BuhaiSe5  1. Cel ce stă sub ocrotirea, Celui preaînalt de sus, Şi se odihneşte-n umbra, Celui tare de nespus. Zice pururi despre Domnul, El e cetăţuia mea, /: Dumnezeul meu în care, Mă încred și voi scăpa.:/ 2. El mă scapă chiar de lanţul, Vânătorului întins, Și de ciumă atunci când lumea, Pustiirea a cuprins. El m-acoperă sub aripii, De-a Lui pene sunt ascuns, /:Căci a Lui credincioșie, Este scut de nepătruns.:/ 3. Nu mă tem nici chiar de groaza, Din a nopții grele vremi, Şi nici de săgeata zilei, Eu nicicând n-am să mă tem. Nici de ciuma-ntunecimii, Nu mă tem că am să cad, /:Nu mă tem nici de molima, Care bântuie-n amiazi.:/ 4. Mii să cadă lângă mine, Zecii de mii la dreapta mea, Dar de mine nici o dată, Nu se va apropia, Doar voi sta și cât privi-voi, Împrejur cu ochii mei, /:Voi vedea nenorociirea, Şi răsplata celor răii.:/ 5. Fiindcă tu zici: Domnul este, Locul meu adăpostit, Şi din Cel Preanalt făcut-ai, Turnul tău nebiruit. De acea nici o dată, nenoroc nu vei avea, /:De-al tău cort nici când urgiia, nu se va apropia.:/ 6. Căci la îngerii puternicii, Domnul le va poruncii, Și-n a tale Căi, în toate, Pururea te vor Păzi. Ei te vor purta cu grijă, Pe-a lor sfinte mâini cereşti, /:Ca piciorul tău de-o piatră, nici de cum să nu-l lovești.:/ 7. Peste leii, tari vei trece, Pe năpârci tu vei călca, Puii leilor şi şerpii, Biruiţi vor rămânea. "Mă iubeşte - zice Domnul -de aceea-l voi scăpa, /: Ocroti-l-voi căci cunoaşteNumele şi Legea Mea!" :/ 8. "Voi răspunde totdeauna, Când mă va chema grăbit, Să-l ajut în strâmtorare, Și să-l fac nebiruit. Da-i-voi izbăviri şi slavă, Cu ani lungi l-oi sătura /: Și-i voi arăta să vadă, Sfântă mântuirea Mea!" :/