Când nu am unde să alerg în zbuciumul vieții mele,
Întotdeauna eu alerg să-Ți spun durerea clipei grele.
Ești Singurul ce poți s-alini, prea bine știi ce-i suferința.
Ai fost, Isus, printre străini și-ai înțeles ce-i neputința
Tu ești totdeauna turnul de scăpare
Ajutorul nelipsit și în nevoi
De aceea mă încred în mâna-Ți tare
Și înalț spre Tine Doamne, imnuri noi
Tu niciodată n-ai lăsat învinsă ființa-mi vreo ispită.
Din valuri Tu m-ai ridicat, rămân cu Tine neclintită.
Nici valea umbrei morții reci de Tine nu mă va desparte
Căci singur ești Stăpân pe veci, rămâi prieten bun și frate.
Isus, Tu pasul mi-l veghezi, mă sfătuiești și-mi dai lumină.
Când tristă sunt mă-mbărbătezi sunt liniștită-n a Ta mână.
Cu darul ce mi-ai-ncredințat, pe-altar aduc a mea slujire.
Ești vrednic, Doamne, fii 'nălțat de sfinți frumos pentru vecie!