1. Pe cerul inimii, ades,
vin negrii norii de furtună
și fulgere pe nori se țes,
ce vor viața să-mi răpună!

R: Isuse, Soare strălucit,
înlătură Tu blând, furtuna,
și-apoi pe cerul limpezit,
rămâi Stăpân pe totdeauna!

2. Când nori de îndoieli se-adun
pe cerul vieții frământate,
Păstorul vieţii mele Bun,
mă izbăvește Tu, de toate!

3. Din toate-a necredinței stări,
Isuse, Pacea vieții mele,
mă scapă și dă-mi noi cântări,
să-Ți laud Numele prin ele!

I: Volumul 1, cântarea 388