Atâţi creştini în lumea toată
Trăiesc cu frică, disperare,
Iar noi cu masa-mbelşugată
Trăim ’n-adâncă nepăsare.

Sunt chinuiţi în grea tortură,
Batjocoriţi şi daţi la moarte;
Bătuţi de oameni plini de ură,
Sunt duşi în lagăre departe.

Acolo mor de boli, de foame,
Prin lovituri sau împuşcare;
Trec veri la rând, şi ierni şi toamne
Fără vreo şansă de scăpare.

Ei n-au nici ani şi n-au nici nume,
Un singur drept au – ca să moară;
Străini de tot, uitaţi de lume,
Se zbat în chinuri şi-n ocară.

În Coreea de Nord creştinii,
Închişi în lagăre ascunse
Mor cu gramada, ca străinii,
În munţi, în locuri nepătrunse.

Supuşi la grele-experimente
Cu arme, mor prin sufocare;
Iarbă, porumb din excremente
Şi şobolani e-a lor mâncare.

Pe faţă de trei ori pe lună
Au voie numai să se spele,
Din zori şi până când e lună
Muncesc sub biciurile grele.

Noi? Fericiţi, trăim prea bine,
În bogăţii şi desfătare;
Întruna mesele ni-s pline
Şi-n casă-i cânt de sărbătoare.

Fără de griji slujim pe Domnul,
Făr’ să ne temem de-nchisoare,
Frumos şi liniştit ni-e somnul
Când mergem seara la culcare.

N-aţi vrea de-acum în rugăciune
Să-i sprijinim fără-ncetare
Şi lui Isus mereu a-i spune
S-aducă-a lor eliberare?

N-aţi vrea de-acum a voastră pâine
Să le-oferiţi plini de iubire
Celor ce s-ar putea ca mâine
Să fie-n Rai, în fericire?

Câştigul vostru pe cinstite
N-aţi vrea să-l împărţiţi de-acuma
Cu-aceste suflete zdrobite
Ce strigă ajutor întruna?

O, Dumnezeu să vă atingă,
Să vă îndemne, să lucreze!
Iar ruga voastră să învingă –
Isus să îi elibereze!

Să-i întărească Domnul vieţii
Prin Duhul Sfânt, în suferinţă,
Ca-n zorii mari ai Dimineţii
Să-nalţe steag de biruinţă!

Uniţi-vă cu toţi de-acuma,
Simţiţi cu cei sub apăsare,
Vegheaţi în rugăciune una,
S-aducă Domnul rezolvare!

Nicio armată-n astă lume
Nu va putea să-i graţieze
Dar ne unim în rugăciune
Şi Dumnezeu o să lucreze!

Te-ndemn fierbinte azi creştine
Să nu mai stai în nepăsare
Şi să ajuţi cum ştii mai bine
Această urgentă lucrare!
Amin.
28 aprilie 2012