CREDINȚA NOASTRĂ

Credința noastră nu slăbește
Când e ninsoare de dureri
C-atunci primim de sus puteri
Și-atunci iubim dumnezeiește.

Își trage seva din Cuvânt
Spre a-și menține viziunea
Ea nu trădează misiunea
Desfășurată pe pământ.

Credința noastră nu se frânge
Când valurile-n vas izbesc
Și nici când oamenii lovesc
Puternic, să țâșnească sânge.

De ar lipsi am fi-n neant
(Sau alte locuri fără soare)
N-am mai cunoaște-acea splendoare
Ce-o naște Duhul penetrant.

Ne dă imbold în pribegie,
Ne-apropie de Dumnezeu
E farul nostru pe traseu,
Creează-n suflet armonie.

Martiri, profeți, evangheliști
Toți au păstrat-o cu ardoare
Ne ușurează când ne doare,
Ne mângâie când vin restriști.

Credința noastră e comoară
O vom trăi oriunde-am fi
Prin ea am devenit noi fii
Ce mergem spre eterna Țară.

George Cornici/12 Noiembrie, 2012