1. O rouă binefăcătoare
ce picură din cer, bogată,
e-a Ta iubire, Sfinte Tată,
ea dă cerească-nviorare!
În inimile însetate,
de roua harului sfinţită,
revars-o dulce, liniştită,
să fie binecuvântate!

2. Să lași, ca-mbelşugată rouă,
Cuvântul, mana adunării,
să dea un nou avânt cântării,
un har și-o desfătare nouă!
Mireasma crinilor iubirii,
udați de roua bucuriei,
să dea parfumul părtășiei,
al păcii Tale și-al sfințirii!

3. În roua harului, curată,
răsfrângi iubirea Ta divină,
ocean de raze de lumină
plăcută, dulce, minunată!
O, slavă Ţie, Rouă Sfântă
și Soare dătător de viață,
ce-aduci Eterna Dimineaţă:
mărire duhul nostru-Ţi cântă!

I: Volumul 1, cântarea 315