Cat de frumoasa esti neprihanita fiinta!
Autor: Mihai Pop
Album: de tinut minte
Categorie: Incurajare
Pentru Angela Peschir


Cat de frumoasa esti neprihanita fiinta,

Atata gingasie si curatie sfanta,

Ce aduce jos minunea, luceferilor raza,

Iluminand pamantul, divina apoteoza.

Nu-i rid sau zbarcitura, pe chipul tau de floare,

Nu te umbreste lumea, pe fata ta de soare,

Inmiresmezi Pamantul cu hainele-ti petale,

Reversi atat viata si bucurie-n cale.

In inima ai pace, nascuta din credinta,

Din duhul tau iubirea tasneste-n biruinta…

Cand lumea-i sfaramata de propria neputinta,

Tu stii cei adevarul si nu esti in nestiinta.

Dar timpul ce-i dusmanul necrutator al vietii,

Aduce-ncet uitarea in clipa batranetii.

Mireasa nu mai stie privirea s-o indrepte,

Spre ceruri cu nadejde si Mirele s-astepte…

Căci anii tot trecut-au si secole far’ numar,

Si Mirele intarzie al Cerurilor nufar…

Iar zilele senine s-au preschimbat in noapte,

Si glasul sau de tunet in adormite soapte.

Opaitul cel vesnic, cu flacara de astru

Si-a preschimbat culoarea din roze in albastru,

O palpaire mica, un strop ca de taciune,

Ce se iveste seara, cand soarele apune.

Ai obosit, Mireaso, si trist iti este gandul,

Ca frunzele de toamna ce le doboara vantul.

In frigul si in ceata, sperantelor pierite,

E doar o lupta amara si peste tot ispite.

De ce are lacat Cerul si rugaciunea moare?

De ce iubirea tace, nadejdea doar o boare?

De ce nu vine Domnul?,,,Strajerii stau degeaba,

Iar inimile stinse nu pot striga iar: “Aba!”…

Dar unde-i cutezanta ce au avut-o sfintii?…

Martirii din arene, ce-au stralucit ca printii,

Cand fiarele umane, i-au aruncat la fiare,

Si-au dus Lumina lumii cea stralucit in zare?

Pe filele de carte ne mai gasim eroii,

In amintirea scrisa cu tus pe albul foii,

Dar lupta nu-i poveste si focul nu s-a stins,

Vrajmasul lupta crancen si inca nu-i invins!

Atatea semne astazi ne spun ca Domnul vine,

Va reveni in slava, poate chiar azi ori maine,

Biserica iubita sa-i fie Lui mireasa,

S-o ia din Valea Umbrei, pe nori s-o duca acasa.

Mai rabda si te roaga si nu lasa ca somnul,

Sa te cuprinda-acuma cand zorii vin si Domnul,

Sa-i fi tu credincioasa, izvor de apa vie,

S-adapi tu inca odata o lume in pustie!

Mai du speranta lumii si celor prinsi in lanturi,

Mai cere acum putere sa misti din nou adancuri,

Pe cei robiti de diavol sa-i scapi din inchisoare,

Sa fi iar primavara ce aduce Inviere!
de Mihai Pop
http://gandulcrestin.wordpress.com/
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/77601/cat-de-frumoasa-esti-neprihanita-fiinta