1. De dorul tău, Mire iubit,
Privesc în zări, departe…
Sunt om pribeag și mărginit,
Prin lumea de păcate.

R: Peste zenit privesc cu dor mereu,
Nădăjduiesc în sufletul meu
Că, într-o zi, voi fi la pieptul Tău…
Ce sfântă sărbătoare!
De cerul sfânt, Isus, Mirele meu,
Mi-e dor, mi-e dor și plâng mereu…
Nu-i loc mai sfânt, nici scump, ca cerul Tău,
Te-aștept cu adorare!

2. Cu orice zi, spre infinit,
M-as înălța din valuri,
Spre culmi de cer, Domn preaiubit,
S-ajung pe-a Tale plaiuri.

3. M-aș înălța spre zări, mai sus,
Din lumea de păcate,
O, dimineață făr-apus,
Mereu ești mai aproape!