S-a luminat afară și noaptea a trecut,
Iar dis de dimineață, să-L vadă ele-au vrut.
Cu inima zdrobită, cu fața la pământ
Și pline de durere, mergeau înspre mormânt.
Credeam că va rămâne mereu aici cu noi;
Dar iată că trei zile trecut-au de când El
/: La Golgota pe cruce, în chinuri și dureri
Murea fără de vină al cerului Sfânt Miel!  :/
Și cum stătea Maria afară și plângea,
Văzuse grădinarul ce chiar Isus era!
O grădinare spune-mi, spune-mi unde l-au dus?
De l-ai luat tu însuți spune-mi unde l-ai pus?
Isus i-a zis "Marie!" și ea s-a deșteptat,
Și orice văl și ceață atunci s-au ridicat.
Cu ochii plini de lacrimi,"Rabuni!" zice ea,
Plină de bucurie căci Domnul ei trăia!
Credeam că boldul morții, a biruit acum;
Dar iată că Mesia domnește ca stăpân!
/: A înviat trăiește! El moartea-a biruit.
Să-i cânte omenirea Celui ce s-a jertfit.  :/