O, suflete, stai liniştit 'Naintea Celui sfânt! Te-ncrede în El, umilit, Ascultă-al Său Cuvânt! E-aşa de bun şi drept, A toate înţelept! Predă-te cu sufletul zdrobit 'Naintea Celui sfânt!
Strofă 2
O, suflete, stai liniştit, Căci El te-a scos din foc! Cu dragostea Lui te-a umbrit Să-ţi facă-n ceruri loc… Aceasta-i slava Lui, Minunea cerului! Te pleacă în faţa Lui smerit, Căci El te-a scos din foc!
Strofă 3
O suflete, stai liniştit, 'Naintea feţei Lui! El ştie de ce ai venit Şi tot ce ai să-I spui… La El, nimic nu-i greu: Îţi dă tot harul Său! Te pleacă-n credinţă umilit 'Naintea feţei Lui!
Strofă 1
O, suflete, stai liniştit 'Naintea Celui sfânt! Te-ncrede în El, umilit, Ascultă-al Său Cuvânt! E-aşa de bun şi drept, A toate înţelept! Predă-te cu sufletul zdrobit 'Naintea Celui sfânt!
Strofă 2
O, suflete, stai liniştit, Căci El te-a scos din foc! Cu dragostea Lui te-a umbrit Să-ţi facă-n ceruri loc… Aceasta-i slava Lui, Minunea cerului! Te pleacă în faţa Lui smerit, Căci El te-a scos din foc!
Strofă 3
O suflete, stai liniştit, 'Naintea feţei Lui! El ştie de ce ai venit Şi tot ce ai să-I spui… La El, nimic nu-i greu: Îţi dă tot harul Său! Te pleacă-n credinţă umilit 'Naintea feţei Lui!
1 / 1▲
1. O, suflete, stai liniştit
'Naintea Celui sfânt!
Te-ncrede în El, umilit,
Ascultă-al Său Cuvânt!
E-aşa de bun şi drept,
A toate înţelept!
Predă-te cu sufletul zdrobit
'Naintea Celui sfânt!
2. O, suflete, stai liniştit,
Căci El te-a scos din foc!
Cu dragostea Lui te-a umbrit
Să-ţi facă-n ceruri loc…
Aceasta-i slava Lui,
Minunea cerului!
Te pleacă în faţa Lui smerit,
Căci El te-a scos din foc!
3. O suflete, stai liniştit,
'Naintea feţei Lui!
El ştie de ce ai venit
Şi tot ce ai să-I spui…
La El, nimic nu-i greu:
Îţi dă tot harul Său!
Te pleacă-n credinţă umilit
'Naintea feţei Lui!