Urme în zăpadă -12-
Autor: Patricia St. John  |  Album: Urme în zăpadă  |  Tematica: Educatia copiilor & tinerilor
Resursa adaugata de floridinmaracineni in 13/10/2016
    12345678910 0/10 X

   Împreună cu Aneta, de data aceasta și Luca urca pas cu pas ușor alături de ea. De multă vreme ei nu se mai întorseseră împreună de la școală. Acum totul era diferit... Ce clipe fericite trăia și Luca în aceste zile! Fără nici o explicație, învățătorul anunțase că în timpul vacanței a putut vedea o sculptură foarte reușită și de aceea s-a hotărât să acorde un premiu în plus. Copiii s-au adunat așadar în jurul micilor sclupturi admirându-le cu glas tare. Luca primi premiu o carte.

   - A fost frumos să pot primi acest premiu dar cartea aceasta vreau să ți-o ofer ție, Aneta.

   - Nu, tu trebuie să o păstrezi Luca, căci așa a spus învățătorul, deci e a ta.

   - Ei bine ce-ai zice dacă ne-ar aparține amândorura? Hai s-o împărțim. Eu o păstrez o lună, apoi tu în cealaltă...

   - Frumos! Uite, putem proceda așa: în prima zi a unei luni, noi facem schimbul.

   Copiii se sșezară să se uite la pozele din carte cînd brusc se auzi cineva plângând... Era Dani ce se  rezema greoi pe cîrjele lui. Părea obosit.

   - Dani, de ce ai mers așa de mult, ai uitat că nu ai voie să obosești piciorul?

   Lui Luca i se făcu milă și-l luă imediat în spate în timp ce Aneta ducea cîrjele. Se apropiară tăcuți de căsuța din lemn. Așeză pe Dani pe pat și-i aduse pisicuțele ca să se joace.

   Bunica era ocupată cu luarea smântânei din oale dar Aneta îndrăzni să o întrebe:

   - Bunico, tu ai spus că atunci cînd vine Isus în inima mea alungă toate gîndurile rele dar eu cînd îl văd pe Dani cum se chinuie cu piciorul iarăși mă cuprind gînduri rele...

   - Aceasta nu mă surprinde deloc Aneta fiindcă în toate zilele vieții tale vor veni gînduri răutăcioase și egoiste dar tu, nu încerca să le alungi singură. Roagă pe Domnul să îți umple inima de dragoste să nu mai fie loc pentru altceva... Citește ce scrie în Biblie despre iubirea Lui! 

   Chiar și Luca în drumul spre casă era adîncit în gînduri... Era mîhnit văzând pe Dani așa de nenorocit. Ce ușor a fost pentru Aneta să-l ierte... Ce s-o fi întîmplat oare? Cum de s-a putut schimba? Ea-i vorbise despre o ușă pe care a deschis-o... Și bătrînul prieten îi vorbise de iertare și dragoste... Deci dacă deschizi o ușă acolo poate intra îndurare, iertare și dragoste... Aneta devenise foarte prietenoasă. Să fi fost posibil ca Isus Cristos despre care spun povestirile biblice să fi fost Cineva care a trăit demult și care azi e prezent prin minuni?

   Ajuns acasă, Luca avea din nou gîndurile întoarse spre Aneta care-i spusese: Eu am rugat pe Domnul Isus să intre în inima mea... Se îndreptă spre raftul pa care stătea o Biblie. O șterse de praf căci mama lui citea foarte rar din ea. Căută după versetul spus de Aneta dar nu-l putu găsi... Descoperi dar cu totul altceva: Evangheliile cu povestirile ei ce-i erau cunoscute de la școală despre Isus ce vindeca bolnavii, dădea vedere orbilor, curățea leproșii și învia morții.

   Pe cînd era foarte mic își aminti că uneori se ruga pe genunchii mamei lui dar de atunci...Se duse sprinten spre grajd urcă în podul cu fîn, căzu în genunchi și cu ochii plini de lacrimi începu să se roage...

 Cînd urcă în casă tocmai sosise și sora lui Maria care-i întindea mamei o bacnotă povestindu-i că primise acești bani de la soția unui renumit chirurg ce punea toate oasele rupte la loc. El lucrează la o clinică la oraș și la el vine multă lume...

   De emoție, lui Luca aproape că i se oprise respirația. Zise către sora lui:

   - Maria, crezi că acest om l-ar putea vindeca pe Luca?

   - Nu știu dar poate că ar trebui dus la această clinică ca să fie examinat.

   Luca care nu plecase niciodată din valea lui i se părea căci clinica se află la capătul pămîntului. Insistă apoi la sora lui Maria pentru alte detalii...

   - Nu te mai necăji Luca pentru Dani, căci nu ai făcut-o intenționat. Hai să-ți povestesc despre această familie și despre oaspeții pe care-i primește la el acest medic.

   Luca rămase mult pe gînduri însă... Se gîndea dacă doctorul ar putea veni el aici sus să-l consulte pe Dani deși acum trecătoarea era înzăpezită... Cu repezeală își luă pelerina din dulap, se încălță cu cei mai solizi bocanci, trase căciula pe urechi și scrisese cîteva rînduri mamei făcîndu-i cunoscut faptul că se va întoarce a doua zi. Își umplu buzunarele cu pîine și brînză, luă o cutie de chibrituri, luă felinarul din grajd și ieși afară în viscol... Porni spre coliba bătrînului său prieten.

   - Luca, copilul meu! Pentru Dumnezeu, spune-mi ce te aduce aici pe un astfel de viscol? Ce s-a întîmplat?

   - Dumneavoastră mi-ați spus odată că aveți o mare sumă de bani ce doriți să o donați cuiva ce are mare nevoie... Eu am găsit deja pe cineva care are nevoie de acești bani. E vorba de micuțul Dani care ar putea fi ajutat cu o operație scumpă... La hotelul unde sora mea Maria a fost angajată, e un doctor ce-i face sănătoși pe cei șchiopi. Mă duc să-l rog să examineze pe Dani...

   - Dar Luca de unde pot eu știi că acel doctor e cinstit... n-aș vrea să arunc banii pe fereastră... Știi cumva cum se numește acel doctor?

   - Da, se numește doctorul Sutter!

   Bătrînul repetă cu vocea scăzută numele devenind tot mai palid la față.

   Se duse apoi spre o cutiuță, luă de acolo banii și-i dădu lui Luca spunîndu-i:

    - Ia acești bani, dă-i doctorului Sutter și spune-i că toți îi aparțin dacă va vrea să facă pe copil sănătos Și mai spune-i, Luca că... aceasta este plata unei vinovății!

   Vocea îi tremura în timp ce Luca îl privea mirat. Niciodată nu mai văzuse așa de mulți bani. Îi puse la sîn, își încheie haina și pelerina și plecă mulțumind bătrînului prieten care-l ruga din nou să nu uite ce mesaj să transmită medicului chirurg.

Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 492
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni