1. Ce mi-a rămas, ce încă nu s-a frânt,
Caut fața Ta, căci numai Tu ești Sfânt,
Umple-mă din nou cu prezența Ta,
Căci doar sub Harul Tău, îmi cântă inima.

R: Tu ai rezidit și templul inimii mele,
Tu m-ai întărit când cerul nu-l mai vedeam,
Norii-ai risipit și mi-ai redat iar seninul
Și-ai strălucit cu pace-n viața mea.

2. Nu pot să trăiesc fără Harul Tău,
Tu m-ai întărit în ceasul cel mai greu,
Zboară gând sublim plin de încântare
În mii de mulțumiri să te contopești.

R: Tu ai rezidit și templul inimii mele,
Tu m-ai întărit când cerul nu-l mai vedeam,
Norii-ai risipit și mi-ai redat iar seninul
Și-ai strălucit cu pace-n viața mea.
Vreau să știe toți, că Tu ești Vrednic de laudă
Și privind spre cer, să Te vedem din nou,
Nu ne îngrijorăm, căci ne-nconjori ca un Tată,
Ne bucurăm de mare Harul Tău!

B: Tu ești Vrednic de adorare,
Fii-n veci glorificat, peste mări și uscat!
Tu ești Tată, Atotputernic,
Fii-n veci adorat, Domnul meu minunat!