1. Învață-mă deplin iubirea,
Tu, ce-ai murit, dând mântuirea,
/: și schimbă-mi inima de piatră,
ca-n ea să-ncapă lumea toată! :/

2. Învață-mă deplin cântarea,
prin ea, smerită, adorarea,
/: Isuse-oricând să-Ţi pot aduce,
căci m-ai răscumpărat prin cruce! :/

3. Învaţă-mă deplin slujirea,
și fă-mi smerită-n veci iubirea,
/: căci nu-i slujire-adevărată,
când nu-i de dragoste purtată! :/

4. Învaţă-mă deplin tăcerea,
şi dă-mi, Isus iubit, puterea,
/: de a primi ca de la Tine
și răul, cum primim ce-i bine! :/

5. Învață-mă deplin răbdarea,
blândețea Ta și ascultarea,
/: ca viața ce-o trăiesc în lume,
pe mulți spre Dumnezeu să-ndrume! :/

I: Volumul 1, cântarea 96
Text: Corneliu Stoia