Pe-un fir de floare pală,
ca pe-un coif de îngeraș,
pe-un fir de floare pală,
dintr-o singură petală
s-a oprit un fluturaș.

— Vai, șopti el, câte zale
are dalia pe strai!
Vai, șopti el, câte zale,
câte sute de petale!
Și tu numai una ai…

Ascunzând în ea mirarea
de-un astfel de gând străin,
ascunzând în ea mirarea,
i-a răspuns c-un zâmbet floarea
și cu-o lacrimă-n declin:

— Eu sunt simplă, dar aleasă.
Și n-aș vrea un alt veșmânt.
Eu sunt simplă, dar aleasă,
căci sunt floarea de mireasă
care spune: „Una sunt... ”