1. O, Doamne, ce urgie nedorită
S-a răspândit deodată pe pământ:
E omenirea'ntreagă uluită
Și totuși, Tu ai ultimul cuvânt.

2. Un virus mic a căpătat putere
Ca să coboare oameni în mormânt.
Între savanți și doctori e tăcere
Și totuși, Tu ai ultimul cuvânt.

3. Se sting oameni de rând, se sting și lideri
Căci viața noastră-i doar o frunză-n vânt.
Ne credem sănătoși, puternici, liberi
Și totuși, Tu ai ultimul cuvânt.

4. Au zis prea mulți, prea multe pân-acuma
Și-au ignorat Cuvântul Tău cel Sfânt,
Azi, gura tuturor le-a 'nchis-o ciuma
Căci Doamne, Tu ai ultimul cuvânt.

5. Ne-ai spus să ne oprim, să luăm aminte
Căci Tu ești Domn în Cer și pe pământ,
Să punem preț pe lucrurile sfinte,
Să știm că Tu, ai ultimul cuvânt.

6. Acum sunt teatre, stadioane goale,
Spectacole, distracții nu mai sunt;
Înghesuiți stau numai în spitale
Și totuși, Tu ai ultimul cuvânt.

7. Și-acum, în timpu'acesta de'ncercare,
M-aplec în fața Tronului Tău Sfânt,
Cerându-Ți a Ta milă și'ndurare,
Căci Doamne, Tu ai ultimul cuvânt.

8. Oprește Tată bun, Te rog, urgia
Ce-a coborât atâția în mormânt,
Deși planeta-Ți merită mânia
Dar Doamne, Tu ai ultimul cuvânt.

9. Te rog în numele jertfirii Sfinte:
Oprește pandemia pe pământ!
Noi n-avem nici un merit drag Părinte
Dar Doamne, Tu ai ultimul cuvânt. / x2

I: Text: Daniel Hozan
Muzică: Biji din Bărbulești