Strofă 1
Mă doare fiecare clipă
Din viața plină de mister
Ce mi se pare o risipă
De nu mă-nalță către cer
Refren
Mă doare pasărea rănită
Ce moare fără ajutor
Și orice floare ofilită
Când toamna vine pe ogor
Strofă 2
Mă doare ziua cea trecută
Fără vreun scop, fără vreun țel
Când știu că veșnic e pierdută
Și alta nu va fi la fel
Refren
Mă doare zilnic nepăsarea
Ascunsă-n inimi de granit
Inimi surde la chemarea
Părintelui din infinit
Refren
Mă doare fiecare clipă
Din viața plină de mister
Ce mi se pare o risipă
De nu mă-nalță către cer
Strofă 3
Mă doare inima rănită
De-orice păcat mă înfior
Când floarea vieții-i ofilită
Și toamna vine pe ogor
Refren
Mă doare zilnic nepăsarea
Atâtor inimi de granit
Inimi surde la chemarea
Părintelui din infinit