/: Milă, ai milă! :/
La Tine-Acel ce ca o maramă
Întins-ai cerul și-aprins-ai sori!
Ochii-mi ridic înspre mâna-Ți caldă
Până avea-vei milă de noi!
/:Ai milă, Doamne, Te rog, ai milă,
Disprețul lumii ne-a-ndestulat;
Spre-o dimineață din nou senină,
Condu-ne pașii ne-cetat! :/
Milă...
Cum robii-n taină-și țintesc privirea
Spre mâna celor ce-i stăpânesc,
La fel ne e dorul și izbăvirea,
Numai la Tine, Stăpân ceresc!
O rugăciune spre-al îndurării
Și-al milei Tale izvor ceresc,
Înalț din zbuciumul durerii
Când cei trufași cu dispreț privesc.