1. Ca și norul călător, viața trece zi de zi,
Tinerețe, flori de mai, când te vei sfârși? !
Vestejesc în zare flori, ce parfum îmbătător
Au lăsat în urma lor, toate s-au uitat!

R: Isuse, când vei veni,
Cine oare va mai ști
Să Te-aștepte-nmiresmat
Când vei reveni?
Cine oare va putea ca să stea în Fața Ta?
Doar Mireasa ce la cer o vei înălța!

2. Suflă vântu-n vijelii, smulge lacrimi și suspin.
Doamne, vino mai curând, viața mi-e un chin.
Zorii-n cumpănă răsar, sfatul Tău e înțelept,
Dar răbdarea n-a-ncetat! Doamne, cum Te-aștept!

3. Parcă toți un drum avem, în necaz îmbătrânim,
Isuse, cu Tine vreau, viața s-o sfârșim!
De se va întoarce iar floarea de unde-a pornit
Sufletul la Tine ia-l, Tu l-ai mântuit!