Steaua, Magii, Ingerii
Autor: Laura Daniela Marinau  |  Album: Despre îngeri  |  Tematica: Nasterea Mantuitorului
Resursa adaugata de loredanam in 20/12/2013
    12345678910 10/10 X
Media 10 din 6 voturi
Steaua, Magii, Ingerii

Steaua –nou răsărită și îngerii ce-au anunțat Nașterea Domnului:

"O stea rasare din Iacov/ Un toiag de carmuire se ridica din Israel"(Num. 24:17)

Incercări de explicare (pseudo)științifică a fenomenului au fost făcute începând cu secolul al XIV-lea. De atunci, o puzderie de teorii și ipoteze despre Steaua de la Bethleem si despre „comportamentul" ei ciudat au fost lansate de cercetatori mai mult sau mai putin credibili.

S-a spus ca Steaua a fost o novă sau supernovă, o cometă, un fulger globular(!), ba chiar un OZN(!!!). Astăzi, deși există o variantă care să explice în mod științific relatarea biblica, misterul este departe de a fi lamurit. Pentru a descoperi ce a fost Steaua de la Bethleem trebuie mai intâi, însă, să rezolvi un alt mister, poate și mai mare: care este data exacta a nașterii lui Isus?

Evenimentul unic, ceresc și epocal din Bethleem nu s-a petrecut într-o zi de 25 decembrie din urmă cu 2013 ani. Așa cum o sărbătorim astăzi, ziua de Naștere a Mântuitorului a fost fixată în anul 525 d.Hr., de către călugărul creștin Dionysius Exiguus. Unii teologi cercetători ai Bibliei și ai istoriei profane cred ca Dionysius s-a înșelat și că Isus S-ar fi născut de fapt în anul 8 î.Hr.(când a fost recensământul poruncit de cezarul Octavian Augustus, în Siria fiind guvernator Quirinius). 

În ceea ce privește ziua de 25 decembrie, aceasta a fost aleasă pentru a se suprapune peste o sărbătoare pagână mult mai veche, închinată lui Deus Solus Invictus sau Apollo-Helios, solstițiul de iarnă fiind desemnat și ca ziua nașterii lui Mithra (zeul lui Constantin cel Mare, până la botezul său, pe patul de moarte, făcut de un episcop arian.)

Recensământul se putea face fie de Paște (Pesah-ul are loc în a 15-a zi de Nisan, după calendarul evreiesc, care pica în jurul lui 7 aprilie), fie de Sărbătoarea Corturilor. 

Îngerii sunt primiti de păstorii care își pasc turmele pe dealurile din preajma Bethleem-ului (îndeletnicire foarte logică în lunile de primăvară, toamnă, dar foarte puțin probabilă în decembrie). Iar recensămintele se făceau toamna târziu (după strângerea recoltei), în Israel și-n Siria, deși la Roma e posibil să fi coincis cu sărbătorile de iarnă.

1)Crezând că apariția Stelei ar fi un eveniment astronomic care s-a petrecut in anul 5 i.Hr., iar Isus s-ar fi nascut primăvara,  artistul florentin Giotto di Bondone (1267-1337) a înfățișat în lucrările sale Steaua ca pe o cometă - cea mai cunoscută dintre toate: cometa Halley . Însa Giotto s-a înșelat, deoarece, conform tuturor calculelor moderne, Halley s-a arătat în anul 12 i.Hr. (prin urmare, nu putea fi Steaua Magilor).
2)Multă vreme s-a crezut că Steaua ar indica o conjuncție a lui Jupiter și Saturn. Însă fenomenul cel mai apropiat de anul Nașterii lui Iisus s-a petrecut în 7 i.Hr. - Cu toate acestea, cercetări recente, realizate de Mark Kidger de la Institutul de Astrofizică din Tenerife, arată că în urmă cu 2.000 de ani, astfel de fenomene erau considerate extrem de importante din punct de vedere astrologic. Conjunctia din anul 7 î.Hr. a indicat planeta „regală" Jupiter în constelația Peștilor, care, astrologic, este legata de evrei. Pentru orice inițiat antic - cum erau și Magii -, această conjuncție era în mod evident un semnal. „Conjunctia dintre Jupiter și Saturn din anul 7 i.Hr. a jucat un rol important în avertizarea Magilor, chiar daca ea nu a fost Steaua de la Bethleem", afirma profesorul Kidger.

 Această ipoteză a fost emisă prima dată în anul 1606 de cunoscutul astronom Johannes Kepler. Dupa Kepler, steaua magilor a fost de fapt o triplă conjuncție a planetelor Jupiter și Saturn în constelația Peștilor: aliniate una peste alta, cele doua planete, având în fundal constelația Peștilor, dadeau impresia unei stele cu o stralucire aparte. Conjuncțiile simple ale celor doua planete sunt destul de dese. O triplă conjuncție se produce însă la intervale de sute de ani. Ori, așa cum a stabilit Kepler, o astfel de triplă conjuncție - și încă perfect vizibilă, mai ales pentru observatorii din Orientul Apropiat - a avut loc în anul 7 î.H. Ea a avut trei maxime (adica trei perioade de maximă strălucire): la 23 mai, la 3 octombrie și la 4 decembrie. De altfel, o inscripție cuneiformă pe o tăbliță de lut ars, provenind de la școala astronomică din Sippur, lângă Babilon, confirma faptul ca „steaua magilor” a fost observată vreme de 5 luni în anul 7 i.H. Kepler a presupus ca Magii, fiind astrologi (cititori in stele) din Babilon, au observat aceasta tripla conjunctie de la bun inceput. A doua maxima, cea din octombrie, i-a determinat sa porneasca imediat la drum in cautarea Celui a Carui nastere o vestea „steaua". Au plecat, deci, din Babilon la începutul lui octombrie și, după o călătorie de aproximativ o lună și jumătate, au sosit la Ierusalim. Reapariția „stelei", pe când magii tocmai plecaseră de la Irod (Mt 2, 9-l0), ar fi fost, de fapt, a treia maximă, cea din 4 decembrie, a triplei conjuncții amintite.

Ipoteza lui Kepler a facut adepți nu numai printre astronomi, ci și printre teologi, care consideră că anul 7-8 înaintea erei creștine este o dată perfect verosimilă pentru evenimentul Nașterii Domnului. Astfel, Hristos s-ar fi născut între anii 8-7 inaintea erei creștine.Trebuie să ținem seama insa de faptul că tot ceea ce susține Kepler rămâne totuși o simplă ipoteză.

Continuăm să trecem în revistă principalele supoziții „științifice” exprimate până în prezent. Emeriți cercetători au presupus, pe rând, că Steaua era:

3)·         Planeta
Jupiter

Astronomul Michael Molnar credea ca Steaua de la Bethleem ar fi fost de fapt Jupiter, planeta ascunsă parțial de Lună în anul 6 i.Hr. Calcule detaliate ale acestui eveniment cosmic arata însă că ocultarea lui Jupiter (care a avut loc începând cu 17 aprilie 6 i.Hr.) nu a putut fi vizibilă de pe Terra.

4)·         Un meteorit

Sir Patrick Moore, astronom britanic, sugera ideea că un meteorit deosebit de luminos ar putea oferi dezlegarea dilemei. Totuși, din Evanghelia dupa Matei deducem în mod clar că Steaua a fost un corp ceresc care a strălucit în fiecare noapte cel puțin doi ani.

5)·         Mira

In anul 2002, Costantino Sigismondi, de la Universitatea din Roma, propunea drept explicație pâlpâirea unei stele variabile numite Mira. Deși ipoteza a provocat o vreme multe dezbateri, s-a ajuns la concluzia că respectiva stea luminează atât de vag, încat nu ar fi putut atrage atentia Magilor.

6)·         Planeta Venus

În unii ani, în ajunul Crăciunului, această planetă strălucește deosebit de intens, lasând impresia că își triplează mărimea. Totuși, Venus nu se miscă nici pe departe asemenea unei stele călătoare, iar niște astronomi experimentați, cum erau Magii, ar fi recunoscut planeta de îndată.

Inițiații (Magii) de la Răsărit

Singurul text in care apare relatarea despre Magi si a Stelei este evanghelia lui Matei. Dar Matei nu precizează nicăieri că Magii erau trei - s-a ajuns la această credință populară mult timp după scrierea Noului Testament - și nici nu ne dă numele lor . El spune doar ca erau „Magi de la Răsărit". Din aceasta informație s-a presupus că Înțelepții erau de origine persană, provenind dintr-o straveche castă de preoți zoroastrieni, astrologi și profeți.

Herodot ( istoric care a trăit cu aproximativ 500 de ani înainte de Hristos și a fost cronicarul războaielor greco-persane), ne dezvăluie faptul ca Magii (magu, în persană) erau originari din Medes (astăzi Medina, oraș-simbol al islamului, situat în Arabia Saudita) și formau o clasa de elită a Imperiului Persan. In plus, Magii erau considerați specialiști în interpretarea viselor și în astrologie, Înțelepții devenind preoții oficiali ai zoroastrismului, religia vechii Persii.

O profeție de-a lui Zarathushtra, legendarul întemeietor al zoroastrismului, spunea că „dintr-o fecioară se va naște un Saoshyant (Salvator) care va purifica Universul si va aduce Paradisul. La sute de ani dupa ce a fost formulata profeția, Magii au avut o viziune comună, identificându-l pe Salvatorul anuntat de Zarathushtra cu Pruncul Iisus.

Pentru a ajunge la Mesia, Magii au strabatut o distanta semnificativă pentru acele vremuri: 1.500 de km, pe care au parcurs-o în câteva luni (dar nu știm când au pornit). Când au ajuns, Pruncul avea o vârstă sub doi ani, dar trecuse de mult de etapa ieslei, era într-o casă. Deducem că Steaua a strălucit de-a lungul întregii călătorii; mai mult de atât, ea s-a mișcat, călăuzindu-i pe prooroci.  

Faptul că nici regele Irod și nici ceilalți oameni din Ierusalim nu aveau cunoștință de existența Stelei înainte de sosirea Magilor sugerează ca prezența acesteia nu era evidentă unui ochi neantrenat.  

7) În anul 1999, profesorul Mark Kidger formula pentru prima data ipoteza ca Steaua de la Bethleem a fost efectul unui alt tip de explozie stelara, mai putin spectaculoasă, cunoscuta drept nova. O nova ar putea străluci aidoma unei stele și, in plus, ar putea da senzația că se mișcă la fel ca un meteorit, corespunzând informațiilor oferite de relatare. Mai mult, astronomii chinezi și coreeni au consemnat existența unei nove aproximativ în anul 5 î.Hr, mai precis „ apariția unui obiect celest strălucitor în constelația Șoimului” .Kidger a indicat și sistemul binar care a dat nastere presupusei Stele de la Bethleem: acesta se numeste Do Aquilae si se afla astazi intr-o faza de "hibernare".

Steaua de la Betleem - Ce spun sfinții „Părinți ai Bisericii” (sec IV-VI)?

 Sfântul Ioan „Gură de Aur” comentând pasajul evanghelic din Matei: „Avem nevoie de multe privegheri, de multe rugăciuni, ca să putem interpreta textul acesta, să aflăm cine erau acesti magi, de unde au venit, din ce pricină, ce i-a făcut să vină și în sfârșit ce e cu steaua aceasta." Sfantul Ioan Gura de Aur arată că steaua aceasta nu a fost una din multele stele ale cerului și că aceasta, mai mult, nu s-a arătat potrivit legilor care guvernează creația văzută: "Ca n-a fost una din stelele cele multe, dar, mai bine spus, dupa parerea mea, n-a fost nici stea, ci o putere nevazuta, care a luat chip de stea, se vede in primul loc din mersul ei. Nu este vreo stea care sa mearga pe cer cum a mers steaua aceasta; noi vedem ca si soarele si luna si toate celelalte stele merg de la rasarit la apus; steaua aceasta, insa, mergea de la miazanoapte la miazazi, ca asa se afla Palestina fata de Persia. In al doilea rand, si din timpul in care s-a aratat putem vedea ca steaua aceasta n-a fost una din multele stele. Nu se vedea noaptea, ci ziua in amiaza mare pe cand stralucea soarele; putere pe care n-o au nici stelele, nici luna; ca luna depaseste in stralucire pe toate celelalte stele, dar cand se ivesc razele soarelui, se ascunde indata si dispare. Steaua aceasta, insa, prin marimea stralucirii sale, a biruit si razele soarelui; stralucea mai tare decat ele; lumina mai puternic, desi era atata lumina. In al treilea rand, se vede ca nu era una din celelalte stele, pentru ca aparea si apoi iarasi disparea. 
Pe drumul pana in Palestina steaua se arata conducand pe magi; cand au ajuns in Ierusalim s-a ascuns; apoi iarasi, cand magii au parasit pe Irod, dupa ce-i spusesera pricina pentru care venisera si au plecat, steaua iar s-a aratat; si acest lucru nu poate fi miscarea fireasca a unei stele, ci a unei puteri inzestrate cu o ratiune deosebita. Nici nu avea un drum propriu; mergea cand magii trebuiau sa mearga; cand stateau ei, statea si ea; slujea tuturor celor de trebuinta. Era ca stalpul cel de nor din pustie: oprea si scula tabara iudeilor atunci cand trebuia. In al patrulea rand, se vede bine ca nu era o stea precum celelalte din chipul in care a aratat locul unde era Pruncul. Ca n-a aratat locul ramanand sus pe cer - de altfel nici nu putea sa le arate locul de ramanea sus -, ci l-a aratat pogorandu-se jos. O stea obisnuita nu putea sa arate un astfel de loc pentru ca o stea sta la o inaltime foarte mare si nu poate sa arate un loc atat de mic, nici sa-l faca cunoscut celor care vor sa-l gaseasca. 
De lucrul acesta poti sa te incredintezi uitandu-te la luna; desi pare cu mult mai mare decat stelele, totusi pare ca este aproape de toti locuitorii lumii raspanditi pe o intindere atat de mare de pamant. Spune-mi, te rog, cum ar fi putut
steaua sa arate locul asa de ingust al casei de n-ar fi parasit inaltimea aceea, de nu s-ar fi pogorat jos si n-ar fi stat chiar deasupra capului Pruncului? Acest lucru il lasa evanghelistul sa se inteleaga cand spune: "Si iata steaua mergea inaintea lor, pana a venit si a stat deasupra locului unde era Pruncul".

Dumnezeu ar fi putut descoperi Nasterea Fiului Său pe ambele cai, atât printr-un eveniment astronomic, cât și printr-o minune.

Steaua de la Betleem poartă cu sine peste timp o mare taină. 

Dar noi credem că Dumnezeu a unit Invizibilul cu vizibilul, Spiritul-Cuvânt cu materia, Veșnicia cu temporalul, în Persoana Omului Isus Cristos, ceea ce înseamnă o nouă Creație și o mare Revelație. De ce n-ar trimis și o Stea-Înger special pentru Nașterea Fiului Său pe pământ? Iar Magii puteau fi din Persia, Babilon, India, China (din Rasarit), dar credinciosi, fara a fi prozeliti iudei.

Creatorul Care a adus misterul zămislirii din fecioară și Mântuirea prin cruce, a trimis o stea îngerească cu misiunea de a vesti Nașterea supranaturală și de a-i călăuzi pe Magi!

Lăudat fie El în veci!

 

 

Glorie Domnului și Dumnezeului nostru Minunat! Și; Felicitări pt. această lucrare deosebit de bine făcută, pt. care ați muncit mult ca să vă documentați, să studiați adevărul și apoi să-l redați atât de clar și frumos. Domnul Dumnezeu să vă binecuvânteze deplin și pe mai departe și să vă dea tot ce vă doriți în anul care vine.
Adăugat în 21/12/2013 de Ioanhapca
Va multumesc, frate Ionica, sunt prea putin vrednica de atatea aprecieri, pentru o lucrare compilata dupa ce-au scris altii si avand foarte putina originalitate. Laud pe Domnul daca acest eseu a fost de folos cuiva, pentru a-l intari in credinta!
Adăugat în 21/12/2013 de loredanam
Domnul să vă răsplătească pentru timpul jertfit/O zi bună, gc
Adăugat în 28/12/2013 de geocornic
Statistici
  • Vizualizări: 2319
  • Export PDF: 1
  • Comentarii: 3
  • Gramatical 1
  • loredanam  NU are greșeli..

    Gramatical 1 0
  • Diacritice 1
  • loredanam  Are diacritice..

    Diacritice 1 0
  • Conținut 1
  • loredanam  Are tematică, album..

    Conținut 1 0
Opțiuni