Credinta vindeca
Autor: Mihail Badea
Album: Inceputuri
Categorie: Incurajare
Credinta vindeca

Asculta Doamne Tu acuma ruga mea,
Alina-mi sufletul bolnav, caci doare,
Si spune un cuvant, de-i Voia Ta,
Caci ma cunosti din cap pana-n picioare,
Si ma citesti ca pe-o deschisa carte,
Stii fiecare os, si muschi, si fir de par,
Citeste-ma deci azi si pune-ma deoparte,
Si iarta-ma caci eu mereu Te supar!
Caci trupul meu e slab si trecator,
Si de durere e lovit in vre’une zile,
Si mai stiu dureros ca o sa mor,
Cand se vor termina a vietii mele file!

Dar nu durerea fizica Te rog s-atingi,
Cu mangaierea Ta, O, Domnul meu,
Caci sufletul meu este prins in chingi,
Pe el Te rog sa-l vindeci, eu, mereu!
Elibereaza-mi Doamne durerea mea,
Caci e durerea Ta, cand mi-ai luat-o,
Cu fiecare pas gresit din viata mea,
Pe Tine Te lovesc, caci viata Ta mi-ai dat-o!
O, Doamne, cand am sa pot sa fiu,
Asa cum Tu m-astepti mereu, de mult,
O, Domnul meu, caci Tu imi spui si stiu,
Dar Domnul meu, de ce eu nu Te-ascult?

Am plans la crucea Ta, O, Domnul meu iubit,
Dar a venit timpul sa rad, si sa ma bucur,
Caci Doamne, Tu pentru mine-ai biruit,
Si-n Trup cu Tine, Tata, Duhul eu m-alatur!
Si eu te rog acum din nou, de vrei,
Sa-mi cureti sufletul si mintea, caci Tu poti,
Asa cum ai facut si in trecut cu toti acei
Care-au crezut in Tine, i-ai vindecat pe toti!
Leprosul, care s-a apropiat de Tine atunci,
Privind la Tine Doamne cu speranta,
Cu trupul plin de bube, rani adanci,
I-ai luat durerea Tu, si l-ai intors la viata.

Femeia cu scurgere de Tine s-a atins,
Si Te-a uimit atunci cu-a ei credinta,
S-a vindacat in data, de-atunci ea n-a mai plans,
Caci i-ai dat scop in viata, si dorinta.
Bolnavi, orbi si ologi ai ridicat din pat,
Caci i-ai citit si pe ei, ca pe-o carte,
Si ai vazut ca se caiesc de-al lor pacat,
Si i-ai iertat, si Tu i-ai pus deoparte.
Nu te-ai uitat la trupul lor slabit,
Credinta-n sufletele lor pe Tine te-a atins,
Si tuturor acelor care cu dragoste-au vorbit,
Tu le-ai curmat durere, suferinta, plans.

Caci ei nu te-au privit ca Om, ca multi,
Ei te-au vazut ca Domn, si Imparat,
Si Te rog si eu acum, sa ma asculti,
Caci si eu stiu acum, ca e adevarat!
Precum sutasul cu-al sau bolnav rob iubit,
Ce s-a ferit sa Te cheme la el in casa, rusinat,
Caci stia cat de mult in viata Ti-a gresit,
Dar si-a dorit iertarea, viata fara pacat!
Si asa frumos el a vorbit prin cei,
Ce i-a trimis sa-ti ceara mantuire,
Caci Doamne Tu i-ai si iertat pe ei,
Stapan si rob, pentru credinta si iubire!

Caci el Te-a vazut si Domn, si Imparat,
Si Ti-a trimis aceste vorbe cu credinta,
Stiind ca poti de vrei, si e adevarat,
Cu-o vorba, robului sa-i alini suferinta.
Asa cum el comanda unui om de-al sau,
Sau altuia, dupa a sa dorinta sau placere,
La fel Tu Doamne poti in Cerul Tau,
Sa poruncesti sa-l scape de durere.
Si eu te rog acum, O, Domnul Meu,
Sa poruncesti sa scap de-a mea durere,
Si-o sa Te rog si-acuma si mereu,
Pana atunci cand o sa ai placere!

Si-o sa ma ierti candva de vrei pe mine,
Pe cel ce-Ti striga Numele de-aici de jos,
Iar oricare Ti-ar Fi dorinta, si cand vine,
O s-o primesc umil si bucuros,

Caci vine de la Tine, Domnul Meu,
Si Te iubesc!
Amin!

Dar de la Duhul Sfant,
prin robull Sau,
Mihail Badea,
22 ianuarie 2012
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/95061/credinta-vindeca