1. Lumină înfășată
în scutec de noroi,
în ieslea-nfrigurată,
ai coborât la noi!

R1: La ieslea Ta săracă,
Isuse, Prunc Divin,
fiinţa mea s-apleacă,
cu-al dragostei preaplin!

2. Isus, din colbul humii,
în lume, trup Ţi-ai luat,
Tu, Salvatorul lumii
și-al lumii Împărat!

3. Din fânul ieslei Tale
și până la mormânt,
a suferinţei cale
ai străbătut-o blând!

R2: O, Veșnică Iubire,
Te strâng la pieptul meu;
de-atâta fericire,
eu cânt și plâng, mereu!

I: Volumul 1, cântarea 228