Îţi dăruiesc inima meaDoamne, în această zi de sărbătoare, aş vrea să Te întâmpin la un loc cu noroadele. Asemeni lor să Îţi aştern ramuri la picioare ca să calci pe ele. Dar Tu oare aceasta doreşti? Să calci pe o ramură smulsă de mâna mea...
Am spus un “Nu” tăcut Dragostei. Nehotărȃrea mea, nerostită în cuvinte, a lăsat, totuși, loc de fapte, gesturi și cuvinte amicale, venite din exteriorul ființei mele. Și ele m-au cucerit. Buchete de zȃmbete mi-au risipit tristețea ce îmi amorțise inima ca...
Natura îşi urmează cursul ghidându-se după legi impuse de o mână divină creatoare şi fiecare anotimp îşi reia locul pe scena lumii, jucându-şi cu dăruire rolul ca un actor mulţumit peste măsură de aplauzele publicului său. Şi toate acestea pentru a-l...
Ziua se dezbracă la obârşia cerului, undeva între pânzele imense ale veşniciei. Misterioasă, ea se priveşte în profunzimile apelor, întorcându-şi chipul de la un ev spre altul, şi sărutând pentru o ultimă clipă pământul, înainte ca soarele să...
Primul ghiocel vesteşte mult aşteptatul anotimp de primăvară. Ce-i drept, este mic şi firav dar atât de pur! Albul lui imaculat parcă ne spune o poveste. O poveste care începe cu “A fost odată” şi se sfârşeşte cu “Şi au trăit fericiţi…” . Pentru că, el,...
Fiecare suflet călător prin lume este carte şi floare. Este carte cu pagini albe ce aşteaptă a fi scrise. Şi-n drumul necunoscut al vieţii, filele se scriu rând pe rând, una cât una. Uneori cu litere însângerate de suferinţă amară, alteori cu lacrimi şi râsete...
Fiecare om se naşte o singură dată apoi moare. Dar cel mai important este ceea ce face între aceste două extremităţi: viaţă şi moarte.Este adevărat că ne naştem cu un anumit potenţial în noi. Suntem oameni şi avem puncte forte şi puncte slabe. Trebuie să ne dezvoltăm talentele cu...
Un bărbat se credea uitat de Dumnezeu, că El nu-l mai aude şi nu-i mai răspunde la rugăciuni. Într-o zi se trezi dis-de-dimineaţă pentru a merge la a lucra în ogorul său dar vremea de afară nu-i plăcu. Cerul era posomorât, gata de ploaie iar pământul trebuia săpat...
L-am cunoscut pe Pandrea Teodor undeva prin Braşov, în munţi. Venise, ca şi mine, să petreacă o săptămână de rugăciune şi post în mijlocul naturii. Prima impresie pe care mi-a făcut-o nu a fost prea plăcută. Dar repet: a fost doar o impresie. Pe parcursul săptămânii am...
-un caz real-Gheara nemiloasă a bolii puse stăpânire pe făptura zburdalnică a unui băieţel de numai câţiva anişori. Astfel că stările lungi de suferinţă îşi puseră amprenta peste el. Trupul îi deveni firav, plin de semnele chinurilor necruţătoare ale bolii. Cu toată durerea...
O inimă fericită “Ferice de omul cu fărădelegea iertată şi de cel cu păcatul acoperit!”- Psalmii 32:1 Psalmistul fericeşte pe omul care are greşelile iertate de sângele sfânt al lui Isus Cristos. Şi nu este nimic ciudat...
Am auzit demult o întâmplare petrecută într-una din închisorile pentru femei de pe vremea comunismului din România. Printre femeile închise pentru credinţa lor în Domnul Isus, era una deosebită cu numele Maria. Dar nu portul ei m-a fascinat, nu vorba-i cumpătată ci fapta...
Pietrele lui David
- 1 Samuel 17:40-50 -Cândva, David, un băieţel cu părul bălai, îmbrăcat după portul simplu al păstorilor din neamul său, s-a folosit de o tehnică ciudată de luptă împotriva uriaşului Goliat care blestema pe poporul...
“Cântaţi Domnului o cântare nouă!” – Psalmii 96:1Când nu pot cânta cu vocea, mintea mea Îţi cântă, Doamne. Când inima, prea grea de poverile vieţii, nu Te poate lăuda, tăcerea mea face mai mult decât o mie de cuvinte.Dar Tu vrei să Te...
Am vrut să zbor! M-am desprins de pământ şi cu vârful degetelor am încercat să ating cerul, însă n-am reuşit. Uitasem că pentru a zbura, am nevoie de aripi spânzurate în eternul neant, iar pentru a-mi făuri eu însumi aripă, e nevoie de timp.Sufletu-mi...
Suflet descătuşat- “Aşa e cel mai bine!” -Picioarele îmi hoinăreau pe potecile sufletului încătuşat în propriile legături păcătoase.Credeam că sunt doar eu… şi atât, că sunt singură, dar nu! Chipuri neiubite, pizme, fapte rele,...
Cu ochii minții privesc la Tine, la frumusețea Ta nespusă. Mă scald în lumina ce radiază din Tine și ea mă pătrunde pȃnă în adȃncul ființei mele de tină. Dar lutul e doar carne păcătoasă. Ar putea să cuprindă măcar o fărȃmă din Dumnezeire? Tu aprinzi în mine o flacără de...
Ascultarea voii Tale Mă aşez în genunchi şi aştept să-mi vorbeşti, Domnul meu.Te pot auzi în liniştea din lăuntrul meu când furtunile vieţii par de neliniştit. Cu Tine am învăţat să las tăcerea să vorbească; nu credeam că Te pot înţelege astfel. Dar Tu eşti...
Sunt un pumn de ţărână trecătoare pe pământ ce tinde spre a deveni nemuritoare în veşnicie. Nepieritoare ca un rod al suferinţelor şi al sacrificiului nepreţuit săvârşit pe dealul Căpăţânii. Alerg cu lacrimile în suflet şi – ca altădată – mă caut...
“El a purtat păcatele noastre ȋn trupul Său, pe lemn, pentru ca noi, fiind morți față de păcate, să trăim pentru neprihănire; prin rănile Lui ați fost vindecați.” 1 Petru 2 : 24Păcatele omenirii apăsau ca o povară pe umerii Lui. În trupul Său fără vină, negreala păcatelor lăsa...