Darurile
Autor: Toma Coca
Album: Iubire infinită
Categorie: Zidire spirituala
Darurile

De-aş vorbi în limbi o mie,
În toate limbile omeneşti....
Chiar de-aş vorbi-n limbile sfinte,
Dragostea de mi-ar lipsi,
Nimic nu aş fi.

Dacă-aş prooroci la toţi
Şi toate tainele de-aş şti
Şi prin credinţă, munţii să-i mut...
Dragostea, de mi-ar lipsi,
Nimic nu aş fi.

Averea şi tot ce am,
Săracilor să dau...
Şi trupul pe rug să-l ard....
dragostea de mi-ar lipsi,
Nimic nu aș fi.

Căci dragostea este răbdătoare,
E plină de bunătate,
Nu pizmuieşte niciodată,
Nu se laudă, nu se mândrește.

Dragostea e cuviincioasă;
Nu se mânie de fel.
Folosul său nu şi-l caută
Şi nu se gândeşte la rău.

Dragostea acoperă totul,
Se bucură de adevăr,
Nădăjduieşte în totul
Şi nu se bucură de rău.

Proorociile se vor sfârşi,
Vorbirea-n limbi, nu va mai fi,
Cunoştinţa va-nceta, dragostea
nu va pieri, pururi va dăinui.

Deci din toate aceste daruri
Poţi să te-afişezi cu toate;
Însă fără dragoste, iubite,
Eşti nimic!

Ca să n-alergi în zadar,
Toate darurile tu să le ai...
Dar deasupra tuturor,
Dragostea să stea pe tron.

Şi ai să vezi cum Dumnezeu
Te priveşte-ndurător
Iar atunci când va veni,
Spre ceruri te va-nsoţi.
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/82475/darurile