1. Când Te privesc în ochi, avântul meu dispare;
Mă simt aşa de mic, când ştiu cine eşti.
De mână Tu mă iei, şi mă ridici spre Soare,
Speranţă-mi dai din nou, când din nou îmi zâmbeşti.

R: Cum poţi iubi pe cineva ca mine?
Cum poţi să ţii privirea asupra mea?
Eu n-am prea mult, Isuse, pentru Tine.
Doar cântecul acesta Ţi-l pot da!

2. Ca fiul rătăcit, vin deseori, Părinte,
Nevoie am mereu de-o mână de-ajutor.
Tu mă primeşti aşa cum sunt, iar eu rămân fără cuvinte;
Respir iubirea Ta, şi de ea mă-nfior.