Interviu cu Dumnezeu
Autor: Octavian Paler  |  Album: fara album  |  Tematica: Diverse
Adaugata in 25/04/2008
    12345678910 10/10 X
Media 10 din 2 voturi
1 / 1

Interviu cu Dumnezeu

 

- Ai vrea sa-mi iei un interviu, deci... zise Dumnezeu.

- Daca ai timp... i-am raspuns. Dumnezeu a zambit.

- Timpul meu este eternitatea. .. Ce intrebari ai vrea sa-mi pui?

- Ce te surprinde cel mai mult la oameni?

Dumnezeu mi-a raspuns:

- Faptul ca se plictisesc de copilarie, se grabesc sa creasca...., iar
apoi tanjesc iar sa fie copii; ca isi pierd sanatatea pentru a face
bani......iar apoi isi pierd banii pentru a-si recapata sanatatea

Faptul ca se gandesc cu teama la viitor si uita prezentul iar astfel nu
traiesc nici prezentul nici viitorul;ca traiesc ca si cum nu ar muri
niciodata si mor ca si cum nu ar fi trait.

Dumnezeu mi-a luat mana si am stat tacuti un timp.

Apoi am intrebat:

- Ca parinte, care ar fi cateva dintre lectiile de viata pe care ai dori
sa le invete copiii tai?

- Sa invete ca dureaza doar cateva secunde sa deschida rani profunde in
inima celor pe care ii iubesc.....si ca dureaza mai multi ani pentru ca
acestea sa se vindece; sa invete ca un om bogat nu este acela care are
cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai putin; sa invete ca
exista oameni care ii iubesc dar pur si simplu inca nu stiu sa-si
exprime sentimentele; sa invete ca doi oameni se pot uita la acelasi
lucru si ca pot sa-l vada in mod diferit; sa invete ca nu este suficient
sa-i ierte pe ceilalti si ca, de asemenea, trebuie sa se ierte pe ei
insisi.

- Multumesc pentru timpul acordat....am zis umil. Ar mai fi ceva ce ai
dori ca oamenii sa stie?

Dumnezeu m-a privit zambind si a spus:

- Doar faptul ca sunt aici, intotdeauna.

Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 2455
  • Recomandări email: 1
  • Favorită: 1
  • Gramatical corect
  • Fără diacritice
  • Conținut incomplet
Opțiuni
Romani 2:1 Aşadar, omule, oricine ai fi tu care judeci pe altul, nu te poţi dezvinovăţi, căci prin faptul că judeci pe altul, te osândeşti singur, fiindcă tu, care judeci pe altul, faci aceleaşi lucruri.