1. Totdeauna mă conduce Domnul meu cu mâna Sa;
Pot eu oare-a Lui iubire de la mine-a depărta?
Pace sfântă, bucurie, El în suflet mi-a sădit,
/: Orice vine peste mine, eu cu Domnu-s liniștit. :/

2. Pretudindeni mă conduce Domnul prin iubirea Sa,
Chiar din valea umbrei morţii sufletul mi-l va scăpa;
Iar de pasu-mi şovăieşte, și-al meu suflet e-nsetat,
/: Din a vieţii Stâncă-mi vine bucurie ne-ncetat! :/

3. Pân’ la capăt mă conduce prin iubire-al meu Isus,
Îmi promite-odihnă dulce în locaşul cel de sus;
Când mă va chema acasă, și spre ceruri voi zbura,
/: Mâna Lui mă va conduce pân’ ajung în slava Sa. :/