1. Întotdeauna au fost lacrimi
Au fost şi fi-vor cât va fi pământul
Atâtea lucruri ni se-ntâmplă
Cum nu vrem noi
Cum rău sfârșim, şi plângem

R1: /: Însă în ceruri nu vor fi
Lacrimi în cer n-om întâlni
Durerea mare şi suspin
Rămân aici, în cer nu vin
În ceruri fericiri găsești
Cum nici măcar nu te gândești
Mai mult cât poţi tu judeca
Va fi în cer când vom intra: /

2. Dar pân-atunci aici sunt lacrimi
Dureri tu ai, şi te-ntristezi, curg lacrimi
Ferice de acei ce-n lacrimi
Plângând vor fi, când va veni, El Sfântul

R2: /: Gândește-te că şi Isus
A plâns cât fost-a pe pământ
Şi gândul parcă mi s-a dus
La Fiul Tatălui de sus
Însă în ceruri nu vor fi
Lacrimi în cer n-om întâlni
Durerea mare şi suspin
Rămân aici, în cer nu vin: /

3. În ceruri fericiri găsești
Cum nici măcar nu te gândești
Mai mult cât poţi tu judeca
Va fi în cer când vom intra