1. Înţelepţii lumii mă înconjoară
Şi mă întreabă: "Cine-i Isus?"
Pun la-ndoială a mea credinţă
Şi spun că voi suferi nespus.

R1: De nimeni nu mă tem, pe Tine eu Te chem,
Numele Tău cu drag eu Îl vestesc!
În faţa cui voi sta, nu mă voi clătina
Căci legea Ta eternă o păzesc.

2. Privesc în zare măreţul soare
Ce străluceşte neîncetat.
Pun o-ntrebare la fiecare:
"Cine-l conduce, cin' l-a creat?"

R2: Şi dacă într-o zi soarele-ar zăbovi,
Cine-ar putea să urce-n locul lui?
Ştiinţa omului și-nţelepciunea lui
Nu pot pătrunde taina cerului!

3. Câmpii şi dealuri, munţii şi marea
Vestesc iubirea Celui Prea-nalt,
Tot universul şi-ntreg pământul
La glasul Lui s-au cutremurat.

R3: Şi toate florile-şi deschid petalele
Pe-al câmpului ogor nemărginit,
Căci tot ce ai creat, doar omului i-ai dat
Fiindc-atât de mult Tu l-ai iubit.