Cum L-am aflat pe Isus -Tinereţea        
        
            Autor: Florența Sărmășan
            Album: Mărturisiri
            Categorie: Trezire si veghere
        
          Tinereţea
Greu încercată-n viaţă cu un copil de mâna
Îmi căutam norocul, era greu de găsit
Credeam  că sunt de acuma, propria mea stăpână
Teama, nesiguranţa, mereu m-au amăgit
Nu eram încă tare  cum imi plăcea să fiu
Încă  aveam nevoie de prea mult ajutor
Mi-ar fii plăcut  mai multe sa aflu şi să ştiu
Eram cu fiul meu, n-aveam însoţitor
El s-a pierdut pe drumul prea scurt  făcut în doi
Şi boala l-a răpus lăsând tot  ce e-n lume
Şi a plecat departe,  s-a despărţit de noi
Şi i-a rămas doar fiul, să-i poarte al său nume
Viaţa trecea nainte  cu bune şi cu rele
Şi dacă temelia, nu e-n Isus Hristos
Nimic  nu merge bine , toate-s ca vai de ele
Când crezi ca le faci bine, toate îţi ies pe dos
Eram prea-nsingurată şi-un  suflet căutam
Care să mă ajute şi să ma înţeleagă
Şi fară bani, săracă, învinsă mă simţeam
Atât de strâmtorată, cine putea s-aleagă ?
O tânără  prea tristă şi prea însingurată
O pradă prea uşoară la un om vanitos
Imi era greu să cred,  ştiam că-s înşelată
Cel  care promitea, era un mincinos
Eu eram doar  o oază de pură tinereţe
Care i-ar fi plăcut, dar totul în secret
Nu excelam prin bani şi nici prin frumuseţe
Îmi iubea caracterul, care -mi era discret
Ştiam că nu fac bine şi ce fac e  păcat
Familia să îşi lase, nicicum  nu se putea
Şi în genunchi  m-am pus, pe Domnul L-am rugat
Să îl îndepărteze, să-l ia din viaţa mea
Isus  m-a ascultat,  tristeţea  mi-anţeles
Aveam o mângâiere, l-aveam  pe fiul meu
Cu al Său ajutor,  eu bine am ales
Gândul mi-am îndreptat din nou spre Dumnezeu
Noi doi  pe drumul viţtii  trişti, neajutoraţi
Voiam o viaţă  a noastră, o casă, un cămin
Şi bâjbâiam  ici  colo, străini, înfricoşaţi
Nu trece un necaz şi două, trei, mai vin
Pe drumul vieţii mele  un om am întâlnit
Dezamăgit şi el, dar de Isus  ştia
Prin încercări trecând şi el L-a părăsit 
Dar plin de remuşcări, acum Îl căuta
Şi ne-am unit destinul,  doua vieţi rătăcite
Aveam de acum o casă şi-o viaţă  în iubire
Spaima, dezamăgirea, de amandoi trăite
Voiam să se sfârşească şi s-avem fericire
Si pas cu pas pe Tine Isus  iar Te-am aflat
Din gura unui om  fără prea multă carte
Am înţeles de jertfa şi viaţa ce Ţi-ai dat
De planul mântuirii, de toate a Tale fapte
Nimeni  nu mă oprea s-ascult cât îmi doresc
Şi acuma socoteală nicicui nu i-am mai dat
Şi-am început din nou să mă îndrăgostesc
De Tine Domnul meu, ce erai pur, curat
Omul ce mi La-i dat  de acum să mă-nsoţească
Multe mi-a spus de Tine, de măreţia Ta
Eu îi sunt ajutor, el sa ma sprijinească
Ca să fiu hotarită, să-Ţi dedic  viaţa mea
Eram prea însetată şi parcă ameţită
De câte am aflat de chinul Tău la cruce
Parcă nu eram eu  şi viaţa-mi rătăcită
Voiam ca pân la capăt, toate să le pot duce
Şi viaţa Ţi-am predat  iubitul meu Isus
Am făcut legământul ce mi-l doream de mult
S-a bucurat tot cerul şi îngerii de sus
Din apă şi din Duh, acuma m-am născut
Eram făptură nouă şi eram conştientă
De astăzi, ţinta mea cu totul s-a schimbat
Cu viaţa mea cea nouă să fiu mereu atentă
Căci cel rău stă la pândă şi e înveninat
Mergeam în pas cu fraţii în adunări frumoase
La Domnul mă-nchinm de acum în casa mea
Curaj aveam puţin, pornirile-mi sfioase
Orice-mi puneam în plan nu îmi prea reuşea
Iar caracterul slab care mă stăpânea
Chiar din copilaria mea tristă-ndepartată
Peste credinţa-mi nouă amprenta îşi punea
Şi mă făcea să cred că "nu pot" niciodată
Să fiu ca alţii oameni care-s plini de voinţă
Şi care-s hotărâti şi fermi în tot ce fac
Parcă eram facută s-ănghit doar umilinţă
Să fac ce mi se spune, să nu vorbesc, să tac
Asa era regimul, prea dur si prea-ncâlcit
Cei ce iubeau pe Domnul, mereu batjocoriţi
Ştiam că Domnul nostru cu sânge a plătit
De astfel de-ncercări, noi nu eram scutiţi
va urma
Câmpia Turzii, 9 iunie 2011        
Preluat de la adresa:
            https://www.resursecrestine.ro/poezii/75551/cum-l-am-aflat-pe-isus-tineretea