E vremea când Te chem cu dor, o, scumpul meu Mântuitor Să Te oprești o clipă azi, să-mi ștergi lacrima pe obraz Cu sufletul plin de suspine Te chem, Isus, să vii la mine Să mă îmbraci cu puteri noi, să stăm de vorbă amândoi
Strofă 2
Aș vrea să-ți văd chipul Tău blând, de fericire ca să plâng Cu vocea-Ți blândă să-mi vorbești, sufletul să mi-l răcorești Căci plâng cu amar și nimeni, nu mă mai poate mângâia Și n-am cu cine să vorbesc, sufletul să mi-l răcoresc
Strofă 3
Mă aplec, Isuse, în stăruinți și plâng cu lacrimi fierbinți Să vii să lași din pacea Ta, Isuse drag, în casa mea Dar cu cât strig stăruitor, mai tare apare negru nor Și în loc ca să mă întăresc, suspin și deznădăjduiesc
Strofă 4
Îmbracă din nou cu har, să nu-mi fie plânsul în zadar Și fă-i pe toți cei dragi ai mei să fie ucenicii Tăi O, dă-le cugete curate și neîntinate de păcate Un duh blând și ascultător și adevăr în gura lor.
Strofă 5
Și Te rog mai stăruitor, coboară la al Tău popor Sunt mame cu copii plângând și văduve și orfani oftând Așteaptă toți cu nerăbdare să vină barca de salvare Că valul-i tot mai furios, iar norii au coborât mai jos
Strofă 6
Ca mamele cu mulți copii, Isuse drag, să le mângâi Putere sfântă să le dai, crescând copii către Rai Căci sunt atâția rătăciți în lumea asta bâjbâind Și mame, Doamne, atâtea sunt, ce-și cheamă copiii plângând.
Strofă 7
Bolnavi Te cheamă cu dor, să vii cu leac alinător Acasă, în pat sau la spital, așteaptă minunatu-Ți har Cu untdelemnul Tău cel Sfânt, la fiecare treci pe rând Întinde-Ți mâna Ta cu dor, că-n ea e leac vindecător
Strofă 8
Urmează să ne umilim și pentru Tine să trăim În schimb, Tu, Doamne, ne vei da ce noi nu ne vom aștepta Iar în necazuri și-n dureri, O, Doamne, dă-mi din nou puteri Să pot să-Ți cânt jos pe pământ și acolo, în cerul Tău prea sfânt
Strofă 9
Nimica nu vreau altceva decât să fiu pe veci a Ta / al Tău O, slavă Ție, mă închin acum și în veci de veci, Amin.
Strofă 1
E vremea când Te chem cu dor, o, scumpul meu Mântuitor Să Te oprești o clipă azi, să-mi ștergi lacrima pe obraz Cu sufletul plin de suspine Te chem, Isus, să vii la mine Să mă îmbraci cu puteri noi, să stăm de vorbă amândoi
Strofă 2
Aș vrea să-ți văd chipul Tău blând, de fericire ca să plâng Cu vocea-Ți blândă să-mi vorbești, sufletul să mi-l răcorești Căci plâng cu amar și nimeni, nu mă mai poate mângâia Și n-am cu cine să vorbesc, sufletul să mi-l răcoresc
Strofă 3
Mă aplec, Isuse, în stăruinți și plâng cu lacrimi fierbinți Să vii să lași din pacea Ta, Isuse drag, în casa mea Dar cu cât strig stăruitor, mai tare apare negru nor Și în loc ca să mă întăresc, suspin și deznădăjduiesc
Strofă 4
Îmbracă din nou cu har, să nu-mi fie plânsul în zadar Și fă-i pe toți cei dragi ai mei să fie ucenicii Tăi O, dă-le cugete curate și neîntinate de păcate Un duh blând și ascultător și adevăr în gura lor.
Strofă 5
Și Te rog mai stăruitor, coboară la al Tău popor Sunt mame cu copii plângând și văduve și orfani oftând Așteaptă toți cu nerăbdare să vină barca de salvare Că valul-i tot mai furios, iar norii au coborât mai jos
Strofă 6
Ca mamele cu mulți copii, Isuse drag, să le mângâi Putere sfântă să le dai, crescând copii către Rai Căci sunt atâția rătăciți în lumea asta bâjbâind Și mame, Doamne, atâtea sunt, ce-și cheamă copiii plângând.
Strofă 7
Bolnavi Te cheamă cu dor, să vii cu leac alinător Acasă, în pat sau la spital, așteaptă minunatu-Ți har Cu untdelemnul Tău cel Sfânt, la fiecare treci pe rând Întinde-Ți mâna Ta cu dor, că-n ea e leac vindecător
Strofă 8
Urmează să ne umilim și pentru Tine să trăim În schimb, Tu, Doamne, ne vei da ce noi nu ne vom aștepta Iar în necazuri și-n dureri, O, Doamne, dă-mi din nou puteri Să pot să-Ți cânt jos pe pământ și acolo, în cerul Tău prea sfânt
Strofă 9
Nimica nu vreau altceva decât să fiu pe veci a Ta / al Tău O, slavă Ție, mă închin acum și în veci de veci, Amin.
1 / 1▲
1. E vremea când Te chem cu dor, o, scumpul meu Mântuitor
Să Te oprești o clipă azi, să-mi ștergi lacrima pe obraz
Cu sufletul plin de suspine Te chem, Isus, să vii la mine
Să mă îmbraci cu puteri noi, să stăm de vorbă amândoi
2. Aș vrea să-ți văd chipul Tău blând, de fericire ca să plâng
Cu vocea-Ți blândă să-mi vorbești, sufletul să mi-l răcorești
Căci plâng cu amar și nimeni, nu mă mai poate mângâia
Și n-am cu cine să vorbesc, sufletul să mi-l răcoresc
3. Mă aplec, Isuse, în stăruinți și plâng cu lacrimi fierbinți
Să vii să lași din pacea Ta, Isuse drag, în casa mea
Dar cu cât strig stăruitor, mai tare apare negru nor
Și în loc ca să mă întăresc, suspin și deznădăjduiesc
4. Îmbracă din nou cu har, să nu-mi fie plânsul în zadar
Și fă-i pe toți cei dragi ai mei să fie ucenicii Tăi
O, dă-le cugete curate și neîntinate de păcate
Un duh blând și ascultător și adevăr în gura lor.
5. Și Te rog mai stăruitor, coboară la al Tău popor
Sunt mame cu copii plângând și văduve și orfani oftând
Așteaptă toți cu nerăbdare să vină barca de salvare
Că valul-i tot mai furios, iar norii au coborât mai jos
6. Ca mamele cu mulți copii, Isuse drag, să le mângâi
Putere sfântă să le dai, crescând copii către Rai
Căci sunt atâția rătăciți în lumea asta bâjbâind
Și mame, Doamne, atâtea sunt, ce-și cheamă copiii plângând.
7. Bolnavi Te cheamă cu dor, să vii cu leac alinător
Acasă, în pat sau la spital, așteaptă minunatu-Ți har
Cu untdelemnul Tău cel Sfânt, la fiecare treci pe rând
Întinde-Ți mâna Ta cu dor, că-n ea e leac vindecător
8. Urmează să ne umilim și pentru Tine să trăim
În schimb, Tu, Doamne, ne vei da ce noi nu ne vom aștepta
Iar în necazuri și-n dureri, O, Doamne, dă-mi din nou puteri
Să pot să-Ți cânt jos pe pământ și acolo, în cerul Tău prea sfânt
9. Nimica nu vreau altceva decât să fiu pe veci a Ta / al Tău
O, slavă Ție, mă închin acum și în veci de veci, Amin.
Isaia 12:2Iată, Dumnezeu este izbăvirea mea, voi fi plin de încredere şi nu mă voi teme de nimic, căci Domnul Dumnezeu este tăria mea şi pricina laudelor mele şi El m-a mântuit.”