1. Urlă valuri, urlă-nfuriate
Lângă barca mea și clocotesc;
Soarele nu vrea să se arate
Iar puterile mă părăsesc…

R: Domnul meu, Domnul meu,
Știi că mi-e atât de greu!
Doamne, nu mă părăsi!
Bat mereu, bat mereu
Valuri peste vasul meu,
Doar Tu le poți liniști! : \

2. Urlă valurile încercării,
Doamne, oare când s-or potoli? . .
Oare vei desface largul zării
Ca din ceruri a le liniști? ...

3. Cât va fi pe mare încă noapte? . .
Oare valuri cât vor mai urla? . .
Doamne, vreau ca să Te simt aproape!
Vino, scump Isus, în barca mea!