Când stau şi privesc trandafirii
Sub dulci adieri de parfum
Eu ştiu că în Domnul zidirii
Totul e-mbrăcat de sublim.
Aşa frumuseţi minunate
Eu nu aş putea făuri
Dar Cel care-a pus graţie-n toate
E-al meu Domn sfânt din veşnicii.
Culoarea apusului tainic
N-o poate reda vreun penel
Eu ştiu din Cuvântul cel veşnic
Cerul laudă pe Dumnezeu.
Câte frumuseţi minunate
Îmi sunt aşternute-n priviri
Zăresc cu privirea spre cruce
Zorii veşnicei mântuiri.
Cât de multe sunt lucrările Tale, Doamne! Tu pe toate le-ai făcut cu înţelepciune, şi pământul este plin de făpturile Tale. (Psalm 104:24)