Luca 24:5 Îngrozite, femeile şi-au plecat feţele la pământ. Dar ei le-au zis: „Pentru ce căutaţi între cei morţi pe Cel ce este viu?
Strofă 1
Când primăvara vine, natura se îmbracă, Cu strai de sărbătoare, cu al dragoste-i sfânt strai, Căci ne-amintim și astăzi, de moartea Lui pe cruce, Și de-nvierea Sa măreață!
Refren
Nu e dragoste mai mare, Ca dragostea lui Isus, Căci S-a dat singur ca jertfă, Mântuirea ți-a adus. Nu e dragoste mai scumpă, Ca a Fiului Cel Sfânt, Din iubirea-I pentru tine, A fost pus și într-un mormânt, Dar a înviat cum spuse, ucenicilor iubiți, Moartea n-a avut putere, și noi suntem mântuiți.
Strofă 2
El ne-a iubit pe cruce, chiar de nu-L cunoșteam, El ne-a chemat pe nume, chiar de nu Îl știam, El a plătit păcatul al meu și-al omenirii, Chiar El ce poartă, haina nemuririi!
Strofă 3
Să-I mulțumim cu toții și astăzi să-I dăm slavă, Pe Regele vieții, pe Fiul Cel divin! Să Îi cântăm cu toții, căci ne-a iubit pe cruce, Și osanale să-I cântăm.
Strofă 1
Când primăvara vine, natura se îmbracă, Cu strai de sărbătoare, cu al dragoste-i sfânt strai, Căci ne-amintim și astăzi, de moartea Lui pe cruce, Și de-nvierea Sa măreață!
Refren
Nu e dragoste mai mare, Ca dragostea lui Isus, Căci S-a dat singur ca jertfă, Mântuirea ți-a adus. Nu e dragoste mai scumpă, Ca a Fiului Cel Sfânt, Din iubirea-I pentru tine, A fost pus și într-un mormânt, Dar a înviat cum spuse, ucenicilor iubiți, Moartea n-a avut putere, și noi suntem mântuiți.
Strofă 2
El ne-a iubit pe cruce, chiar de nu-L cunoșteam, El ne-a chemat pe nume, chiar de nu Îl știam, El a plătit păcatul al meu și-al omenirii, Chiar El ce poartă, haina nemuririi!
Strofă 3
Să-I mulțumim cu toții și astăzi să-I dăm slavă, Pe Regele vieții, pe Fiul Cel divin! Să Îi cântăm cu toții, căci ne-a iubit pe cruce, Și osanale să-I cântăm.
1 / 1▲
1. Când primăvara vine, natura se îmbracă,
Cu strai de sărbătoare, cu al dragoste-i sfânt strai,
Căci ne-amintim și astăzi, de moartea Lui pe cruce,
Și de-nvierea Sa măreață!
R: Nu e dragoste mai mare,
Ca dragostea lui Isus,
Căci S-a dat singur ca jertfă,
Mântuirea ți-a adus.
Nu e dragoste mai scumpă,
Ca a Fiului Cel Sfânt,
Din iubirea-I pentru tine,
A fost pus și într-un mormânt,
Dar a înviat cum spuse, ucenicilor iubiți,
Moartea n-a avut putere, și noi suntem mântuiți.
2. El ne-a iubit pe cruce, chiar de nu-L cunoșteam,
El ne-a chemat pe nume, chiar de nu Îl știam,
El a plătit păcatul al meu și-al omenirii,
Chiar El ce poartă, haina nemuririi!
3. Să-I mulțumim cu toții și astăzi să-I dăm slavă,
Pe Regele vieții, pe Fiul Cel divin!
Să Îi cântăm cu toții, căci ne-a iubit pe cruce,
Și osanale să-I cântăm.