

          Asupra acestora decretăm sentințele de excomunicare, afurisenie, de condamnare și interzicere perpetuă; de privare de demnități, onoruri și proprietate pentru ei și descendenții lor și declararea ca nepotrivită pentru asemenea posesiuni; de confiscare a bunurilor lor și de infracțiune de înaltă trădare; și acestea și celelalte sentințe, cenzuri și pedepse care sunt implicate de legea canonică asupra ereticilor și care sunt stabilite în scrisoarea noastră menționată anterior, decretăm că au căzut asupra tuturor acestor oameni pentru condamnarea lor.

IV     Adăugăm prin prezenta noastră proclamație, prin intermediul autorității noastre apostolice, că țările, teritoriile, taberele, orașele și locurile în care acești oameni au locuit temporar sau vizitat întâmplător, împreună cu posesiunile lor—orașe care găzduiesc catedrale și mitropolii, mănăstiri și alte locuri religioase și sacre, privilegiate sau neprivilegiate—sunt toate plasate sub interdicția noastră bisericească, atât timp cât această interdicție durează, fără a fi pretext al Indulgenței Apostolice (cu excepția cazurilor în care legea permite, și chiar acolo, cum sunt, cu ușile închise și cei sub excomunicare sau interdicție excluși) vor prilejui să permită celebrarea liturghiei și altor slujbe divine. Impunem și poruncim ca oamenii în cauză să fie pretutindeni denunțați public ca excomunicați, blestemați, condamnați, interziși, lipsiți de averi și incapabili să le posede. Ei vor fi cu strictețe ocoliți de toți credincioșii creștini.

V      Vom face cunoscut tuturor surselor mici de informație faptul că Martin, adepții săi și ceilalți rebeli s-au pus împotriva lui Dumnezeu și Bisericii Sale prin îndărătnica și nerușinata lor cutezanță. Vom proteja turma de un animal infectat, ca nu cumva infecția sa să se răspândească la cele sănătoase. Așadar dăm următoarea poruncă fiecărui patriarh, arhiepiscop, episcop, preoților bisericilor patriarhale, arhiepiscopale, mitropolitane și celor colegiale, și călugărilor fiecărui Ordin—chiar celui al călugărilor-cerșetori—privilegiate sau neprivilegiate, oriunde s-ar afla: ca în virtutea legământului lor de ascultare și sub amenințarea cu sentința de excomunicare, ei trebuie, dacă așa este necesar în executarea celor prezente, să anunțe public și să facă să fie anunțat de către ceilalți în bisericile lor, că acest Martin și ceilalți sunt excomunicați, blestemați, condamnați, eretici, înrăiți, interziși, deposedați de averi și incapabili să le dețină, figurând astfel în executarea prezentelor. Trei zile vor fi acordate: pronunțăm avertismentul canonic și permitem informarea de o zi în prima, o alta în cea de-a doua, dar în a treia executarea categorică și finală a ordinului nostru. Aceasta va trebui să aibă loc Duminica sau în vreo altă sărbătoare, cînd o mare enorie se strânge pentru închinăciune. Stindardul Crucii să fie ridicat, clopotele să sune, lumânările să se aprindă și după un timp scurs, aruncate la pământ și călcate în picioare, și pietrele trebuie aruncate în față de trei ori, și alte ceremonii ținute cum se obișnuiește în asemenea caz. Credincioșilor creștini, tuturor fără excepție, li se va porunci să-i evite cu strictețe pe acești oameni.

          Vom pricinui o înfrângere încă și mai mare asupra numitului Martin și celorlalți eretici pe care i-am menționat, și susținătorilor lor, discipolilor și fanaticilor: așadar, în virtutea jurământului lor de supunere poruncim tuturor patriarhilor, arhiepiscopilor și tuturor celorlalți prelați, întocmai ca și când ar fi fost numiți prin autoritatea Sfântului Ieronim să potolească schismele, așa că acum în criza actuală, așa cum le cere funcția lor, vor trebui să se facă ei înșiși un zid de apărare pentru popoarele lor creștine. Ei nu trebuie să păstreze tăcerea precum câinii muți care nu pot lătra, ci neîncetat să strige cu glas tare și să-și ridice vocea, predicând și făcând să se predice cuvântul Domnului și adevărul credinței catolice împotriva articolelor și ereticilor condamnabili mai înainte menționați.

VI     Tuturor pastorilor bisericilor parohiale, pastorilor tuturor Ordinelor, chiar și al cerșetorilor, privilegiate sau neprivilegiate, poruncim în aceiași termeni, în virtutea jurământului lor de supunere, ca numiți de Domnul cum sunt precum norii, ei trebuie să împrăștie dușuri spirituale asupra popoarelor Domnului, și să nu aibă nici o frică în a face cea mai largă publicitate condamnării articolelor menționate anterior, după cum îi obligă îndatorirea lor. Este scris că dragostea completă izgonește frica. Lăsați ca fiecare dintre voi să ia sarcina unei datorii atât de meritorii cu dedicare totală; arătați-vă atât de minuțioși în împlinirea sa, atât de dornici și nerăbdători în cuvânt și faptă, încât din muncile voastre, prin bunăvoința grației divine, recolta sperată va veni, și că prin dedicarea voastră nu veți câștiga doar acea coroană a gloriei care este recompensa datorată tuturor celor care promoveză cauze religioase, ci veți obține de la noi și de la numitul Sfânt Scaun laudele nemărginite pe care sârguința voastră o va merita.

VII    Totuși, de vreme ce va fi dificil de distribuit prezenta scrisoare oficială, cu declarațiile și anunțurile sale, lui Martin și celorlalți excomunicați declarați în persoană, din cauza puterii facțiunii lor, dorința noastră este ca expunerea publică a acestei scrisori pe ușile a două catedrale-fie ambele arhiepiscopale, sau o catedrală și o arhiepiscopie a bisericilor din numita Germanie-de către un trimis al nostru în acele locuri, să aibă o asemenea forță de constrângere încât Martin și ceilalți pe care i-am numit să fie arătați pentru a fi condamnați în orice loc ca și când scrisoarea le-ar fi fost personal făcută cunoscută și înfățișată lor.

 

 

VIII   Ar fi dificil de asemenea să transmitem această scrisoare în fiecare loc în care publicarea sa ar putea fi necesară. Pornind de aici dorința și decretul nostru poruncitor este ca copii ale acesteia, pecetluite de vreun prelat sau de unul dintre trimișii noștri menționați anterior, și contrasemnate de mâna unui notar public, să aibă pretutindeni aceeași autoritate ca producerea și expunerea originalului însuși.

IX     Nici o piedică nu este adusă dorințelor noastre de către constituțiile și rânduirile Apostolice, sau de altceva din scrisoarea menționată anterior care să ne să stea în cale, sau prin oricare alte hotărâri contrare.

X      Nimeni altcineva nu poate să încalce această decizie, declarație, instrucțiune, ordin, stabilire, voie, ordonanță scrisă a noastră; sau să o contrazică în mod nechibzuit. Dacă cineva va îndrăzni să încerce un asemenea lucru, să știe că va atrage asupra sa mânia Dumnezeului Atotputernic și a slăviților Apostoli Petru și Pavel.

 

Scrisă la Sfântul Petru, Roma, în a treia zi a lunii ianuarie 1521, în timpul celui de-al optulea an al pontificatului nostru.

 

 

SURSE FOLOSITE:

http: //www. papalencyclicals. net/leo10/l10decet. htm

https: //www. britannica. com/biography/Martin-Luther

https: //en. wikipedia. org/wiki/Pope_Leo_X#/media/File: Raffael_040_(crop). jpg

http: //lucascranach. org/DE_BStGS-HMR_713A/image

 

Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 83
Opțiuni