Te simţi aşa de mic , aşa de ne-nsemnat ,
Şi parcă toată lumea de tine a uitat ,
Eşti ca un fir de praf , un abur care piere ,
Un suflet rătăcit în lumea de durere .

Te uiţi mirat , vezi oameni aşa de fericiţi ,
Cu Dumnezeu alături , au pace sunt uniţi ,
Dar tu te zbaţi mereu şi te afunzi mai rău
În cloaca de păcate ce aste-n jurul tău !

O , dacă-ai şti că-n ceruri tu ai ocrotitor
Ce te aşteaptă blând , să-ţi fie Salvator ,
Ai alerga la cruce şi L-ai ruga plângând
Să-ţi ia povara grea , să vină mai curând !

Întoarce-te acum la Cel ce te-a iubit
Şi pentru-a ta salvare în chinuri a murit !
Oricine-ai fi în lume , oricum păcatul tău ,
Să ştii că ai valoare la Tatăl ,Dumnezeu ! Amin!

Vulcan-2-11-2011
Mary