Un copil şi pacea
Autor: Ciprian Cosman
Album: articol revista
Categorie: Educatia copiilor & tinerilor

   Într-o zi frumoasă, pacea întâlni războiul şi zise: "De ce te numeşti război?" Războiul nu ştia ce să răspundă şi a întrebat: "De ce te numeşti pace?"

   Pacea, foarte sigură de ce voia să zică, i-a răspuns:

   "Eu mă numesc pace pentru că exprim fericire pentru copii, bucurie pentru toată lumea, educaţie şi generozitate pentru toată umanitatea, respect şi iubire nu numai pentru oameni, dar şi pentru natură, animale, dar mai ales egalitate şi dreptate pentru toţi, iată de ce mă numesc pace...pentru că lumea mă iubeşte".

   Războiul a fost foarte atent la ce i-a spus pacea. Mai târziu, războiul a întâlnit libertatea şi a întrebat-o:

   "De ce te numeşti libertate?"

   Libertatea i-a răspuns:

    "Eu mă numesc libertate pentru că ajut umanitatea, nu ca tine, care o distrugi... Ajut copiii, oamenii trebuie să fie toţi liberi şi nu trebuie să stea tăcuţi în cuşti".

   În cele din urmă războiul a intrat într-o casă  pe care era scris "BISERICĂ" şi a văzut acolo, împreună, pacea, libertatea, dreptatea, liniştea, bunătatea, iubirea, prietenia şi egalitatea, care se rugau.

 

   Războiul s-a aşezat şi el în ultimul rând să se roage. Din acea zi, războiul s-a numit tăcere.

 

Ciprian Cosman, clasa I-a C şcoala medie de stat Antonio Gramsci, extras din cotidianul italian Corriere della Sera

Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/eseuri/85125/un-copil-si-pacea