Dumnezeu și-a ținut cuvântul și a făcut din Regatul de Nord „o trestie clătinată“:
„Domnul va lovi pe Israel, şi Israel va fi ca trestia clătinată în ape; va smulge pe Israel din această ţară bună pe care o dăduse părinţilor lor, şi-i va împrăştia dincolo de Râu, pentru că şi-au făcut idoli, mâniind pe Domnul. Va părăsi pe Israel, din pricina păcatelor pe cari le-a făcut Ieroboam şi în care a târât şi pe Israel“ (1 Regi 14:14-16).
În timp ce Ierusalimul cunoștea stabilitatea succesiunilor dinastice din familia lui David, în Nord, s-a instaurat instabilitatea. Dinastiile s-au schimbat de la o familie la alta, prin asasinate, lupte interne și trădări.
Primele două familii dinastice din Regatul de Nord sunt asemănătoare în destinul lor. Casa lui Ieroboam și casa lui Baeșa au cunoscut același tratament din partea lui Dumnezeu. Mai întâi li s-a dat o șansă, iar apoi, când șansa nu a fost folosită, amândouă au fost tratate „ca un gunoi“ și măturate de pe scena politică.
Cu Ieroboam și Baeșa, Dumnezeu a avut răbdare. Cu urmașii lor, pedeapsa a venit de îndată ce s-a dovedit că n-au învățat nimic din experiența părinților lor. Ieroboam a domnit 22 de ani. Fiul său, Nadab, numai doi ani. Baeșa a domnit24 de ani. Fiul său, Ela, numai doi ani. Cel care le-a urmat, Zimri, prototipul uzurpatorului asasin, n-a domnit decât șapte zile. Nadab a fost un idolatru, Baeșa le-a continuat păcatele, Ela a fost un bețiv ordinar, iar Zimri a fost un obsedat paranoic după putere.
Cu fiul lui Ieroboam, Nadab, s-a împlinit profeția Celui care veghează asupra lui Israel și-și „curăță aria“:
„Tu ai făcut mai rău decât toţi ceice au fost înaintea ta: te-ai dus să-ţi faci alţi dumnezei şi chipuri turnate ca să Mă mânii, şi M-ai lepădat înapoia ta! De aceea, voi trimete nenorocirea peste casa lui Ieroboam, voi nimici pe oricine este al lui Ieroboam, fie rob, fie slobod în Israel, şi voi mătura casa lui Ieroboam, cum se mătură murdăriile, până va peri“ (1 Regi 14:9-10).
Iată cum s-a întâmplat:
„Nadab, fiul lui Ieroboam, a început să domnească peste Israel, în al doilea an al lui Asa, împăratul lui Iuda. El a domnit doi ani peste Israel. El a făcut ce este rău înaintea Domnului, şi a umblat pe calea tatălui său, săvârşind păcatele în cari târâse tatăl său pe Israel. Baeşa, fiul lui Ahia, din casa lui Isahar, a uneltit împotriva lui, şi Baeşa l-a omorât la Ghibeton, care era al Filistenilor, pe când Nadab şi tot Israelul împresurau Ghibetonul. Baeşa l-a omorât în al treilea an al lui Asa, împăratul lui Iuda, şi a domnit el în locul lui. Când s-a făcut împărat, a ucis toată casa lui Ieroboam, n-a lăsat să scape nimeni cu viaţă, ci a nimicit totul, după cuvântul pe care-l spusese Domnul prin robul său Ahia din Silo, din pricina păcatelor pe cari le făcuse Ieroboam şi în care târâse şi pe Israel, mâniind astfel pe Domnul, Dumnezeul lui Israel. Celelalte fapte ale lui Nadab, şi tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel? Între Asa şi Baeşa, împăratul lui Israel, a fost război în tot timpul vieţii lor“ (1 Regi 15:25-32).
Noua familie regală n-a apucat nici ea să întemeieze o dinastie pentru că n-au înțeles și n-au prețuit șansa care le fusese dată de Stăpânul lui Israel. Acesta este comentariul pe care-l face Dumnezeu și la acesta trebuie să rămânem. Cel ce șade pe tronul cerului ridică pe cine vrea și coboară pe cine vrea, în funcție de alinierea lor la planurile lor din istorie. Toți oamenii, chiar și Nebucadnețar, au trebuit și vor trebui să recunoască lucrul acesta în scurgerea vremii:
„Toţi locuitorii pământului sunt o nimica înaintea Lui; El face ce vrea cu oastea cerurilor şi cu locuitorii pământului, şi nimeni nu poate să stea împotriva mâniei Lui, nici să-I zică: ,,Ce faci?“ În vremea aceea, mi-a venit mintea înapoi; slava împărăţiei mele, măreţia şi strălucirea mea mi s-au dat înapoi; sfetnicii şi mai marii mei din nou m-au căutat; am fost pus iarăşi peste împărăţia mea, şi puterea mea a crescut. Acum, eu, Nebucadneţar, laud, înalţ şi slăvesc pe Împăratul cerurilor, căci toate lucrările Lui sunt adevărate, toate căile Lui sunt drepte, şi El poate să smerească pe ceice umblă cu mândrie!“ (Daniel 4:35-37)
Iată scurtul rezumat al celor douzeci și patru de ani de domnie ai lui Baeșa:
„În al treilea an al lui Asa, împăratul lui Iuda, a început să domnească peste tot Israelul la Tirţa, Baeşa, fiul lui Ahia. A domnit douăzeci şi patru de ani. El a făcut ce este rău înaintea Domnului, şi a umblat pe calea lui Ieroboam, săvârşind păcatele în cari târâse Ieroboam pe Israel. Cuvântul Domnului a vorbit astfel lui Iehu, fiul lui Hanani, împotriva lui Baeşa: ,,Eu te-am ridicat din ţărână, şi te-am pus mai mare peste poporul Meu Israel; dar pentru că ai umblat pe calea lui Ieroboam, şi ai făcut pe poporul Meu Israel să păcătuiască, pentru ca să Mă mânii prin păcatele lor, iată că voi mătura pe Baeşa şi casa lui, şi casa ta o voi face ca şi casa lui Ieroboam, fiul lui Nebat. Cine va muri în cetate din casa lui Baeşa, va fi mâncat de câini, şi cine va muri pe câmp dintr-ai lui, va fi mâncat de păsările cerului.“ Celelalte fapte ale lui Baeşa, ce a făcut el, şi isprăvile lui, nu sunt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel? Baeşa a adormit cu părinţii săi, şi a fost îngropat la Tirţa. Şi în locul lui a domnit fiul său Ela“ (1 Regi 15:33 – 16:7).
Baeșa a fost acela care, văzând că oamenii evlavioși din cele zece seminții nordice ale regatului său se strămută din motive de conștiință religioasă în Regatul de Sud,
s-a apucat să ridice un zid de despărțire asemănător cu „zidul Berlinului“ și i-a declarat război lui Asa, care se afla atunci pe tronul de la Ierusalim. Mituit de Asa, Ben Hadad, împăratul Siriei l-a atacat pe Baeșa din nord, într-o campanie de pedepsire:
„(Asa a zis) Să fie un legământ între mine şi tine, cum a fost unul între tatăl meu şi tatăl tău. Iată, îţi trimet argint şi aur. Du-te, şi rupe legământul tău cu Baeşa, împăratul lui Israel, ca să se depărteze dela mine.“ Ben-Hadad a ascultat pe împăratul Asa; a trimes pe căpeteniile oştirii sale împotriva cetăţilor lui Israel, şi au bătut Iionul, Dan, Abel-Maim, şi toate locurile pentru merinde din cetăţile lui Neftali“ (2 Cron. 16:3-4).
Nici fiul lui Baeșa, Ela, n-a învățat nimic din pățaniile tatălui său. De fapt, nu cred că a învățat nimic de la nimeni, fiind mult prea ocupat cu sine însuși și ținând-o într-una tot într-o beție.
Pe vreme de război, când căpetenia oștirii lui Israel, Omri, asedia Ghibetonul, care era al filistenilor (1 Regi 16:15-16), iată ce făcea împăratul lui Israel:
„Ela era la Tirţa, chefuind şi îmbătându-se în casa lui Arţa, căpetenia casei împăratului la Tirţa“ (1 regi 16:19b).
În umbra tronului, obsedat de putere și dezgustat de decadența regală, trăia un om paranoic, Zimri, căpetenie peste jumătate din cavaleria regală. Ironia divină face ca un astfel de om să fie instrumentul împlinirii pedepsei anunțate profetic prin proorocul Iehu:
„În al douăzeci şi şaselea an al lui Asa, împăratul lui Iuda, a început să domnească Ela, fiul lui Baeşa. El a domnit peste Israel la Tirţa. A domnit doi ani. Slujitorul său Zimri, care era mai mare peste jumătate din carăle lui, a uneltit împotriva lui. Ela era la Tirţa, chefuind şi îmbătându-se în casa lui Arţa, căpetenia casei împăratului la Tirţa. Zimri a intrat, l-a lovit şi l-a ucis, în al douăzeci şi şaptelea an al lui Asa, împăratul lui Iuda. Şi a domnit el în locul lui. Când s-a făcut împărat şi a şezut pe scaunul lui de domnie, a omorât toată casa lui Baeşa, n-a lăsat să scape nimeni din ai lui: nici rudă nici prieten. Zimri a nimicit toată casa lui Baeşa, după cuvântul pe care-l spusese Domnul împotriva lui Baeşa prin proorocul Iehu, din pricina tuturor păcatelor pe cari le săvârşise Baeşa şi fiul său Ela, şi în care târâseră şi pe Israel, mâniind prin idolii lor pe Domnul, Dumnezeul lui Israel. Celelalte fapte ale lui Ela, şi tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel?“ (1 Regi 16:8-14).
Asasinarea lui Ela a prăbușit Regatul de Nord într-un veritabil război civil. „Trestia“ lui Israel se clătina tare pe ape! În tot Israelul, numai Zimri se credea vrednic de a sta pe tron. Poporul a lăsat baltă Ghibetonul și Omri, generalul oștirii a atacat locuința regală de la Tirța:
„În al douăzeci şi şaptelea an al lui Asa, împăratul lui Iuda, Zimri a domnit şapte zile la Tirţa. Poporul tăbăra împotriva Ghibetonului care era al Filistenilor. Şi poporul a auzit în tabără vestea aceasta: ,,Zimri a uneltit, şi chiar a ucis pe împărat!“ Şi în ziua aceea, tot Israelul a pus în tabără ca împărat al lui Israel pe Omri, căpetenia oştirii. Omri, şi tot Israelul cu el, au pornit din Ghibeton, şi au împresurat Tirţa“ (1 Rgei 16:15-17).
Caraghiosul Zimri a murit așa cum și-a dorit, sinucigându-se pe tron, amestecat cu flăcările pasiunilor lui nimicitoare. Omul acesta a reușit să intre în istorie, dar nu ca un rege de cinste, ci doar ca unul care a domnit doar … șapte zile:
„Zimri, văzând că cetatea este luată, a intrat în cetăţuia casei împăratului, şi a dat foc casei împăratului peste el. Astfel a murit el, din pricina păcatelor pe cari le săvârşise, făcând ce este rău înaintea Domnului, umblând pe calea lui Ieroboam, săvârşind păcatele pe cari le făcuse Ieroboam, şi făcând şi pe Israel să păcătuiască. Celelalte fapte ale lui Zimri, şi uneltirea pe care a făcut-o el nu sunt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel?“ (1 Regi 16:18-20).
Războiul civil a continuat însă, pentru că a apărut încă un candidat la tron. L-a „ridicat“ Domnul? Nicidecum! A fost tot unul din aceia care „au vrut“ cu tot dinadinsul … și și-a atras moartea:
„Atunci poporul lui Israel s-a desbinat în două părţi; jumătate din popor voia să facă împărat pe Tibni, fiul lui Ghinat, şi jumătate era pentru Omri. Ceice urmau pe Omri au biruit pe ceice urmau pe Tibni, fiul lui Ghinat. Tibni a murit şi Omri a domnit“ (1 Regi 16:21-22).
Ce trist este când Împărăția lui Dumnezeu cade pe … mâinile oamenilor.
Va urma.
Sursa:http://barzilaiendan.wordpress.com/