1. O. locul Căpățânii,
Unde Isus muri,
Acolo sus pe cruce
Pentru a ne mântui!

R1: \: Chiar pietrele vor plânge și stâncile or striga:
"Cum am putut noi ține aici pe Mesia?" :/

2. Văzduhul se închise,
Pădurea se ascunse
Căci nu voia natura
Să-I vadă rana Sa.

R: \: Și florile pe câmp, în strălucirea lor,
Și-au întors atunci privirea de la a lor Creator. :/

3. Dar omul dintre toate,
În agonia Lui,
Lovise ca de moarte
În rana Domnului.

R3: \: Cum ai putut tu oare, tu, om necugetat,
Să dai în Domnul slavei, ce-a fost nevinovat? :/

4. Iar Domnul, cu iubire,
Pentru ai Săi aleși,
Cu o ultima suflare
El strigă către cer.

R4: \: "O, iartă-i, Tu, o, Tată, pe toți acei de jos
Și nu mai ține seama de neștiința lor!" :/