- Habacuc 1:6 Iată, voi ridica pe haldeeni – popor turbat şi iute, care străbate întinderi mari de ţări, ca să pună mâna pe locuinţe care nu sunt ale lui.
- Habacuc 1:8 Caii lui sunt mai iuţi decât leoparzii, mai sprinteni decât lupii de seară, şi călăreţii lui înaintează în galop de departe, zboară ca vulturul care se repede asupra prăzii.
- Habacuc 1:9 Tot poporul acesta vine numai ca să jefuiască; privirile lui lacome caută înainte şi strânge prinşi de război ca nisipul.
- Habacuc 1:11 Apoi aprinderea i se îndoieşte, întrece măsura şi se face vinovat, căci puterea lui o ia ca dumnezeu al lui!”
- Habacuc 1:12 Doamne, nu eşti Tu din veşnicie Dumnezeul meu, Sfântul meu? Nu vom muri! Doamne, Tu ai ridicat pe poporul acesta ca să-Ţi împlineşti judecăţile Tale; Tu, Stânca mea, l-ai ridicat ca să dai prin el pedepsele Tale!
- Habacuc 1:13 Ochii Tăi sunt aşa de curaţi că nu pot să vadă răul şi nu poţi să priveşti nelegiuirea! Cum ai putea privi Tu pe cei mişei şi să taci când cel rău mănâncă pe cel mai neprihănit decât el?
- Habacuc 1:14 Vei face Tu omului ca peştilor mării, ca târâtoarei, care n-are stăpân?
- Habacuc 1:15 El îi scoate pe toţi cu undiţa, îi trage în mreaja sa, îi strânge în năvodul său. De aceea se bucură şi se veseleşte.
- Habacuc 1:16 De aceea aduce jertfe mrejei sale, aduce tămâie năvodului său, căci lor le datorează partea lui cea grasă şi bucatele lui gustoase!
- Habacuc 1:17 Pentru aceasta îşi va goli el întruna mreaja şi va înjunghia fără milă pe neamuri?
- Habacuc 2:1 M-am dus la locul meu de strajă şi stăteam pe turn ca să veghez şi să văd ce are să-mi spună Domnul şi ce-mi va răspunde la plângerea mea.
- Habacuc 2:2 Domnul mi-a răspuns şi a zis: „Scrie prorocia şi sap-o pe table, ca să se poată citi uşor!
- Habacuc 2:3 Căci este o prorocie a cărei vreme este hotărâtă, se apropie de împlinire şi nu va minţi; dacă zăboveşte, aşteapt-o, căci va veni şi se va împlini negreşit.
- Habacuc 2:4 Iată, i s-a îngâmfat sufletul, nu este fără prihană în el, dar cel neprihănit va trăi prin credinţa lui.
- Habacuc 2:5 Ca şi cel beat şi semeţ, cel mândru nu stă liniştit, ci îşi lărgeşte gura ca Locuinţa morţilor, este nesăţios ca moartea, aşa că pe toate neamurile vrea să le strângă la el şi toate popoarele le trage la el.
- Habacuc 2:6 Nu va fi el de batjocura tuturor acestora, de râs şi de pomină? Se va zice: ‘Vai de cel ce adună ce nu este al lui! Până când se va împovăra cu datorii?’
- Habacuc 2:7 Nu se vor ridica deodată cei ce te-au împrumutat? Nu se vor trezi asupritorii tăi şi vei ajunge prada lor?
- Habacuc 2:8 Fiindcă ai jefuit multe neamuri, toată rămăşiţa popoarelor te va jefui din pricina vărsării sângelui oamenilor, din pricina silniciilor făcute în ţară, împotriva cetăţii şi împotriva tuturor locuitorilor ei.
- Habacuc 2:9 Vai de cel ce strânge câştiguri nelegiuite pentru casa lui, ca să-şi aşeze apoi cuibul într-un loc înalt şi să scape din mâna nenorocirii!
- Habacuc 2:10 Ruşinea casei tale ţi-ai croit nimicind o mulţime de popoare şi împotriva ta însuţi ai păcătuit.
-