1. Pe genunchi m-am aruncat, către Tine am strigat:
„Oh Isus, de ce-ai venit iar pe min’ jos Tu m-ai lăsat?”
Am crezut că mai e timp ce în lume să-l petrec
Dar eu am ratat răpirea ce de-atâta timp aștept.

R: Ce-o să faci când tu vei realiza că este prea târziu?
Că trâmbița deja a sunat dar tu n-ai auzit?
Ce rost vei avea când vei vedea că lupta ai pierdut?
Azi întoarce-te la Cel car’ te-a țesut!

2. „Te rog, Doamne, să m-asculți, te rog să mai vii o dat’
Și-Ți promit că în sfințenie vei fi de min’ așteptat!”
Dar Isus plângând, a zis: „Oh, răpirea ai ratat
Dar și șansa de-a zbura cu Mine-n nori spre-a fi schimbat.”

R: Ce-o să faci când tu vei realiza că este prea târziu?
Că trâmbița deja a sunat dar tu n-ai auzit?
Ce rost vei avea când vei vedea că lupta ai pierdut?
Azi întoarce-te la Cel car’ te-a țesut!

3. Suflet drag tu să n-asculți vocea celui rău zicând
Că mai este timp pân’ va veni Isus în nori curând
Intră în armata Lui, fii de luptă pregătit,
Și continuă să arzi, chiar dacă lumea s-a răcit.

R: Ce-o să faci când tu vei realiza că este prea târziu?
Că trâmbița deja a sunat dar tu n-ai auzit?
Ce rost vei avea când vei vedea că lupta ai pierdut?
Azi întoarce-te la Cel car’ te-a țesut!