Când Te privesc în ochi, avântul meu dispare; Mă simt aşa de mic, când ştiu cine eşti. De mână Tu mă iei, şi mă ridici spre Soare, Speranţă-mi dai din nou, când din nou îmi zâmbeşti.
Refren
Cum poţi iubi pe cineva ca mine? Cum poţi să ţii privirea asupra mea? Eu n-am prea mult, Isuse, pentru Tine. Doar cântecul acesta Ţi-l pot da!
Strofă 2
Ca fiul rătăcit, vin deseori, Părinte, Nevoie am mereu de-o mână de-ajutor. Tu mă primeşti aşa cum sunt, iar eu rămân fără cuvinte; Respir iubirea Ta, şi de ea mă-nfior.
Strofă 1
Când Te privesc în ochi, avântul meu dispare; Mă simt aşa de mic, când ştiu cine eşti. De mână Tu mă iei, şi mă ridici spre Soare, Speranţă-mi dai din nou, când din nou îmi zâmbeşti.
Refren
Cum poţi iubi pe cineva ca mine? Cum poţi să ţii privirea asupra mea? Eu n-am prea mult, Isuse, pentru Tine. Doar cântecul acesta Ţi-l pot da!
Strofă 2
Ca fiul rătăcit, vin deseori, Părinte, Nevoie am mereu de-o mână de-ajutor. Tu mă primeşti aşa cum sunt, iar eu rămân fără cuvinte; Respir iubirea Ta, şi de ea mă-nfior.
1 / 1▲
1. Când Te privesc în ochi, avântul meu dispare;
Mă simt aşa de mic, când ştiu cine eşti.
De mână Tu mă iei, şi mă ridici spre Soare,
Speranţă-mi dai din nou, când din nou îmi zâmbeşti.
R: Cum poţi iubi pe cineva ca mine?
Cum poţi să ţii privirea asupra mea?
Eu n-am prea mult, Isuse, pentru Tine.
Doar cântecul acesta Ţi-l pot da!
2. Ca fiul rătăcit, vin deseori, Părinte,
Nevoie am mereu de-o mână de-ajutor.
Tu mă primeşti aşa cum sunt, iar eu rămân fără cuvinte;
Respir iubirea Ta, şi de ea mă-nfior.
Isaia 12:2Iată, Dumnezeu este izbăvirea mea, voi fi plin de încredere şi nu mă voi teme de nimic, căci Domnul Dumnezeu este tăria mea şi pricina laudelor mele şi El m-a mântuit.”